1,572 matches
-
ocazional, comportamente și conduite erotice interesate ce își folosesc farmecul și puterea de seducție pentru realizarea planurilor și împlinirea aspirațiilor, intereselor și dorințelor. Un fapt comun este și acela că partenerii cei care farmecă și seduc și cei ce sunt fermecați și seduși dispun unii de alții. Drept pseudocurtezane am considerat a fi unele împărătese, regine, prințese: Hatșepsut, Cleopatra, Valeria Messalina, Cai Zong, Theodora, Ecaterina cea Mare... care au uzat de farmecele lor pentru a accede la tronuri și a le
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
poată cuceri privirile tuturor bărbaților care ar vedea-o. (10: 3,4). Astfel împodobită, Iudith a trecut de gărzile babiloniene cu intenția de a ajunge la Holofern, cu promisiunea falsă de a-i conduce până în fața Ierusalimului. Holofern a fost fermecat de frumoasa evreică, a invitat-o la ospăț și, când au rămas singuri, după ce a adormit generalul, i-a retezat capul: Cu sandalele i-a luat ochii, frumusețea ei i-a robit inima și cu sabia i-a retezat capul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
devenit favorita sultanului Murad al III-lea (1574-1595) căruia i-a urmat la tron fiul lor, Mehmed al II-lea. Tânăra nobilă franceză Aimée Debucq, răpită, adusă în harem și devenită prin convertire Naședil / Cea cu inima brodată, l-a fermecat pe sultanul Abdul Hamid I (1773-1789) iar fiul lor ce a urmat la tron, Mahmud al II-lea (1808-1839), a adus mari schimbări reformatoare imperiului. Pe Selim al III-lea (1789-1804) l-a învățat limba franceză și l-a convins
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
militar al Atenei s-o aducă în casă pentru a-i organiza gineceul, pentru a-i crea și întreține atmosfera unui adevărat cenaclu la care participa elita intelectuală a vremii: Anaxagoras, Protagoras, Socrate, Fidias, Herodot, Sophocle, Euripide, Platon, toți fiind fermecați de frumusețea și inteligența milesienei. Aspasia era confidenta și sfătuitoarea lui Pericle. Se spune că discursurile politice erau concepute de ea, că Platon, care a evocat-o în dialogul Menexenos, și-ar fi însușit unele tehnici oratorice de la ea. Din cauza
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
provenită dintr-un bordel), auletridă (dansatoare), hetairă (curtezană) ori servitoare-concubină. Legenda spune despre frumoasa și seducătoarea Thais că a fost hetaira dramaturgului Menandru (342-292 î.H.), că l-a inspirat într-una dintre piesele de teatru, că l-ar fi fermecat pe cuceritorul lumii, Alexandru Macedon (336-323 î.H.), creatorul unui imens imperiu, al perioadei elenistice, că l-a însoțit împreună cu alte hetaire în campaniile militare, că l-ar fi provocat să dea foc Sălii celor 100 de coloane din palatul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Antoniu. Aproape toți, prin căsătorii, au intrat în familia lui Octavian Augustus. Fiica cea mică, Cleopatra Selene s-a căsătorit cu savantul rege al Mauritaniei, Juba al II-lea cu care a fondat o dinastie. Cum a reușit Cleopatra să farmece și să subjuge bărbați de statura generalilor romani Cezar și mai cu seamă Antoniu? Cleopatra nu excela prin frumusețe iar de frumuseți nu ducea lipsă Imperiul Roman. Era extrem de inteligentă, pragmatică, cu intuiții politice, atrăgea atenția prin conversații ce dovedeau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a căsătorit cu cavalerul roman Rufrius Crispinus cu care a avut un băiat, înecat, la ordinul lui Nero. Sabina a intrat într-o relație adulterină cu Marcus Salvius Otho, aflat în anturajul lui Nero, cu care ulterior s-a căsătorit. Fermecat de tânăra Sabina, a lăudat-o tuturor inclusiv lui Nero căruia i-a trezit curiozitatea s-o cunoască și, când s-a întâmplat, s-a îndrăgostit de ea, frumoasa Sabina devenindu-i amantă. Doar la intervenția filosofului și scriitorului Seneca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
