2,230 matches
-
uischeanul nu. Cancer. Can cer! Gore privește cu patimă de Îndrăgostit În halba goală. Face semn, iar patronul Îi aduce Încă una. Muzică - Nelu Ploieșteanu, romanțe -, lună de vară, Încinsă, transpirată de-a dreptul, vorba lui Gicu, discuții despre subiecte felurite. Cârciumă. Nu talk-show, nu regie, nu reflectoare sau moderatori. Așa cum simte consumatorul, cum crede el că trebuie să se exprime, ferit de inhibiții și cenzură. Fiindcă - vocea lui Sandu acoperă melodia Să nu spui dorul nimănui, iar Gore dă din
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
risc pe care Vasile Ilucă și l-a asumat în mod deliberat. Deci, conștient, ceea ce l-a și stimulat în găsirea mijlocului de evitare a pericolului. Comentând documentele privitoare la tema cărții, omul a presărat, din când în când, și felurite întâmplări - unele reale, altele născocite ( ceea ce ne arată nouă că această carte e și documentară, dar și de ficțiune, adică literatură), - povestioare care sporesc calitățile artistice ale scriiturii. Poziția autorului se vede, însă, la fel de limpede din felul în care îi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
era făcută în felul unei flori de crin. Puteau să încapă în ea trei mii de bați. 6. A făcut zece lighene, și a pus cinci la dreapta și cinci la stînga, ca să slujească la curățiri: în ele se spălau feluritele părți ale arderilor de tot. Marea era pentru spălarea preoților. 7. A mai făcut zece sfeșnice de aur, după porunca privitoare la ele și le-a așezat în Templu, cinci la dreapta și cinci la stînga. 8. A mai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
lui Iahaț și Obadia, Leviți din fiii lui Merari, și a lui Zaharia și Meșulam, din fiii Chehatiților. Toți aceia dintre Leviți, care știau să cînte bine, 13. vegheau asupra lucrărilor și cîrmuiau pe toți lucrătorii care aveau de făcut felurite lucrări. Mai erau și alți Leviți, logofeți, dregători și ușieri. 14. În clipa cînd au scos argintul care fusese adus în Casa Domnului, preotul Hilchia a găsit cartea Legii Domnului, dată prin Moise. 15. Atunci Hilchia a luat cuvîntul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Slujiți acum Domnului, Dumnezeului vostru, și poporului Său Israel. 4. Pregătiți-vă, după casele voastre părintești, după cetele voastre, cum au rînduit prin scris David împăratul lui Israel, și fiul său Solomon. 5. Luați-vă locurile în sfîntul locaș, după feluritele case părintești ale fraților voștri, fiii poporului, și după înșiruirea caselor părintești ale Leviților. 6. Jertfiți Paștele, sfințiți-vă, și pregătiți-le pentru frații voștri, întocmai după cuvîntul Domnului, rostit prin Moise. 7. Iosia a dat oamenilor poporului, tuturor celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
spațiu, se manifestă voința. ["O BUCATĂ DE LUT, ETERN ACEEAȘI"] 2285 Pentru a-și închipui cineva metaforic lumea ar putea să ieie o bucată de lut, etern aceeași care, prin urmare, nu cunoaște timp - și să-i dea cele [mai] felurite forme, când una, când alta când așa, când așa. Lutul rămâne în orice caz același. Dac-acuma mai iei că acest lut este răul, nedreptul pozitiv, se-nțelege că tot binele și toată dreptatea va consista numai în forme, și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de tauri și alt număr de asini purtau pe spinările lor butoaie mici unse cu rășină și burdufuri de piele, pline cu apă. Soldații cântau. Apoi unii nu mai cântară, începură să istorisească în șoaptă, pentru scurtarea timpului de mers, felurite pățanii și întîmplări. Iar în cele din urmă, nimeni nu mai cântă și nu mai vorbi. Acum tăceau toți. Era frig. Numai mersul măsurat îi mai împiedica să tremure în țara asta blestemată unde ziua îi sleia arșița și noaptea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-i pară rău de bănuielile sale. Nu era om ticălos robul acesta, își spuse rușinat. Auta părea că se gândește la lucruri depărtate. Iahuben nu mai vru să-l tulbure și, mestecând alene curmale dulci, se gândea și el la felurite lucruri. Altceva nu avea de făcut. Nu era ca altădată, când drumurile sale nu se scurgeau în singurătate și când trebuia sau să-și încordeze auzul ca să nu scape comenzile căpitanilor, sau silit de iureșul obștesc să stea cu ochii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
arme, stăpâne. Sutașul holbă ochii: - Cum nu mai sunt? - Nu mai sunt. Sutașul se lăsă neputincios cu șezutul pe o piatră. Nu mai era în stare să judece. Dincoace, jos, în tabăra de lângă peșterile sclavilor, slujbașul regesc era ros de felurite presupuneri. Se plimba încolo și încoace, ca o panteră care încă nu s-a obișnuit să stea în cușcă. Nici nu mâncase. Trimisese un om să vadă dacă este vreo corabie în micul liman din apropiere. După vreo două ceasuri
