KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...109 >

2,721 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261

pentru obținerea totală a drepturilor noastre. Anuarul „Uniunii Femeilor Române” din România Mare. Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933, Brașov, iunie 1933, pp. 5-8. 29TC "29" Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumostc "Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi Și realizări. Spre un viitor mai frumos" Mișcarea feministă în Basarabia până la revoluția rusă din 1917 n-a prea avut loc din simplul motiv că până la acea dată n-aveau toate drepturile nici bărbații, așa că femeile conștiente

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Mare. Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933, Brașov, iunie 1933, pp. 5-8. 29TC "29" Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumostc "Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi Și realizări. Spre un viitor mai frumos" Mișcarea feministă în Basarabia până la revoluția rusă din 1917 n-a prea avut loc din simplul motiv că până la acea dată n-aveau toate drepturile nici bărbații, așa că femeile conștiente de drepturile lor de oameni, luptau împreună cu bărbații, în felurite organizații politice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
surorilor din Vechiul Regat de a-și pune toată stăruința în luptă, pentru câștigarea drepturilor pentru toate surorile din întreaga țară, căci numai așa recăpătăm și noi toate drepturile pierdute. Am fost la Iași, la adunarea d-lor din organizațiile feministe, unde am apelat către toate membrele, ca să facă tot ce le stă în putință pentru câștigarea drepturilor și astfel să-mi dea liniștea sufletească. Mai adeseori am fost la București, la adunările și congresele feministe, unde, de asemenea, ca reprezentantă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
adunarea d-lor din organizațiile feministe, unde am apelat către toate membrele, ca să facă tot ce le stă în putință pentru câștigarea drepturilor și astfel să-mi dea liniștea sufletească. Mai adeseori am fost la București, la adunările și congresele feministe, unde, de asemenea, ca reprezentantă a femeii din Basarabia, am căutat să fac același apel pentru câștigarea drepturilor femeilor în întreaga țară și deci recâștigarea drepturilor pierdute ale femeilor din Basarabia, odată cu Unirea. D-na Principesă Cantacuzino m-a înțeles

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
apeluri și memorii scrise și răspândite, am reușit să ne păstrăm excepțional pentru Basarabia, în parte drepturile civile prin prima reformă administrativă din țară. Deoarece multe din doamnele mai libere, care ar fi putut pune mai multă energie în activitatea feministă, s-au exprimat că ar dori să aibă o organizație pur culturală, s-a luat inițiativa organizării din sânul Consiliului Național al Femeilor, a unui club cultural al femeii care a avut ca președintă pe D-na Bușilă, persoană foarte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
congresul de la 18-19 iunie din Chișinău. știut este, că sunt multe femei care se tem de cuvântul „feminism”, acest cuvânt provocând la mulți bărbați o idiosincrazie și natural este că și soțiile lor să se ferească a intra în organizațiile „feministe” intrând însă cu plăcere în societăți culturale și de binefacere. Acest principiu pur feminin a prins rădăcină în Basarabia. Afară de D-na Al. Cantacuzino, ne-a vizitat în Basarabia și distinsa D-nă Averescu, care a organizat „Cercurile de gospodine”, filiala

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
mele personale. Mulțumesc doamnelor din organizația condusă de D-na Djionat, pentru frumoasa inițiativă de a înființa un azil de noapte pentru femei cu numele D-nei Luzghin, inima căreia întotdeauna a bătut și energia căreia a fost cheltuită pentru interesele feministe mai cu seamă în scopul susținerii societății „Basarabeanul”. Moldoveancă prin sânge, rusoaică prin căsătoria a doua, D-na Luzghin a știut să fie loială și cu demnitate a reprezentat femeia din Basarabia în mai multe rânduri. Mulțumesc, de asemenea, doamnelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
31" Congresul „Ligii Femeii Basarabene”tc "Congresul „Ligii Femeii Basarabene”" Moțiune Noi, femeile române din toate unghiurile țării, întrunindu-ne în zilele de 18 și 19 iunie anul 1933 în municipiul Chișinău la congresul jubiliar de 15 ani al mișcării feministe din Basarabia și discutând diferite chestiuni în privința drepturilor de care femeia română este demnă, în credința că le vom dobândi, am hotărât a ne adresa M.S. Regelui, guvernului și parlamentului, cerând următoarele: 1) Cerem toate drepturile civile și politice de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
numite „reuniuni”, s-a întins cu încetul la Iași, Craiova și alte centre ajutându-se orfanii, șomerii, bolnavii începând astfel opera de asistență socială în toate ținuturile românești. Numai mai târziu, prin 1895, s-au creat și la noi societăți feministe propriu-zise în scopul înălțării femeii și participării ei la viața de stat. Prima la Iași „Liga Femeii” a activat numai câțiva ani punând prima piatră în această direcție de către d-na Emilian, apoi Liga pentru drepturile și datoriile Femeii în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Femeii” a activat numai câțiva ani punând prima piatră în această direcție de către d-na Emilian, apoi Liga pentru drepturile și datoriile Femeii în 1911 la București de către d-na Reuss care continuă activitatea, inspirată la început chiar de societățile feministe din străinătate. Când s-a întemeiat la 1917-1918 și asociația noastră la Iași una din primele noastre griji a fost să ne punem în legătură cu societățile feministe din Franța. Ne-am adresat chiar d-nei Micaela Catargi, care se găsea la Paris

