5,283 matches
-
colectarea, concomitent sau separat. Pentru arbuștii fructiferi, recoltarea se poate realiza pneumatic sau cu un sistem de degete mecanice, la plantațiile special înființate și întreținute. Recoltarea integral mecanică a legumelor se poate realiza la tomatele pentru industrializare, mazăre de grădină, fasole de grădină (păstăi), bulbi de ceapă, morcovi, varză, castraveți pentru industrializare și la anumite soiuri de ardei. Ea este posibilă și la conopidă, salată, spanac. Combina autopropulsată de recoltat tomate pentru industrializare (SKT-2), mașina de recoltat mazăre (MRM-2,2 M
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Ea este posibilă și la conopidă, salată, spanac. Combina autopropulsată de recoltat tomate pentru industrializare (SKT-2), mașina de recoltat mazăre (MRM-2,2 M), mașina de adunat (MA-1,2), batoza pentru treierat mazăre verde (M1), mașina de recoltat păstăi de fasole (FZB), mașina de recoltat morcovi (Em-11), mașina de recoltat varză (E-800/1) și mașina de recoltat castraveți (VUE) sunt câteva tipuri constructive care realizează simultan sau pe faze (mazăre) recoltarea mecanică. Plantele sunt dislocate (morcov), pieptănate (fasole) sau tăiate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
păstăi de fasole (FZB), mașina de recoltat morcovi (Em-11), mașina de recoltat varză (E-800/1) și mașina de recoltat castraveți (VUE) sunt câteva tipuri constructive care realizează simultan sau pe faze (mazăre) recoltarea mecanică. Plantele sunt dislocate (morcov), pieptănate (fasole) sau tăiate (tomate, mazăre, varză, castraveți). Urmează separarea de vreji și/sau frunze, în unele cazuri presortarea (tomate semimecanizat) și încărcarea în ambalaje sau remorci. Noi modele care apar funcționează pe baza acelorași principii Tipurile constructive moderne din țările dezvoltate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cerințe agrotehnice obligatorii. Tomatele pentru industrializare au port determinat, maturare aproape concomitentă, rezistență la transport, manipulare și crăpare. Au apărut chiar două tendințe de individualizare a soiurilor pentru industrializare, anume soiuri pentru concentrare (pastă) și soiuri pentru conservare în suc. Fasolea pentru industrializare este din varianta nanus (pitică), cu tulpină erectă, înălțime 3050 cm, cu păstăile grupate în treimea superioară a plantei, cu simultaneitate de maturare tehnică de 80-85%. Recoltarea mecanizată se face numai la culturi erbicidate, amplasate pe terenuri plane
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
să culeagă individual numai anumite calități. Presortarea manuală eșalonată presupune recoltarea numai a acelor produse care corespund STAS sub aspect calitativ (grad de maturitate, prospețime, integritate, sănătate). Se efectuează în momentul recoltărilor succesive, la legumele Solanaceae pentru fructe, castraveți, pepeni, fasole verde etc. Presortarea manuală selectivă are în vedere recoltarea, în unele cazuri, diferențiată și pe grupe de calitate, a produselor destinate numai unei anumite direcții de valorificare. Se pot astfel realiza loturi de marfă pentru export sau pentru păstrare, în timp ce
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
primă verigă a lanțului frigorific, aceasta era realizată la produse perisabile provenind din sisteme de producție industriale (sere, ciupercării) sau în vederea măririi duratei de valorificare în stare proaspătă la fructe de arbuști, caise, piersici, flori tăiate, legume, verdețuri, mazăre și fasole de grădină, cartofii timpurii. Mazărea verde după batozare, nu poate fi transportată la fabrică decât prerăcită. În concepția modernă a valorificării în stare proaspătă, prerăcirea devine o fază obligatorie, menționată concret în numeroase standarde, care se efectuează imediat după recoltare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
