2,051 matches
-
p. 1. Ceva mai târziu, de astă dată sub proprie semnătură, Bacalbașa care, în articolul citat mai sus își reafirma și crezurile democratice („Suntem pe pragul unei lumi noi... Religiunea cea nouă se numește democrație“), va exclama încrezător în destinul fast al patriei întregite, revenind asupra ideii că „o lume veche a expirat și alta nouă se întrezărește“: „O Românie Mare, dar nu numai o Românie Mare, dar și o Românie Nouă se naște în chinurile acesteia. Visurile celor mai mari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era mare, unii veneau, alții plecau. Prințul Grigore avea câte un cuvânt amabil pentru fiecare și plecai. Toată afacerea nu dura mai mult de zece minute. Protocolul era acela al unei Curți, cu mai puțină rigiditate și cu mai puțin fast.305 bucureștiul în 1871 157 la care se referă mai departe Bacalbașa fusese transformat în 1862 de către sculptorul Karl Storck, care îi adăugase o scară amplă cu două brațe, existentă și astăzi. 304. În original, greșit: închinai. 305. Iată, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vedeai; iar un câine pudel de o talie mare, întotdeauna bine spălat și pieptănat, stătea culcat la picioare. Pe capră, arnăutul în fustanelă, cu fesul de ciucure lung, cu sabie și cu pistoale în brâu. Era vechea tradiție și vechiul fast al Curților domnești din perioada fanariotă. Arnăuți nu mai erau decât câțiva în București, mai aveau și alte câteva case, printre ele și răposatul PetroviciArmis, marele bogătaș al vremii. Astăzi, la 1927, acest spectacol s-ar părea teatral. În spatele trăsurii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiecare duminică, primăvara, se făcea în Cișmigiu un răzvod 9. Detașa mente din toate armele, ofițeri, generalul Florescu urmat de aghiotanții săi veneau în Cișmigiu și dedeau răzvodului o înfățișare de spectacol militar: fiindcă generalului îi plăcea, pe lângă altele, și fastul. Prințul Milan al Serbiei venise în București sub aparența unei vizite de bună vecinătate, dar în realitate vizita avea caracter politic, prințul Serbiei știa că se apropie ziua când războiul în contra Turciei va izbucni în Balcani și voia să cunoască
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiecare duminică din primăvară și începutul verii era în Cișmigiu răzvod. Detașamente din fiecare armă, ofițeri, generalul Florescu urmat de aghiotantul său, căpitanul din roșiori Gherghe și alți ofițeri din stat-majorul său, luase muzică. Generalului Florescu îi mai plăcea și fastul, pe lângă dorința ce avea de a canaliza interesul public către acelea ale oștirii. Dar pasiunea opoziționistă birui. Nu e nici o asemănare între tonul ziarelor de astăzi și ziarele de atunci. Ziare erau puține, iar limbagiul lor era cu mult mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îi evoc eșecul social. Surîd anevoie cînd declină o atare eventualitate, dar îl înțeleg. Într-o epocă de penurie, alde Comis întrupează aspirațiile unor tineri (cei din cercul de prieteni ai fiicei sale, în primul rînd) fascinați de opulență, de fast și de simplul fapt de „a avea”. Pentru ei, inși ca mine, care nu le pot propune decît un trai în acord cu mijloacele, sobrietate, răbdatul („barem o vreme”), sînt de mirare și antipatici. Decent, în ciuda zvîrcolirilor de nemulțumire, fiul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zestrea spirituală a orașului natal și din alte zone ale țării. S-a stins la Iași În plină putere de creație, fiind Înmormântat la Fălticeni. 239 E vorba de jurământul recruților de la regimentul local, care pentru a da mai mult fast evenimentului, s-au deplasat În comuna Baia, prima capitală a Moldovei. 741 această ședință: D-l Iordăchescu Vasile de la Ministerul Culturii, D-l Demciuc Vasile - consilierul șef (Suceava), D-l Sofronie Constantin - președintele Consiliului Județean Suceava, D-l Mateescu Radu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu se găseau În Suceava, mi-a fost cu bunăvoință Îndeplinită. 461 Extrase din lucrările publicate de mine. 889 domenii, intenția autorului. Te felicit călduros pentru activitatea susținută, pentru modalitatea de a exprima clar, succint, modest și totuși plin de fast, a datelor pe care le analizezi. Pentru anul 1984 Îți doresc În primul rând sănătate și același elan neobosit de lucru. Cu alese gânduri și sentimente, Gh. Teleman 3 Iași, 3 ian. 1991 Dragă Eugen, Azi am savurat plăcerea primirii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la dispoziție - sub formă de Împrumut, unele documente, de care are nevoie, ceea ce și fac acum540 (...). D-nii Moscaliuc ce mai fac? Dv. mereu navetist? La Pitești am găsit altă atmosferă. Un fapt, În definitiv minor, a fost sărbătorit cu mare fast (Reluarea activității soc. elevilor „Junimea”) iar prof. Marin Bădescu Îmi scrie, că de pe acum se fac pregătiri, ca În 1972 să se sărbătorească 75 de ani de la Înființarea acestei societăți, printre ai cărei Întemeietori se aflau și poeții I. Minulescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dr. Diaconescu, cel care ți-a dat rețeta, mi-a făcut o surpriză, care mi-a produs sentimente amestecate. Poate că mata știi despre ce e vorba 594. Ai văzut, cred, din ziare, că În alte orașe se serbează cu fast semicentenarul școlilor și că Însuși tov. Ceaușescu le trimite mesagii calde de salut. La noi lucrează Încă... oculta 595. Salutări de la ai mei. Arată sărutări de mâini doamnei matale. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu 47 Bft., 2 noiembrie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