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
București de către d-na Reuss care continuă activitatea, inspirată la început chiar de societățile feministe din străinătate. Când s-a întemeiat la 1917-1918 și asociația noastră la Iași una din primele noastre griji a fost să ne punem în legătură cu societățile feministe din Franța. Ne-am adresat chiar d-nei Micaela Catargi, care se găsea la Paris, rugând-o să ne facă cunoscută mișcarea în cercurile franceze de acolo și să ne servească ca trăsătură de unire între tânăra și neexperimentata noastră înjghebare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
comisiuni și adunări am înțeles noi necesitatea imperioasă a colaborării împreună șsic!ț a femeilor din toate țările în interesul unei mai bune organizări a societății omenești. Atunci am înțeles câtă înțelepciune și superioritate de gândire au dovedit marile personalități feministe Chapman Catt, Lady Aberdeen etc. când au convins societățile feministe naționale din fiecare țară să federeze între ele formând marile societăți internaționale, care să însumeze toate societățile afiliate și să reprezinte interesele femeilor, ale copilului și ale societății omenești în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
împreună șsic!ț a femeilor din toate țările în interesul unei mai bune organizări a societății omenești. Atunci am înțeles câtă înțelepciune și superioritate de gândire au dovedit marile personalități feministe Chapman Catt, Lady Aberdeen etc. când au convins societățile feministe naționale din fiecare țară să federeze între ele formând marile societăți internaționale, care să însumeze toate societățile afiliate și să reprezinte interesele femeilor, ale copilului și ale societății omenești în genere, din toate țările. Am înțeles atunci și tehnica funcționării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
și financiare de Alianță are reprezentante femei și intervine mereu pentru ca femei pregătite din toate țările, să fie trimise de guvernele respective spre a expune punctul de vedere și național și specific femeii în soluțiile ce se pregătesc. Prin societățile feministe afiliate, Alianța află stadiul în care se găsesc problemele puse în discuție, iar în comisiunile speciale ale Alianței în afară de S.N., Alianța pune în discuție toate problemele de interes general sau feminin ce preocupă omenirea, fiecare țară având dreptul să aibă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
fie mândre de această dreaptă recunoaștere și să se arate vrednice de încrederea ce li se arată. Să se pregătească cu seriozitate femeile culte în special, decât să piardă timpul în fel de fel de ocupații frivole și sterile. Organizațiile feministe le stau la dispoziție, iar la nevoie înscrieri individuale cu obligația unei cotizații speciale se acceptă de unele societăți internaționale. Asociația a fost invitată la congresul internațional ținut în America, la Chicago, în luna iulie cu următoarea ordine de zi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
chiar în vechea antichitate, după cum știm din date istorice, că Pitagora și Socrate primeau între elevii lor și femei, având convingerea că femeile studiază cu mai mult entuziasm și răspândesc mai ușor această cultură. Astfel, nu putem constata vechimea problemei feministe decât accentuând afirmarea scriitoarei germane Ebner Eschenbach, că își are începutul de când femeia a început să citească. Nu vreau să urmăresc succesiv istoricul acestor etape de evoluție culturală, menționez numai Franța, unde a apărut încă în anul 1785 o mică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
urmăresc succesiv istoricul acestor etape de evoluție culturală, menționez numai Franța, unde a apărut încă în anul 1785 o mică bibliotecă franceză, publicată de d-na Joly de Fièvry cu aprobarea și privilegiul Regelui, în a cărei prefață această instruită feministă afirmă că, femeia trebuie să aibă cunoștințe de istorie, filozofie, literatură, științe și arte. Făcând o comparație între pregătirea intelectuală a femeii franceze care după cum vedem datează de 150 de ani și între pregătirea femeii române, care poate fi socotită