carbon lichid și gheața carbonică. Legumele de seră se valorifică mai corespunzător în urma prerăcirii cu aer forțat răcit. Boabele de mazăre de grădină se transportă în autocisterne cu apă răcită cu gheață hidrică. Speciile legumicole de frunze, verdețurile, speciile condimentar-aromatice, fasolea de grădină, conopida, ciupercile, au o durată de valorificare mult prelungită, dacă se prerăcesc prin vacuum cooling imediat după recoltare. Metodele și procedeele de prerăcire sunt în permanentă evoluție tehnologică, în ceea ce privește mobilitatea sau eficiența. Există o specificitate a fiecărui produs
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sere, solarii, culturi de câmp. Legumele se grupează în 10 grupe tehnologice: 1. legume solanacee pentru fructe tomate, ardei, vinete 2. legume cucurbitacee castraveți, pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecei 3. legume frunze salata, spanacul, cicorile, loboda etc 4. legume păstăi-capsule fasolea de grădină, mazărea de grădină, bobul, bame 5.1. legume rădăcini (rădăcinoase) morcovii, pătrunjelul de rădăcină, păstârnacul, țelina de rădăcină, sfecla roșie, ridichile (de lună, de vară, de iarnă) etc 5.2. legume tuberculi cartofii (extratimpurii, timpurii și de vară
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
PRODUSE DIN LEGUME 1. Semiindustrializate 1.1. murate: varza, castraveții, pătlăgelele (gogonele), conopida, murături asortate; 1.2. în oțet castraveți, ardei (Kapia, gogoșari, iuți), varză roșie, sfeclă roșie, conopidă, dovlecei Patison, tomate (gogonele); 1.3. suprasărate ardeii (grași, iuți), conopida, fasolea verde, mărarul, pătrunjelul frunze, tarhonul frunze, țelina frunze, frunze de viță, amestecuri suprasărate (STR 17-85) (fasole verde 40%, morcovi 17%, varză 20%, ardei 12%, pătrunjel 3%, păstârnac 3%, conopidă 3%, dovlecei 1%, țelină frunze 1%) sau ciuperci în saramură; 166
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
2. în oțet castraveți, ardei (Kapia, gogoșari, iuți), varză roșie, sfeclă roșie, conopidă, dovlecei Patison, tomate (gogonele); 1.3. suprasărate ardeii (grași, iuți), conopida, fasolea verde, mărarul, pătrunjelul frunze, tarhonul frunze, țelina frunze, frunze de viță, amestecuri suprasărate (STR 17-85) (fasole verde 40%, morcovi 17%, varză 20%, ardei 12%, pătrunjel 3%, păstârnac 3%, conopidă 3%, dovlecei 1%, țelină frunze 1%) sau ciuperci în saramură; 166 2. Deshidratate ardei deshidratat (STR 2-89); boia de ardei (STAS 179385); cartofi deshidratați (STR 924-87); făină
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
2. Deshidratate ardei deshidratat (STR 2-89); boia de ardei (STAS 179385); cartofi deshidratați (STR 924-87); făină de cartofi (STR 925-87); fulgi de cartofi (NTR 172-74); ceapă deshidratată (NID 30-89); făină de ceapă (STR 76689); hribi deshidratați (STAS 7890-67); fulgi de fasole boabe (NTR 216-76); fasole păstăi deshidratată (STR 1-90); leuștean frunze deshidratat (STR 31-89); fulgi de mazăre (NTR 234-76); mărar frunze deshidratat (STR 31-89); făină de morcov (STR 588-88); morcov deshidratat (STAS 10722-82); făină de păstârnac (STR 588-88); păstârnac rădăcini deshidratat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
