12,434 matches
-
se părea corect s-o pună în fața faptului împlinit fără s-o consulte mai întâi. Așa se începe un mariaj? Luând o decizie atât de importantă fără să te sfătuiești cu soția? Sigur că nu. Dar iată-i pe copii. Fetița în scaunul cu rotile, îi zâmbi, iar băiatul stătea lângă ea atât de serios, cu ochii plecați în semn de respect. Trase aer în piept. Sunt clipe în viață când pur și simplu trebuie să acționezi, iar asta, presupunea el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Sunt clipe în viață când pur și simplu trebuie să acționezi, iar asta, presupunea el, era una din acele clipe. — Copii, v-ar plăcea să veniți să stați la mine? întrebă el. Doar un timp, să vedem cum ne-nțelegem. Fetița se uită la Mma Potokwane cerându-i parcă o confirmare. — Rra Matekoni o să aibă mare grijă de voi, spuse ea. O să fiți fericiți la el. Fetița se întoarse spre fratele ei și-i spuse ceva ce nu auziră adulții. Băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să stați la mine? întrebă el. Doar un timp, să vedem cum ne-nțelegem. Fetița se uită la Mma Potokwane cerându-i parcă o confirmare. — Rra Matekoni o să aibă mare grijă de voi, spuse ea. O să fiți fericiți la el. Fetița se întoarse spre fratele ei și-i spuse ceva ce nu auziră adulții. Băiatul se gândi un moment, apoi dădu din cap a încuviințare. — Sunteți foarte amabil, Rra, zise ea. Vom fi bucuroși să venim la dumneavoastră. Mma Potokwane bătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
femeie? Asta ar fi minunat, fiindcă i-ar putea spune tipei ăleia Ramotswe că el nu-i este fidel și asta ar pune capăt mariajului înainte să înceapă. Dar apoi căruciorul cu rotile intră în casă și dădu ochii cu fetița pe care frățiorul ei împingea de la spate. Nu mai știa ce să creadă. De ce-i aducea stăpânul pe copiii ăștia în casă? Or fi niște rude de-ale lui. Copiii unui văr de departe. O vorbă botswaneză din bătrâni spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cartofii care se prinseseră de fundul oalei. Când intră, însă, ștergându-și mâinile cu sârg de un șervet de bucătărie, îl găsi pe domnul J.L.B. Matekoni așezat pe scaunul lui. De partea cealaltă a camerei, privind pe fereastră, erau o fetiță și un băiețel, probabil frați. Menajera îi cercetă cu atenție, încercând să-și dea seama ce fel de copii sunt. Basarwa, își spuse ea: fără nici un fel de îndoială. Fetița avea pielea de culoarea aceea specifică, maro-deschis, culoarea bălegarului; băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
De partea cealaltă a camerei, privind pe fereastră, erau o fetiță și un băiețel, probabil frați. Menajera îi cercetă cu atenție, încercând să-și dea seama ce fel de copii sunt. Basarwa, își spuse ea: fără nici un fel de îndoială. Fetița avea pielea de culoarea aceea specifică, maro-deschis, culoarea bălegarului; băiatul avea ochii aidoma acelor oameni, un pic migdalați, ca ai chinezilor, și avea fundulețul bombat. — Copiii aceștia au să locuiască aici, o anunță domnul J.L.B. Matekoni, plecându-și privirea. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
tot ce-i stă în putință să-l dejoace. O să-i arate că-i plac copiii ăștia și că-i fericită să-i aibă în casă. Îi va fi greu, dar se va descurca. — Probabil vă e foame, îi spuse fetiței, zâmbind. Am niște tocană foarte bună. Exact cum le place copiilor. Fetița îi întoarse zâmbetul. — Mulțumesc, Mma, spuse ea respectuoasă. Sunteți foarte amabilă. Băiatul nu zise nimic. Se uita la menajeră cu ochii aceia descumpănitori și o făcu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
că-i plac copiii ăștia și că-i fericită să-i aibă în casă. Îi va fi greu, dar se va descurca. — Probabil vă e foame, îi spuse fetiței, zâmbind. Am niște tocană foarte bună. Exact cum le place copiilor. Fetița îi întoarse zâmbetul. — Mulțumesc, Mma, spuse ea respectuoasă. Sunteți foarte amabilă. Băiatul nu zise nimic. Se uita la menajeră cu ochii aceia descumpănitori și o făcu să se cutremure în sinea ei. Se întoarse în bucătărie să pună mâncarea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Mulțumesc, Mma, spuse ea respectuoasă. Sunteți foarte amabilă. Băiatul nu zise nimic. Se uita la menajeră cu ochii aceia descumpănitori și o făcu să se cutremure în sinea ei. Se întoarse în bucătărie să pună mâncarea în farfurii. Îi puse fetiței o porție mare și rămase destul și pentru domnul J.L.B. Matekoni. Băiatului, însă, îi dădu doar puțină tocană și o acoperi în mare parte cu resturile din oala de cartofi. Nu vroia să-i dea nas copilului ăluia și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