până la urmă, caligrafia și spiritul lui Radu Petrescu În Lumea de Dincolo, Lumea Nouă, ca pe un distinct și distins semn al lumii rămase În vechea biografie... „Radu Petrescu este chemat și ales de vizibil. De văzul metamorfozat În cuvânt. Fastul și sonoritatea culorii, devenirea luminii, vigoarea delicată a liniei, densitățile transparențelor, voluptățile volumelor sunt descoperite sau transfigurate de un ochi desăvârșit... ochiul acesta mereu activ, niciodată sătul, Îmbătat, exact, care poate Închide tot universul Între pleoape, pare ochiul vast și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
primordial. Marca unui itinerar spiritual esențial, adică: „să devii ceea ce ești”, cum spunea Pindar și repeta Nietzsche. Nu altfel se Întâmplă și cu autorul care a evoluat rodnic, fără aparența evoluției, spre el Însuși, mereu același și mereu altfel, articulat fast În zăcământul de preț al vocației și atestând din nou și din nou acea rară conecție substanțială Între existență și expresie. (Textul a fost prilejuit de acordarea Premiului „Sebastian Costin”, la Ierusalim, În noiembrie 2001, lui VirgilDuda. Din juriu au
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
câteva zile ne-am Întors la Paris cu soția (după un periplu București - Moscova - București - Paris). Urările mele pentru Dvs. și Doamna Dvs. se referă deci la cele zece luni din an care urmează; și eu vă doresc un an fast, iar În ceea ce ne privește, o Întâlnire la Paris cu Dvs.; vom rămâne probabil aici, la Paris, până la 27.06 - este data când trebuie eliberat studioul la Cité Internationale des Arts. Călătoria de la București În Rusia a fost făcută cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în farmecul acestei nopți li se împărtășește miracolul naturii. Noaptea lui Ion este o contopire a tuturor principiilor pure, prin scufundarea în izvorul dintâi al tainelor celor mai adânci. în această noapte firea își depune vălul de mireasă și îmbracă fastul maturei maternități. Este rămasul bun al castității virginale, spre împlinirea misiunilor celor mai adânci, materne. Este sărbătoarea nunții naturii la care toți cei pregătiți sunt chemați. Cine poate trăi sensurile curate ale acestei nopți, i-a fost dăruită cheia celor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
desigur,/ gustul acrișor al fructului adunat în ciorchine.” Poetul deține o rețetă prin care combină elementul ludic-livresc cu un intens vizionarism, o melancolie cunoscătoare (a descendenței) cu înfrigurarea exploratorului unor stranii tărâmuri, descriptivul de o simplitate ce mimează banalitatea cu fastul descrierilor aglomerat-baroce, cuvântul concret, mustos, cu înclinații spre registrul popular-arhaic și cuvântul abstract ori simbolic. Construcția urmează o rafinată tehnică a climaxului, poemele sunt hiperbole transpuse în cheia unor alegorii, care „joacă” pe tensiunea concret-abstract, real-vizionar, livresc-ingenuu (nu întâmplător, emblematica
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
minuțioase ale lui F., preocuparea lui pentru acuratețea reconstituirii interioarelor și a cadrelor exterioare. Înrâurirea lui Balzac, invocată de exegeți, rămâne incertă. În Ciocoii vechi și noi se încheagă, astfel, o ambianță caracterizată fie de opulența obosită, agonică, fie de fastul grosolan, fie de mizeria tristă. Dacă finalitatea etică îngroșată, structura hibridă, inegală, stilistica ezitantă, prinsă între „presiunea retorică a vremii” și „noua îndrumare realistă” (Tudor Vianu) țin de statutul de începător al autorului, dar și de incipiența unui gen, Ciocoii
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
la moară”. Printr-un decret semnat de Titu Maiorescu, C. e numit, de la 1 septembrie 1874, la școala solicitată din Păcurari. Scăpase încă o dată „deasupra nevoiei”, vorba lui Moș Vasile, unchiul dinspre tată al povestitorului. Anul 1875 este un an fast în biografia sa; este anul unor succese de prestigiu în cariera didactică, al cunoștinței și împrietenirii cu Eminescu, al debutului literar; în toamnă, poetul îl introduce la Junimea, unde povestitorul citește Soacra cu trei nurori, publicată în numărul din 1