STR 2-89); boia de ardei (STAS 179385); cartofi deshidratați (STR 924-87); făină de cartofi (STR 925-87); fulgi de cartofi (NTR 172-74); ceapă deshidratată (NID 30-89); făină de ceapă (STR 76689); hribi deshidratați (STAS 7890-67); fulgi de fasole boabe (NTR 216-76); fasole păstăi deshidratată (STR 1-90); leuștean frunze deshidratat (STR 31-89); fulgi de mazăre (NTR 234-76); mărar frunze deshidratat (STR 31-89); făină de morcov (STR 588-88); morcov deshidratat (STAS 10722-82); făină de păstârnac (STR 588-88); păstârnac rădăcini deshidratat (STAS 10722-82); pătrunjel frunze
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
3183-90), coji de pepene confiate (STR 88-90); 4. Conserve de legume: 4.1. Conservele în apă sau bulion; 4.2. Conservele în ulei; 4.3. Conservele în oțet. 4.4 Sucuri și nectaruri 5. Congelate Mazărea verde (mazărea de grădină), Fasolea verde, tomate, vinete, ardei grași, ardei gogoșari, conopidă, morcovi, pătrunjel, păstârnac etc. 6. Preparate culinare aperitive, borșuri, supe, ciorbe, mâncăruri de post, mâncăruri cu carne, garnituri, salate, sosuri etc. 7. Produse derivate - uleiuri volatile, pigmenți și uleiuri comestibile Pigmenți: betacianine
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
În România se consumă umpluți sau în diverse preparate, asociați și aici cu diverse alte legume. Patisonul se folosește și pentru murat (august-septembrie). Apare pe piață în lunile mai-iunie, înregistrând un maxim de producție între 15 Vl și 20 Vll. FASOLEA DE GRĂDINĂ Varietatea cea mai cultivată este fasolea pitică, numită și oloagă. Tipurile cu păstaie cilindrică se mai numesc fideluțe, iar cele cu păstaia galbenă, fasole țucără; varietatea cu o cultură mai greu mecanizabilă este fasolea urcătoare, numită și lată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
preparate, asociați și aici cu diverse alte legume. Patisonul se folosește și pentru murat (august-septembrie). Apare pe piață în lunile mai-iunie, înregistrând un maxim de producție între 15 Vl și 20 Vll. FASOLEA DE GRĂDINĂ Varietatea cea mai cultivată este fasolea pitică, numită și oloagă. Tipurile cu păstaie cilindrică se mai numesc fideluțe, iar cele cu păstaia galbenă, fasole țucără; varietatea cu o cultură mai greu mecanizabilă este fasolea urcătoare, numită și lată, grasă, sau de arac (harag). Păstăile conțin în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în lunile mai-iunie, înregistrând un maxim de producție între 15 Vl și 20 Vll. FASOLEA DE GRĂDINĂ Varietatea cea mai cultivată este fasolea pitică, numită și oloagă. Tipurile cu păstaie cilindrică se mai numesc fideluțe, iar cele cu păstaia galbenă, fasole țucără; varietatea cu o cultură mai greu mecanizabilă este fasolea urcătoare, numită și lată, grasă, sau de arac (harag). Păstăile conțin în medie 90 % apă, 4 % glucide, peste 2 % protide, fibre 3 % (celuloză 1 %). Conținutul în substanțe minerale este de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Vl și 20 Vll. FASOLEA DE GRĂDINĂ Varietatea cea mai cultivată este fasolea pitică, numită și oloagă. Tipurile cu păstaie cilindrică se mai numesc fideluțe, iar cele cu păstaia galbenă, fasole țucără; varietatea cu o cultură mai greu mecanizabilă este fasolea urcătoare, numită și lată, grasă, sau de arac (harag). Păstăile conțin în medie 90 % apă, 4 % glucide, peste 2 % protide, fibre 3 % (celuloză 1 %). Conținutul în substanțe minerale este de 1 g%, din care K 250 mg, Ca 50 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
evaluează conținutul în glucide la valori mult mai mari, de 14-19 % amidon, 5-9 % monoglucide, sau 55 g/100g substanță uscată, valoarea energetică fiind de 1000-3400 Kcal/Kg. Momentul apariției bobului pe piață este luna mai, el fiind mai timpuriu decât fasolea. BAMELE sunt cultivate pentru fructele lor, capsule verzi, întrebuințate pentru diverse preparate culinare sau pentru industrializare. Conțin apă 76%, glucide 6 %, celuloză 1-2 % s.u., 2% protide (proteină brută peste 12% din s.u.), acid ascorbic 35 mg %, substanțe minerale