acoperi în mare parte cu resturile din oala de cartofi. Nu vroia să-i dea nas copilului ăluia și cu cât mânca mai puțin, cu atât mai bine. Luară masa în tăcere. Domnul J.L.B. Matekoni stătea în capul mesei cu fetița la dreapta lui, iar băiatul se așezase în celălalt capăt. Fetița fu nevoită să se aplece mult înainte în scaunul cu rotile ca să poată mânca, deoarece masa nu era destul de înaltă ca să încapă sub ea scaunul cu rotile. Dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
vroia să-i dea nas copilului ăluia și cu cât mânca mai puțin, cu atât mai bine. Luară masa în tăcere. Domnul J.L.B. Matekoni stătea în capul mesei cu fetița la dreapta lui, iar băiatul se așezase în celălalt capăt. Fetița fu nevoită să se aplece mult înainte în scaunul cu rotile ca să poată mânca, deoarece masa nu era destul de înaltă ca să încapă sub ea scaunul cu rotile. Dar se descurca bine și, în curând, își termină porția. Băiatul înghiți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
aripi și zburase cu o cracă mai sus, apoi se întorsese să se uite la ea, din nou, înainte de a-și lua zborul; și de o mașină roșie care exact în momentul acela trecuse pe drum, având în spate două fetițe îmbrăcate în rochițe albe, cu panglici în păr, care se uitaseră și ele la ea și-i făcuseră cu mâna. Și cum arătase cerul - plin de nori de furtună, nori roșiatici adunați claie peste grămadă - și de fulgerul din depărtare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
din înălțime, pluti deasupra zonei cunoscute sub numele de Village, deasupra grupului de magazine de pe Tlokweng Road și, în final, în ultimul minut al zborului, deasupra caselor împrăștiate în savană, în apropierea pistei de aterizare. Într-una din acestea, o fetiță se uita pe fereastră. Se trezise de vreo oră, fiindcă somnul îi fusese deranjat și hotărâse să se scoale din pat și să se uite pe fereastră. Scaunul cu rotile era lângă pat și fusese capabilă să se așeze în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
acum - nu mai era doar un bâzâit îndepărtat - ci un sunet puternic, huruitor. De bună seamă, o să trezească toată casa, reflectă ea, dar, când avionul ateriză pe pistă și motorul fu redus la tăcere, casa rămase tot cufundată în tăcere. Fetița se uită afară. Se vedea o luminiță undeva în depărtare, poate pe pista de aterizare, dar, în afară de asta, nu era decât întuneric. Ferestrele casei nu dădeau spre oraș, ci spre depărtări, iar dincolo de marginea grădinii nu era decât savana, copăcei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cum stau lucrurile. — Trebuie să avem grijă de alte persoane, îi spusese ea. Și ceilalți oameni sunt frații și surorile noastre. Dacă ei sunt nefericiți, și noi suntem nefericiți. Dacă lor le e foame, ne este și nouă foame. Înțelegi? Fetița acceptase această explicație. Va fi și de datoria ei să aibă grijă de alți oameni. Chiar dacă nu va putea avea un copil al ei, va avea grijă de alții. Și ar putea încerca să aibă grijă de omul acesta cumsecade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să-i dea anumite sarcini pe care să le execute sub supravegherea ei, iar modul în care vor fi rezolvate cazurile să rămână decizia ei. Apoi, își aminti dintr-odată. Își aminti cum lucrase pe vremea când era doar o fetiță, la Magazinul Universal din Mochudi și cât de încântată fusese când i s-a permis prima oară să recepționeze singură marfa. Ar fi fost un gest egoist să-și țină clienții doar pentru ea. Cum să poată începe cineva o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
repari o pompă diesel și să te întorci acasă cu doi copii, dintre care unul într-un scaun cu rotile, împovărat de obligația morală de a avea grijă de prichindei pe toată durata copilăriei lor și, într-adevăr, în cazul fetiței, pe toată durata vieții. Cum reușise Mma Silvia Potokwane, exuberanta directoare a orfelinatului, să-l convingă să ia copiii, era mai presus de puterea lui de judecată. Știa că avuseseră un soi de discuție pe tema asta și-i promisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