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
cel social, munca în afară de cămin a femeii a făcut ca ea să presimtă posibilitatea independenței sale economice și a validitării șsic!ț sale individuale, i-a deschis drumul spre activități nebănuite. Secolul al XIX-lea a adus cu sine mișcarea feministă cu tendințele sale spre un individualism extrem; concepția feministă s-a înrădăcinat și a deșteptat un curent nou de idei; opinia publică a fost silită să dezbată și să promoveze posibilitățile de muncă și educație pentru femei, apropiindu-le de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
ca ea să presimtă posibilitatea independenței sale economice și a validitării șsic!ț sale individuale, i-a deschis drumul spre activități nebănuite. Secolul al XIX-lea a adus cu sine mișcarea feministă cu tendințele sale spre un individualism extrem; concepția feministă s-a înrădăcinat și a deșteptat un curent nou de idei; opinia publică a fost silită să dezbată și să promoveze posibilitățile de muncă și educație pentru femei, apropiindu-le de standardul bărbaților. Aceasta nu a putut să nu aibă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
femeile sub diferite forme de guvernământ, căsătoria între copii, combaterea sclavajului, situația economică actuală și metodele de remediere a diferitelor cauze și greutăți de care suferim etc. au fost discutate, iar rezoluțiile votate au fost comunicate tuturor guvernelor și organizațiilor feministe din lume. În comisiuni restrânse ca și în ședințe publice, delegatele noastre au participat și au emis păreri apreciate. La ultimul congres de la Istanbul în aprilie 1935, doamna Maria Dimitriu-Castano m-a reprezentat și s-a achitat în modul cel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
pregătește și ea femeile să se poată sprijini pe ele. Femeile trebuie să înțeleagă această necesitate și să fie gata a-și pune toată energia, priceperea, tactul și munca de care sunt capabile, în serviciul națiunii. Până azi singure organizațiile feministe au creat la sediile lor acele cercuri de studiere a acestui fel de probleme. Datoare suntem toate femeile conștiente să le frecventăm și să le încurajăm. Noi asociația din Iași avem secretara noastră pentru chestiile externe, care cu deosebit talent

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
București de nenumărate ori. Nu mai vorbesc de Iași, în care e comitet central. Dări de seamă și articole nenumărate, aproape în toate ziarele. S-au publicat apoi broșuri, apeluri, volume numeroase. Numai subsemnata are șase lucrări diferite în chestia feministă, publicate bineînțeles pe socoteala proprie și afară de câteva vândute în beneficiul Asociației, cele mai multe au fost distribuite gratuit cu stăruința de a fi citite. Doamnele avocate din Asociație s-au oferit să asiste gratuit la nevoie pe femeile care ar avea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
al Ziarului Nostru" Iași, 10 mai 1936 Scumpă prezidentă și iubită colegă 1 Am primit adresa din 7 mai, prin care-mi ceri câteva rânduri spre a fi publicate cu prilejul aniversării de 10 ani a prețiosului organ de propagandă feministă creat din propria-ți inițiativă și condus de mintea-ți isteață, de inima-ți curajoasă și gata de jertfă. Ai avut adânca convingere - și cu drept cuvânt - că aduci prin Ziarul Nostru 2 un real serviciu cauzei drepte îmbrățișate de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
C. Meissner Omagiu Ziarului Nostru În numele Uniunii Femeilor Române reprezentată în toate provinciile țării, doresc să salut Ziarul nostru la a zecea sa aniversare, apreciind cu recunoștință activitatea ce a fost desfășurată în acest deceniu, în folosul cauzei feminine și feministe. Această muncă necontenită se datorește D-nei Maria Dimitriu-Castano, președinta Asociației Constanța, care a inițiat cel dintâi ziar consacrat femeii din punct de vedere al ridicării demnității sale. Toată această activitate a înfățișat drumul ce trebuie să-l urmeze și femeia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii și a familieitc "Inovațiuni ale Noului Cod Penal pentru protecțiunea femeii Și a familiei" Noul cod penal, Regele Carol al II-lea, reprezintă o etapă prețioasă și trudnic câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste și echitabile în ceea ce privește protecțiunea femeii, copilului și familiei. A fost necesară munca fără preget a organizațiunilor noastre, care prin mijlocirea condeiului sau a graiului au ctitorit în conștiința colectivă zidirea din ce în ce mai masivă a sentimentului inechității barbare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]