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Lucrul pe fiecare fișă sau grup de fișe este precedat de activități concrete. Se poate introduce conceptul intuitiv de mulțime prin gruparea unor obiecte și înconjurarea lor cu o sfoară, sârmă colorată etc. De exemplu, mulțimea nasturilor, a boabelor de fasole, a merelor, a păpușilor, a mașinuțelor, a vaporașelor, a avioanelor-jucării etc. S-a format astfel mulțimea de obiecte care au toate aceeași proprietate. Se pot folosi desene de fructe, mașini, jucării etc. Acțiunea de grupare după o anumită proprietate se
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
-uri sînt inexistente: "Hrănirea, zilnică, a fost asigurată pentru un efectiv mediu, de 45.000 deținuți și un număr de 12.000 cadre. Pentru prepararea hranei, au fost consumate: carne 1.484 tone; ceapă 671 tone; cartofi 7.306 tone; fasole boabe 1.853 tone; legume 3.005 tone; ulei 244 tone; zahăr 432 tone; subproduse carne 1.155 tone; brînzeturi 329 tone"208. O medie a consumului de carne pe individ (deținut și angajat) la jumătate de kg pe săptămînă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că „observația prezintă marele avantaj că favorizează o percepție polimodală, obținută prin canale multisenzoriale, iar datele sunt supuse reflecției personale; spre exemplu, elevii pot ajunge la înțelegerea noțiunii de «creștere» servindu-se de observarea felului cum se dezvoltă anumite plante (fasole, porumb, grâu etc.) într-o cutie la fereastră” (Cerghit, 2001, p. 75). Totuși, chiar dacă metoda observării pare relativ simplă, ea are unele aspecte deosebit de complexe. Astfel, conform lui Hansen (apud Moore, 1992), în observație, văzută aici ca metodă didactică, cursantul
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
se aude/ nici un lider de opinie;/ în schimb, citesc o carte anonimă,/ parcurg presa de scandal,/ îmi umplu un pahar/ cu vinul meu acru/ și-mi fumez țigările mele ieftine./ Apoi fac de câteva ori socoteala:/ cât mă costă laptele, fasolea/ și pâinea pentru copii”. Totul sună simplu și impresionant, confirmând ceea ce observă și critica: „poetul se exprimă cu precădere pe sine prin fanteziile sale lirice” (Rodica Mureșan). Se modifică doar dimensiunea poemului, acesta câștigând în amploare. Libertate de noapte conține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
de oțel a bacului până îl luau butuc de acolo și îl duceau jos... Mâncarea în lagărul de la Periprava era întotdeauna prea puțină. In general mâncarea era constituită din ciorbă cu 20-30 de boabe de arpacaș sau 10-15 boabe de fasole. Deținuții făceau haz de necaz uneori spunând că „sunt mai mulți miniștri la București decât boabe de fasole în gamela noastră” . Părintele Justin Pârvu povestește astfel despre mâncarea de la Periprava: „Acolo te așteptau caraliii aceia sălbatici, criminalii de drept comun
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Periprava era întotdeauna prea puțină. In general mâncarea era constituită din ciorbă cu 20-30 de boabe de arpacaș sau 10-15 boabe de fasole. Deținuții făceau haz de necaz uneori spunând că „sunt mai mulți miniștri la București decât boabe de fasole în gamela noastră” . Părintele Justin Pârvu povestește astfel despre mâncarea de la Periprava: „Acolo te așteptau caraliii aceia sălbatici, criminalii de drept comun și-ți puneau polonicul acela în față, dar când vedeai vița aceea de carne cu spumă ți se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]