rang a prințului Li Mei, fiul împăratului Xuang Zong. În calitate de noră, Yang era chemată să-l distreze și să-l încânte pe împărat, să-l ajute să se despovăreze de grijile statale. Îl încânta cu muzica și dansul ei, îl fermeca și-l fascina cu frumusețea și gingășia ei. Drept urmare, împăratul s-a îndrăgostit de frumoasa concubină a fiului său. Pentru a nu trezi nemulțumiri la palat, și-a trimis favorita într-o mânăstire taoistă și, în secret, s-au iubit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
loc a cunoscut o frumusețe de o rară senzualitate, Li Shishi, delicată, grațioasă și maestră în arta amorului. Pretențioasă, tânăra curtezană a știut să pretindă cadouri scumpe: suluri de mătase imperială, bijuterii, bani de aur. A reușit de l-a fermecat pe împărat cu prezența ei seducătoare și cu arta cântecului ei. Experimentata curtezană l-a făcut de împărat să o frecventeze în continuare, relație care a durat șapte ani, spre disperarea împărătesei și a concubinelor. Frumusețea, senzualitatea și rafinamentul curtezanei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lăsat posterității un portret al ei. Se spune că a avut o scurtă relație cu regele Franței, Henric al III-lea (1574-1589) care, primind în dar registrul cu renumitele curtezane venețiene, a ales-o pe Veronica. Frumoasa venețiană l-a fermecat pe tânărul rege și, se spune, l-a convins să fie aliatul italienilor în campania antiotomană. Inteligența, cultura, sensibilitatea, farmecul, experiența de viață le-a valorificat frumoasa Veronica Franco prin crearea a două volume de versuri Terze rime, publicate în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
său a recomandat-o renumitului pictor Romney care i-a făcut 24 de portrete, imortalizându-i frumusețea și farmecul. În casa protectorului său l-a cunoscut pe unchiul acestuia, Sir William Hamilton, ambasadorul Angliei la Neapole, pe care l-a fermecat cu discuțiile pe teme artistice. Sir Charles a plănuit să se despartă de Emma, să-și construiască o carieră politică și să se căsătorească cu fiica lordului Middleton. De aceea l-a convins pe unchiul său s-o ia sub
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și-a petrecut tinerețea în exil în Elveția și Germania, în perioada 1815-1830. A ratat prima lovitură de stat, după a doua lovitură de stat a fost condamnat la închisoare, dar a fugit în Anglia, în 1846. Multe femei erau fermecate de figura impunătoare a celui ce visa la vremea în care va domni în Franța. Una dintre admiratoare a fost și Elisabeth Ann Harriet care a fost cucerită de viitorul împărat și care credea că acest fapt se va petrece
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mama a două fete. Averea modestă a soțului și plăcerea de a flirta au determinat-o pe tânăra Alice să trăiască în compania unor amanți. Prințul de Wales, Albert, fiul reginei Victoria, la cincizeci și șase de ani, a fost fermecat de tânăra doamnă Keppel care i-a devenit favorită, în 1898, ca și Lillie Langtry, Daisy Warwick. Soțul a acceptat această relație pentru avantaje financiare și pentru primirea unei slujbe importante. Simpatică, veselă, Alice Keppel îl distra pe prinț la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lan Guiren. Ambițioasă și nerăbdătoare să ajungă în apropierea împăratului, tânăra concubină de rangul cinci, Lan Guiren, l-a mituit pe eunucul șef pentru a-l conduce pe împărat "ca din întâmplare" în apropierea pavilionului ei, a reușit să-l farmece cu cântecul și cu interiorul amenajat cu gust rafinat și să se facă dorită a fi adusă noaptea într-un covor. A ajuns concubina favorită, al doilea rang după soția împăratului, după nașterea unui fiu, moștenitorul tronului Zaichun, și a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu glumește pe seama mesenilor și nu are ochi decât pentru clientul ei. Pentru asta o plac bărbații. Și când trebuie să se culce cu cineva, nu se poartă nici fără rușine, nici cu nepăsare, ci urmărește doar cum să-l farmece și să-l câștige pe amant. (Bărbații) sunt, unii, mai frumoși, alții, deja bărbați copți, iar alții n-au fost dăruiți de natură cu chipuri prea plăcute... ăștia dau mai mult, cei frumoși socot că plătesc de-ajuns cu