8,147 matches
-
auzi azi pe Nietzsche cum plânge alungând teamă de Dumnezeu în cuvintele inhalate în corp, din care s-ar iscă ideea că Domnul a murit... Încrederea nu e pentru oameni... E pentru o ceașcă de cafea și pentru un ceai fiert la umbră viselor solare. Încrederea nu e pentru oameni... Dacă l-aș întâlni azi pe Nietzsche, nu m-aș lasă acostata de nici o idee filosofica, ci aș plânge și i-aș mărturisi, cât de amară e cafeaua chiar și atunci când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
cu care toamnă mă ademenește și mi-i coace-n spuza, pe jăratic viu, si mi-i colorează de mă amețește să nu mai țin până, să nu pot să scriu. Scriu, deci, anevoie, toamna-mi dă târcoale, mustul dulce fierbe, iar gutui se coc, soarele mai leneș vine să mă scoale, insă chiar și-acuma mai vreau să mă joc. Jocul, spun bătrânii, e înțelepciune doar pentru copii, insă înțelepții sar de tot în sus, c-ar fi slăbiciune, nu știu cum
N-AM CUM SĂ RENUNȚ de DORA PASCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380825_a_382154]
-
de brumă În zori, târzii de toamnă, Se disipează fără urmă Ca-ntr-un pustiu o scamă. Din nord coboară vântul Învăluind în cale Și-nfiorând pământul Din munte pân’ la mare. Florile își plâng trecutul Ca miresele bătrâne. În bădane fierbe mustul; Fructe aromate-n târne ! Nu le poți cuprinde toate Într-un anotimp bogat. Vine un miros aparte Înainte de iernat. Toate îs în amorțire Pe un timp nedefinit Ce se toarce mai subțire Ca un vis neîmplinit. Doar aracii de la
ÎNCEPUT DE TOAMNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380884_a_382213]
-
de brumă În zori, târzii de toamnă, Se disipează fără urmă Ca-ntr-un pustiu o scamă. Din nord coboară vântul Învăluind în cale Și-nfiorând pământul Din munte pân’ la mare. Florile își plâng trecutul Ca miresele bătrâne. În bădane fierbe mustul; Fructe aromate-n târne ! Nu le poți cuprinde toate Într-un anotimp bogat. Vine un miros aparte Înainte de iernat. Toate îs în amorțire Pe un timp nedefinit Ce se toarce mai subțire Ca un vis neîmplinit. Citește mai mult
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
neîmplinit. Citește mai mult Început de toamnăVerdele bătut de brumăîn zori, târzii de toamnă, Se disipează fără urmăCa-ntr-un pustiu o scamă.Din nord coboară vântulînvăluind în caleși-nfiorând pământulDin munte pân’ la mare. Florile își plâng trecutulCa miresele bătrâne. În bădane fierbe mustul;Fructe aromate-n târne !Nu le poți cuprinde toateîntr-un anotimp bogat.Vine un miros aparteînainte de iernat.Toate îs în amorțirePe un timp nedefinitCe se toarce mai subțireCa un vis neîmplinit.... IV. LIANT, de Ion I. Părăianu, publicat în
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Ionuț gustă, și, într-adevăr, feliile subțiri de morcov erau minunate, chiar crude fiind. - Mai ia câteva feliuțe tăiate! Dar nu prea multe, că o să le mâncăm pe toate în borș. - Bunică, dar trebuie să faci foc în sobă ca să fierbi borșul? - Da, puiul mamei, mergem în colibă, punem foc la vatră, punem să fiarbă în ceaun toate bunătățile astea, și ... să vezi ce poftă o să avem la mâncare. Cum era de așteptat, după ce borșul de legume fiersese bine, iar bunica
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
Mai ia câteva feliuțe tăiate! Dar nu prea multe, că o să le mâncăm pe toate în borș. - Bunică, dar trebuie să faci foc în sobă ca să fierbi borșul? - Da, puiul mamei, mergem în colibă, punem foc la vatră, punem să fiarbă în ceaun toate bunătățile astea, și ... să vezi ce poftă o să avem la mâncare. Cum era de așteptat, după ce borșul de legume fiersese bine, iar bunica pusese și vreo două linguri de smântână proaspătă în el, mâncarea prinsese un miros
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
în sobă ca să fierbi borșul? - Da, puiul mamei, mergem în colibă, punem foc la vatră, punem să fiarbă în ceaun toate bunătățile astea, și ... să vezi ce poftă o să avem la mâncare. Cum era de așteptat, după ce borșul de legume fiersese bine, iar bunica pusese și vreo două linguri de smântână proaspătă în el, mâncarea prinsese un miros apetisant, care chiar și pe Ionuț îl dădu gata. Bunica adusese un castronel mai mic, ca pentru el, îl umplu cu borș fierbinte