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
albastre, înalte, n-aveau hainele argintii cu care umblaseră pe-afară, nici globurile sticloase cu săgeată în creștet, și fiecare se îndeletnicea cu câte ceva deosebit. Unul avea în față, pe un fel de masă, câteva sticle și țevi, pline cu felurite ciudățenii: într-unele clocotea ceva, în altele Auta văzu aburi galbeni sau portocalii, în câteva se loveau de pereții de sticlă scântei albastre. Alt străin părea că scrie, fără să se vadă pe ce; al treilea îi întrebă ceva pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nici alte mijloace, începură să caute în păduricea în care poposiseră lemn bun pentru o plută. Aveau arme, unii aveau topoare. Începură să taie anumiți copaci pe care-i alegea Mahukutah, pentru că aveau lemnul foarte ușor. Alții aduceau din pădurice felurite ierburi și lăstari tineri din care se puteau împleti frânghii. Astfel, în două zile pluta fu gata. O împinseră în mare și săriră pe ea, strigând de bucurie. Dar curând văzură că plutea prea încet. Îi făcuseră și lopeți, și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu luntrea prin văzduh? - Ca să nu ne creadă zei. Văzîndu-ne oameni ca toți oamenii, așa cum suntem, nu se va feri nimeni. Asta-i tot! CAPITOLUL XXXII Pe țărmul răsăritean al Mării dintre Pământuri erau în acele vremi neamuri nenumărate și felurite. Unele aveau câte o țară a lor, altele abia își clădeau întîile orașe, celelalte erau numai neamuri de păstori rătăcind în căutarea pășunii. Fiecare vorbea altă limbă, se închina altor zei și urmărea alte țeluri în viața niciodată la fel
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sărmani plecaseră, nădăjduind că zeii își vor abate mânia asupra celor două cetăți de pierzanie. În Gomorra nu mai rămăsese nici unul. Nu apucaseră însă cei doi să se culce, când oamenii din Sodoma înconjurară casa. Afară era larmă. Se auzeau felurite glasuri: - Unde sunt oamenii care au venit la tine în gazdă, acum, noaptea? Adu-i la noi ca să-i cunoaștem! Lot ieși în fața lor și le spuse: - Vă rog, fraților, nu săvârșiți vreo urgie! Cineva de-afară a strigat însă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
râului s-au scurs peste cetățile surpate și nici peștii nu pot trăi în apele ei. De aceea i s-a spus Marea Moartă. Așadar urgia a răscolit și pământul, făcând o groapă uriașă în calea râului... Abraam auzise de la feluriți păstori despre uriașul turn în care locuiau, cum le spunea el în limba lui, Elohim, sau Cei Puternici. Acum se uita lung la Min, pe care nu-l mai văzuse. Întrebă sfios: - Dar tu cine ești? Veselul cârmaci al luntrelor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lîngă disciplinele oarecum previ zibile din punctul de vedere al omului modern - gramatică, dialectică și reto rică -, filologul era menit să studieze muzica, aritmetica, geometria și astrologia. Născută din punerea alături a manu scriselor, filologia a alăturat cunoștințe din domenii felurite, Îmbrățișîndu-le erudit cît mai apropiat de original. Această parte a criticii o numesc unii conjecturală (lat. coniec tura „presu pu nere“) sau divinatorie (lat. diuinare „a ghici“) sau critica emendatrix (lat. emen dare < mendum „greșeală“). Învățații care lucrau la biblioteca
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
În cursa supra viețuirii prin copiere. În cadrul acestui proces uriaș au lucrat, cum era de aștep tat, oameni diferiți din punctul de vedere al doctri nei, al capacităților intelec tuale, al atenției, astfel Încît tex tele au fost deformate În felurite moduri. S-a ajuns la Împărțirea sulurilor de papirus În unități mai mici, pentru a fi mai ușor copiate: de aici au apărut erori și În divizarea și succesiunea cărților. HÎrtia Mult mai tîrziu, hîrtia a Înlocuit pergamentul; hîrtia a
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cu carne. Iar coasta luată din Adam a făcut-o Domnul Dumnezeu femeie și a adus-o la Adam" [Facerea, 2:21-22]11. Actul facerii femeii generează cel puțin trei motive arhetipale pe care creația colectivă le-a prelucrat în felurite variante: a) Actul "suspendării" de către Dumnezeu a conștiinței masculine, pentru a putea modela femeia, poate fi considerat un simplu gest de "anesteziere fiziologică". Simbolic interpretat, el sugerează însă faptul arhetipal că femeia va fi întotdeauna un motiv (cauză) de "adormire