frumusețea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Victorine Laurent Debra Finerman, Mademoiselle Victorine Jurnalista și scriitoarea Debra Finerman, absolventă a Universității California din Los Angeles, admiratoare a scriitorilor francezi: Balzac, Flaubert, Stendhal, Zola, Proust, a fost impresionată de expoziția dedicată impresionismului de la Mitropolitan Museum din New York și, fermecată de tablourile lui Edouard Manet care au avut-o ca muză pe Victorine Meurent, a decis să-și încerce condeiul prin romanul de debut, Mademoiselle Victorine ce s-a bucurat de un mare succes. Personajul principal, Victorine, combină viețile a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și pe Jules Massenet să compună o operă ce s-a bucurat de mare succes. Un părinte iezuit a ripostat în presă pentru inadvertențele istorice. Documentat cu minuțiozitate din Viețile Părinților din Deșerturi, cu o cultură antică vastă, Anatole France farmecă prin parabola mediului păgâno-creștin din Alexandria, impregnată de ironie sceptică. Cu talent evocator, rafinatul scriitor francez creează imaginea pustiei de pe malul Nilului, cu colibele schimnicilor construite din crengi împletite cu lut, cu lăcașurile afundate în nisipuri sau în adâncituri. Cei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
consideră că teoria artei pentru artă se aplică cel mai bine artei decorative, dar "trebuie ca ornamentul să nu se restrângă la o combinație mai mult sau mai puțin fericită de linii, de forme, de culori sau de sonuri; trebuie, fermecând ochiul să vorbească, de asemenea, spiritului, să aibă propria logică". Intră în joc ceea ce criticul numește "atribuirea estetică" ("l'appropriation esthétique"), gustul, "numai să fie semnificativ, simbolic". Teoria evoluționiștilor preconizează "un fel de glorificare a naturii și a umanității în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
muzicii, o artă care nu se mai adresează rațiunii, ci simțurilor, percepției, emoției. Cu totul altul este următorul tablou pe aceeași temă, Muzica (1898). Nu mai există o personalitate integratoare, simbol al geniului muzicii și al capacității ei de a fermeca, a pacifica, a îmblânzi lumea. Centrul tabloului este pur decorativ, iar de-o parte și de alta se află două figuri, statuia unui sfinx și figura unei femei. Pe un bloc de piatră se află sculptată figura unui Silen. Nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
misterios specific al Orientalilor. Dănțuitoarele dansau îmbrăcate în haine împodobite cu aur, cari străluceau după cum cădea lumina soarelui pe ele. Aveau o atracție aproape magnetică cu savoarea lor perversă și primitivă; ceva ispititor în făptura lor mlădioasă care, reținea și fermeca ca șarpele victima. Păreau fantome enigmatice, cu grație stranie și ondulații lascive și sacre în același timp. Iată de ce l-au interesat pe Rodin, care a făcut după ele schițe interesante, pline de caracter și de o simplicitate rară, pentru că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1990, p. 14). Concluzia logică pe care o desprinde Maior din premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor se deșertă cu totul de lăcuitori" (p. 14). Bărbații "ei în ei se omorîră", iar cei care nu se "fermecară" (otrăviră) după modelul rigăi lor Decebal, "cu mueri și cu prunci cu tot au fugit" (p. 15). Trebuie menționată în acest context și opinia separată emisă de Ion Budai-Deleanu în De Originibus Populorum Transylvaniae în răspărul tezei exterminării dacilor: "De
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căruia am a-i mulțumi din acest colț de pagină cu un „Dumnezeu să-1 ierte !” pentru că îmi găsea de multe ori flanela uitată pe aiurea, în timpul jocului, pe câmpia verde, nesfârșit de întinsă în imaginea mea de atunci, când mă fermeca acea aparentă unduire de apă care acum știm că se chema Fata morgana ? Ne dăm seama și consemnăm aici că, ceea ca a fost o realitate vie și complexă cu specific arhaic nu mai poate fi întruchipat aievea, ci doar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]