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor și cailor, tata m-a luat de mână și m-a condus într-un spațiu aflat în stuful crescut pe malul bălții, aranjându-mi undița improvizată și sfătuindu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și Oltul macină în turbine lumina, Mama tot mai aduce răcoarea fântânii, Sora mea tot coase batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă. Al doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
în minte: deranjăm doar pentru că suntem prezenți. Și să nu ne oprim aici: mai trebuie să recunoaștem că și ei ne deranjează pe noi? Gând înfiorător: Căci nu suntem mai buni ca ceilalți, tot în aceeași oală ne aflăm și fierbem înăbușit. (4) Introducerea răului în lume, ca principiu activ, este un act de creație, analog actului divin. Satana îl ispitea pe Adam șoptindu-i: “Veți fi ca Dumnezeu”. Grăind astfel satana nu a mințit pe de-a întregul: făptura timp
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
deschizi încet, și geana Și mă privești cu ochii tăi adânci, Eu doar suspin, dar tu începi să plângi, Uimirea îți ridică iar sprânceana. E sufletul precum un foc pe stânci, Fulger aprins în lumea pământeana, Iar sângele în clocot fierbe rana Și-n colțul tău stai mică și te frângi. Nici mugurii nu vor să se deschidă, Se scutură-n zăpadă ghioceii, Când primăvara-ncepe insipidă, Își uită rostul ei și al ideii Că tu, rănită, ești așa timidă Și
MĂRŢIŞOR de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373337_a_374666]
-
Prin cântecul din sevă, alintă resemnarea. Fântânile se nasc la geana gliei plânse, Când cad răzlețe spice sub coase ruginite. O ciutură și-un lanț se zbat spre hău neunse. S-apleacă iar spinarea, sorb greu buzele fripte. Iar râul fierbe-n matcă, rostind o rugăciune, În dans de unde șchioape, sperând într-o minune. PLAZA DEL TORO M-am decis: De mâine merg la corida din Plaza del Toro, Să iau taurul de coarne. Mi-am pus costum alb, Să mă
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
multe. Care mă dor. Altădată, copiii mei mureau pentru acest steag. Astăzi, îmi acoperă cu el rușinea și rănile, noroiul și scârba. Muzica urlă. Cântece încearcă să îmi acopere plânsul. Altădată, ele îmi lăudau gloria și îmi făceau sângele să fiarbă. Astăzi mă dor. E atât de mare discrepanța! Tancuri trecând în zgomot de fanfară pe străzile goale. Altădată, oameni drepți și desculți mureau pentru mine. Astăzi, se organizează defilări. Scumpe. Oricât ar fi de tare vacarmul lor, nu reușesc să
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
aiurea Că nu pricep ce am făcut Și unde mi-i iubirea! De-aceea poate scumpă stea Veninul mă pătrunde, De-aceea tu din calea mea Dispari în alte unde , De-aceea codrul stă plecat În patima uitării, De-aceea fierbe în oftat Singurătatea zării... Și tot de-aceea am să plâng La ceas oprit de moarte, Să-nchid un ochi și să mă frâng Și-un alt ochi să mă poarte . Rămase-un gol în vrerea mea, Pășesc rănit în
SINGURĂTATEA ZĂRII de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373543_a_374872]
-
o adun acum în carte, artistul Paul Surugiu a știut, a fost de acord, a apreciat. Iar acum este dreptul meu s-o așez unde vreau, fără a fi obligat să aplec ceea ce a prețuit Paul Surugiu, la ignoranța santinelelor fierte de toate frustrările, răutățile, invidiile umane (ce antagonism între acestea și omenie, dar toate se constituie în condiția umană!?). Cum n-am găsit potrivit să solicit prefață maestrului Octavian Ursulescu, am încredințat această onorantă coparticipare la filonul de zăcământ al
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
-l deranjezi, te lasă-n pace. În seara aia,nu astmul îmi tăiase răsuflarea... - Asta a fost tot ? întreb dezamăgit fiindcă așteptam cu sufletul la gură un alt deznodământ. - Ei, tu nu știi că femeile sunt dracul în persoană ? Te fierb așa la foc mărunt,ca ciorba de pe aragaz. Și când ești gata fiert ,aruncă și verdeața ! A doua seară ,ritualul s-a repetat ,dar mâinile umblau cu mult mai dezinvolte peste ceafă,peste gât,peste gură... Căile respiratorii trebuiau eliberate
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