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
1909, în limba rusă), publicată în revista „Svetoci” din Sankt Petersburg. În scurt timp, devine cunoscut și apreciat în cercurile literare petersburgheze, consacrarea aducându-i-o nuvela Mon plaisir (1911), scriere manifest anticlericală. Anul 1913 se dovedește a fi unul fast pentru D.: el obține un succes răsunător cu romanul Novaia bursa [Noul seminar], în care continuă, cu accente de critică incisivă, rechizitoriul la adresa moralității dubioase a clerului rus. Cronici elogioase, între care cele semnate de A.G. Plehanov și Maxim Gorki
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
în mod egoist, pentru ca el să-ți umple singurătatea, să-ți ofere companie, să-ți coloreze existența, dar și pentru că el poate să-ți satisfacă o voință de putere, o dorință de a-l impresiona printr-o primire al cărei fast, lux și bogăție se răsfrâng asupra gazdei. Ceea ce apare ca o voință de a plăcea și de a flata oaspetele este în aceeași măsură narcisizarea celui care primește, etalând într-o lumină puternică spații și obiecte, maniere și discursuri care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și în Sparta, Telemah este primit în sânul unei societăți bine organizate, stabilă, unde domnesc ordinea și pietatea și în care ritualurile sunt riguros respectate. Diferențe notabile disting totuși cele două scene: ospitalitatea lui Nestor se caracterizează prin simplitate, în timp ce fastul și bogăția lui Menelau îl copleșesc pe Telemah. Primirea lui Nestor se face mai întâi de toate sub semnul libațiunilor și sacrificiului (îndelung descris), iar ospățul însuși este evocat foarte rapid, pe când la Menelau, nu se face nici un sacrificiu, iar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acestuia cu trandafiri. Mandiargues scria, de altfel, că "în Timpurile moderne nimeni n-a vorbit, și cred, nu va vorbi despre floarea luxoasă la fel de bine ca și marele vizionar Mishima, pentru care trandafirul era roșu cu tot atâta certitudine și fast cu care pentru Dante și Mallarmé el era alb. Roșu precum rănile deschise făcute de vârfurile de săgeți în trupul Sfântului Sebastian cu care uneori Mishima se identifica"266. În albumul fotografic Tortură cu trandafiri, Mishima pare să reia, de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și el de prin munții Efraim, le oferă ospitalitate: "Îi duse la el acasă, porunci să li se descarce animalele, să le fie acestora rastelul plin și el după ce spălă picioarele oaspeților le dădu o masă patriarhală, simplă și fără fast dar îmbelșugată. În timp ce stătea la masă cu oaspeții și fata lui logodită cu un tânăr de prin partea locului și le mai trecea osteneala la această masă oferită cu dragă inimă, oamenii din oraș, copii ai lui Belial, fără jug
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
semnată și o Declarație politică vizând relațiile dintre cele două state și care să facă trimitere la Declarația guvernului sovietic din 30 octombrie. Interesul deosebit acordat de sovietici vizitei i-a luat prin surprindere pe membrii delegației române, uimiți de fastul cu care au fost primiți atât la trecerea frontierei în URSS, la sosirea pe peronul gării din Moscova, cât și la semnarea Declarației comune, în ziua de 3 decembrie 1956. Acest din urmă eveniment a avut loc la Kremlin, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
această direcție urma să fie întâlnirea de la Moscova dintre liderii sovietic și iugoslav din iunie 1956. Vizita lui Tito în URSS, care a durat mai mult de 20 de zile (de la 1 până la 23 iunie), a fost organizată cu mult fast. Un mare miting al prieteniei sovieto-iugoslave pe stadionul „Dinamo”, în 19 iunie, urma să simbolizeze înlăturarea neîncrederii reciproce. De dragul apropierii de Tito, Moscova era gata să treacă la schimbarea cadrelor. în sensul strict al cuvântului, în ziua venirii președintelui RFPI
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
bolnavul se află într-un serviciu specializat ce poate oferi terapie definitivă. Întrebarea este cum ne alegem un aparat de ultrasonografie optim activității medicale prestate. Trebuie să ne cunoaștem obiectivele: ce tip de examinare dorim (clasică, perioperativă, “point of care”: FAST, FATE/FEER, E-FAST, FASTER, ICU - nervi, structuri vasculare, cord, intervențională, intraoperatorieă; ce așteptări sub aspectul performanței și al rezoluției avem; ce tip de ultrasonografie efectuăm: screening, de urgență, monitorizare stare critică. Este important să cunoaștem cerințele tehnice ale aparatelor
APARATELE CLASICE COMPACTE DE ULTRASONOGARFIE VERSUS CELE PORTABILE ÎN EXAMINAREA ECOGRAFICA ÎN STOPUL CARDIORESPIRATOR. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Adela Golea () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1100]