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Ce este haiku-ul Nu, În Încercările de față nu veți găsi nici definiții ale haiku-ului, pe cît de pedante, tot pe atît de simpliste, și nici reguli pentru a compune haiku pe care le prescriu felurite publicații. Veți putea Însă să aruncați o privire În interiorul micului poem observîndu-i resorturile intime care Îl fac să fie viu și plin de duh. O operă deschisă E inutil și pueril să crezi că În numai două pagini ai putea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
proprii ale cuvintelor este de fapt unul din modurile cele mai productive de Îmbogățire și variație a semnificațiilor, de amplificare a polisemiei cuvintelor. Vorbim așa În modul cel mai firesc: din sensul propriu, de obicei mai neutru, al cuvîntului izvorăsc felurite interpretări contextuale ale lui (mai colorate și mai conotative). Unele devin sensuri secundare ale cuvintelor și nu le mai simțim derivarea (ex. capul podului, piciorul mesei, limba ceasului, gura rîului etc.). Altele păstrează Însă acea uzanță neobișnuită care le diferențiază
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și neutru, devine neemoțional, reticent, flegmatic. . O observație, derivată din concizia stilului eliptic este aceea că el folosește un limbaj oblic, „care implică un sens neproferat, sensul conotativ” și dezvăluie mai curînd ascunzînd. Este motivul pentru care, pentru a surprinde feluritele conotații, coeficientul de participare al cititorului este mult mai ridicat. Plecînd de la un citat din Veselovski: „Meritul stilului constă În a adăposti maximum de gîndire Într-un mimin de cuvinte”, autoarea constată că „stilul eliptic [...] oferă condițiile optime pentru comunicarea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
răsuflării. Poemul trece sub tăcere cele expuse mai sus prozaic. El vrea să dea doar două repere senzoriale, sub forma a două alternanțe pe care oricine le-a surprins de nenumărate ori În viața lui și care sînt Încărcate de felurite conotații nemărturisite, dar care pot pune pe gînduri. Doar culori pomi, nori, doar culori În tremurul undelor - zumzetu-amiezii Dacă ceasul acestui poem poate fi dedus lesne ca acela al amiezii de vară, există În poem și vreun obiect, și vreo
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a-l adăposti de vremea rea pe termen lung. Ciocănitoarea, specialistă În infirmitățile lemnului, pare să stea pe gînduri Înainte de-a pune un diagnostic colibei. Ea știe din experiență că lemnul este perisabil și lesne atacat de cele mai felurite gîngănii. Dacă se va convinge că sub fațada prezentabilă se ascund insecte apetisante, va trece sigur la investigații percutante. S-ar putea Însă ca atitudinea ei gînditoare să fie determinată de faptul că lemnul construcției este prelucrat, tratat, alterat, ieșit
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
213) ,,Mărturisire nu doar prin credință, ci și prin fapte, fiindcă dacă nu este și aceasta adăugată [celei prin credință] ne primejduim să fim pedepsiți împreună cu cei care Lau tăgăduit. Căci nu unul singur este chipul tăgăduirii, ci multe și felurite, la care și Pavel se referea când zice: Ei mărturisesc că-L cunosc pe Dumnezeu, dar prin faptele lor Îl tăgăduiesc (Tit 1, 16). Și iarăși: Dacă cineva dintre ai lor, și mai ales dintre casnici, nu le poartă de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
slavei lui Dumnezeu, împotrivindu-se celor ce grăiesc drept”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, în PSB, vol. 38, p. 479) Manifestarea ereticilor „Nimic n-are vreo însemnătate pentru ei, în discuțiile lor pot să aibă păreri felurite, câtă vreme sunt înțeleși într-ascuns să înfrângă unicul adevăr. Toți se îngâmfă, toți făgăduiesc știința. Catehumenii înșiși se socotesc desăvârșiți mai înainte de a fi fost învățați cum se cuvine de către alții. Cât despre femeile eretice, ce îndrăznețe sunt! Cutează
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-verb â ETIMOLOGIA GLOBALĂ Percepând limbile din cele patru zări și de pe toată scara istoriei ca expresii zonale ale comunicării sociale, gândirea realistă identifică începuturile limbajului în capacitatea antropoidelor de a reacționa vocal, inclusiv onomatopeic, prin segmente sonore diferite, la feluritele contacte senzoriale cu mediul. Aceste reacții vocale au creat pentru homo sapiens mijlocul sonor de memorare a unei stări fizice care a lăsat o urmă în psihicul său. Stocat în memorie împreună cu starea psihică ce l-a generat, segmentul sonor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]