răsuflarea... - Asta a fost tot ? întreb dezamăgit fiindcă așteptam cu sufletul la gură un alt deznodământ. - Ei, tu nu știi că femeile sunt dracul în persoană ? Te fierb așa la foc mărunt,ca ciorba de pe aragaz. Și când ești gata fiert ,aruncă și verdeața ! A doua seară ,ritualul s-a repetat ,dar mâinile umblau cu mult mai dezinvolte peste ceafă,peste gât,peste gură... Căile respiratorii trebuiau eliberate de la rădăcină... N-am mai rezistat ,m-am întors brusc și-am sărutat
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
pune cu un matematician, voi aveți întotdeauna rezolvările corecte ! - Tratamentul ăsta îl aplici la toți pacienții? - Doar celor care-mi plac ! Și-apoi mă sărută cu foc ,dându-mi de înțeles că rezultatul final e singurul care contează. Ciorba deja fierbea în clocot ! Mai trebuia decât verdeața ! A stins lumina, și-a scos halatul ,ne-am aruncat înlănțuiți în patul tare și am făcut dragoste nebună în camera roză din spitalul ei particular. Și după un timp destul de lung,ne-am
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
arsă a început să se răspândească pe mai mulți kilometri. Într-o jumătate de oră focul mistuise totul. Când au venit peste doua ore pompierii din Pitești au găsit un morman de corpuri încolăcite unele peste altele, care încă mai fierbeau în mistuirea jarului. Un singur tânăr a putut pătrunde înăuntru și a povestit apoi grozăvia pe care a văzut-o, dar după două luni a murit și el din cauza arsurilor. A descris imagini terifiante, copiii în chinurile flăcărilor, preotul încă
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
de trăit și... de-amu!... fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate că aceia se vor sătura cred că faci mișto de mine, am flâmânzit de mic când aveam pita la cartelă acum am carte de muncă digitală și fierb în oală răbdări prăjite dar nu mă satur decât la pomeni când mai crapă câte unul și după aceea așa mă taie o sete de dreptate încât îmi vine să beau tot apausul! fericiți cei milostivi că aceia se vor
PIZDI TĂT ÎS NUMA OŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374979_a_376308]
-
cabină plasa pe care o scosese pe masă. Îi dădu apoi undița și coborî treapta din spatele parapetului spre a scoate peștele. Era o splendoare de știucă de aproape două kg. - Tocmai bună să ne sature. E rolul tău să-l fierbi. Să te ajut la curățat? - „Nu! Asta-i treabă de Anica. Numai orășencele încălțate se tem de solzi.” Și răspunse galeș la pupicul meritat. - Ai mirodeniile necesare aromării în dulăpiorul de deasupra sticlelor cu tărie. - Am și eu verdețurile de
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
de plâns reveniră iar capul ei se sprijini pe umărul ocrotitor. Fără să realizeze efectele Ionel strânse pulpița pe care se mai afla mâna. Fata tresării apoi, galeș, întrebă: - Ce este de făcut? - Păi să mergem la masă că a fiert știuca și prăpădim gazul de pomană. Strângând-o drăgăstos în brațe o ridică de pe băncuță și au purces amândoi braț la braț spre peștele care se dorea mâncat. I-au îndeplinit dorința după ce a fost presărat cu mărar și leuștean
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
o întrebă tata Nițu când ajunse în dreptul ei și văzu mătasa strânsă într-un șorț. - Pentru ceai! - De-aia venirăm noi!? - Dacă e pe-așa, atunci mă las păgubașă! zise Leta. - Vino să îți arăt care porumb e bun pentru fiert sau pentru copt și care e uscat, bun pentru animale. - Tataie, eu am găsit! strigă Marius. - Ce-ai găsit, mă? - Porumb de fiert! - Și eu! Și eu! nu se lăsă mai prejos Ionuț. - Ia’ să văd eu ce învârtiți voi
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
pregătire, sănii, schi, aglomerare ! Sus pe stâlpi sunt agățate în ghirlande, beculețe luminând feeric toate privirea să ne răsfețe. Zarvă, veselie multă, bulgăreală cu zăpadă. Două vrăbii se insultă pentru-o boabă în ogradă. Nas, obrazul dat cu roșu, țuică fiartă pe reșou ! Poate-l întâlnești pe „Moșu” ca să capeți un cadou ... Doar o mâță ce-i udată tremurând ca babele, se zburlește supărată și-și scutură labele. După multă zbenguială, sau plimbare prin natură te cuprinde-o picoteală ... Ah, ce
A VENIT IARNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374074_a_375403]