eforturile în așa fel încât să le fie lor bine. La urma urmei, dacă analiza situația cu calm și într-o manieră detașată, putea vedea și partea bună a lucrurilor. Copiii erau de treabă - nu trebuia decât să auzi povestea fetiței curajoase ca să-ți dai seama de asta - iar viața lor luase o turnură neașteptată și spectaculoasă spre mai bine. Ieri nu erau decât doi dintre cei o sută cincizeci de copii de la orfelinat. Astăzi se vedeau așezați la casa lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
mai simțiseră niciodată în nări mirosul acela specific, pătrunzător, de stofă nouă. O să-i ducă cu mașina chiar în dimineața aceasta și o să le cumpere toate hainele de care au nevoie. Apoi îi va duce la raionul de cosmetică și fetița o să-și poată cumpăra niște creme și șampon și alte lucruri pe care s-ar putea să le placă fetițelor să le aibă. Acasă nu avea decât săpun carbolic, iar ea merita ceva mai bun de-atâta. Domnul J.L.B. Matekoni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
aceasta și o să le cumpere toate hainele de care au nevoie. Apoi îi va duce la raionul de cosmetică și fetița o să-și poată cumpăra niște creme și șampon și alte lucruri pe care s-ar putea să le placă fetițelor să le aibă. Acasă nu avea decât săpun carbolic, iar ea merita ceva mai bun de-atâta. Domnul J.L.B. Matekoni își scoase din garaj vechea camionetă verde, care în spate avea destul loc pentru scaunul cu rotile. Când ajunse acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
din garaj vechea camionetă verde, care în spate avea destul loc pentru scaunul cu rotile. Când ajunse acasă, îi găsi pe copii stând pe verandă. Băiatul găsise un băț de care, dintr-un motiv sau altul, legase o sfoară, iar fetița croșeta un capac pentru un ulcior de lapte. La orfelinat învățase să croșeteze, iar unii dintre copii câștigaseră premii pentru modelele lor originale. E talentată, constată domnul J.L.B. Matekoni; dacă i se va oferi o șansă, fata asta va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
spre oraș. Suspensiile erau de mult făcute praf și nu puteau fi înlocuite decât cu mare dificultate, fiindcă fabricanții intraseră de-acum în istoria automobilismului, dar motorul încă funcționa, iar călătoria plină de zgâlțâieli era un prilej de distracție pentru fetiță și băiețel. Spre marea surpriză a domnului J.L.B. Matekoni, fetița fu cea care se interesă de mașină, întrebând cât de veche este și dacă consumă mult ulei. — Am auzit că motoarele vechi au nevoie de mai mult ulei, spuse ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
puteau fi înlocuite decât cu mare dificultate, fiindcă fabricanții intraseră de-acum în istoria automobilismului, dar motorul încă funcționa, iar călătoria plină de zgâlțâieli era un prilej de distracție pentru fetiță și băiețel. Spre marea surpriză a domnului J.L.B. Matekoni, fetița fu cea care se interesă de mașină, întrebând cât de veche este și dacă consumă mult ulei. — Am auzit că motoarele vechi au nevoie de mai mult ulei, spuse ea. E adevărat, Rra? Domnul J.L.B. Matekoni îi vorbi despre piesele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
domnul J.L.B. Matekoni. Vezi mașina aia de acolo? îl întrebă domnul J.L.B. Matekoni pe băiat. E un vehicul important. Cunosc foarte bine mașina aia. Băiatul se uită în pământ și nu spuse nimic. — E o mașină albă și frumoasă, comentă fetița din spatele lui. E ca un nor pe roți. Domnul J.L.B. Matekoni se întoarse și o privi. — Bine spus. Remarca i se potrivește de minune acestei mașini, o lăudă el. O să țin minte asta. — Câți cilindri are o astfel de mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
E ca un nor pe roți. Domnul J.L.B. Matekoni se întoarse și o privi. — Bine spus. Remarca i se potrivește de minune acestei mașini, o lăudă el. O să țin minte asta. — Câți cilindri are o astfel de mașină? se interesă fetița. Șase? Domnul J.L.B. Matekoni zâmbi și se întoarse spre băiat. — Ei bine, câți cilindri crezi tu că are mașina aia? — Unul? presupuse băiatul cu voce stinsă, continuând să se uite în pământ. — Unul!? îl luă peste picior sora lui. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]