2,094 matches
-
forma unor baghete terminate cu două capete globulare care iau aspectul unor crose de hockei și formează discurile întunecate DI. Miozina manifestă mare reactivitate față de ioni și puternice proprietăți catalitice. Proprietățile sale enzimatice sunt activate de ionii de calciu. Actină Filamentelor de actină sunt subțiri (au diametrul de 50A), formează discurile clare, DC și sunt formate din proteinele: actină, tropomioizină și troponină. Moleculele de actină sunt particule mici (G.M = 70.000 ) care sunt așezate ca două lanțuri torsionate (ca un
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt formate din proteinele: actină, tropomioizină și troponină. Moleculele de actină sunt particule mici (G.M = 70.000 ) care sunt așezate ca două lanțuri torsionate (ca un șirag de perle) dând o formă fibrilară. Fiecare lanț este însoțit de două filamente atașate intim de molecule tropomiozină. între filamentele de tropomiozină se găsesc moleculele de troponină (proteină globulară cu G.M=50.000) care are o puternică afinitate pentru ionii de calciu, inițiind contracția mușchiului. Miofilamentele la mușchiul striat sunt dispuse ordonat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
troponină. Moleculele de actină sunt particule mici (G.M = 70.000 ) care sunt așezate ca două lanțuri torsionate (ca un șirag de perle) dând o formă fibrilară. Fiecare lanț este însoțit de două filamente atașate intim de molecule tropomiozină. între filamentele de tropomiozină se găsesc moleculele de troponină (proteină globulară cu G.M=50.000) care are o puternică afinitate pentru ionii de calciu, inițiind contracția mușchiului. Miofilamentele la mușchiul striat sunt dispuse ordonat iar la mușchii netezi dezordonat. Astfel discurile
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rezervoarele acestuia, care conțin ionii de Ca2+, eliberează acești ioni. *Ionii de Ca2+ difuzează și produc contracția prin cuplarea miozinei cu actina, formând actinomiozina. *Scurtarea fibrelor musculare apare ca o consecință a modificării lungimii sarcomerului. Aceasta se realizează prin glisarea filamentelor de actină printre cele de miozină și nu prin scurtarea miofilamentelor. *Când influxurile nervoase încetează, calciul reintră în reticulul sarcoplasmic, complexul actină-miozină se desface și fibra se relaxează. Aici intervine pompa de calciu pentru a stabili concentrația de calciu inițială
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și relaxare nu sunt complet distincte, existând fenomene chimice care se pot produce atât în faza de contracție cât și în cea relaxată. Cercetări ale contracției sarcomerului realizate cu ajutorul difracției laser au arătat că mecanismul glisării trebuie reconsiderat, întrucât reactivitatea filamentelor în fazele de activitate ale sarcomerului nu este absolută. Astfel, în faza de contracție, unele molecule ce nu cuplează ionul de Ca (deci nu fixează molecula de ATP) rămîn în stare relaxată iar altele, în faza de relaxare a sarcomerului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
1/3 din valoarea forței pe care nu o mai poate deplasa. Tensiunea maximă suportată de mușchi depinde de lungimea sarcomerului ceea ce este în concordanță cu teoria glisării, conform căreia F0 (încărcarea maximă) depinde de mărimea zonei de suprapunere a filamentelor (Fig.IV.14). Atunci când F0 este maximă, adică pentru F0/Fmax este egal cu unitatea, are loc osuprapunere maximă a celor două tipuri de filamente.La lungimi mai mari ale sarcomerului însă, suprapunerea scade ceeace antrenează scăderea lui F0. Când
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu teoria glisării, conform căreia F0 (încărcarea maximă) depinde de mărimea zonei de suprapunere a filamentelor (Fig.IV.14). Atunci când F0 este maximă, adică pentru F0/Fmax este egal cu unitatea, are loc osuprapunere maximă a celor două tipuri de filamente.La lungimi mai mari ale sarcomerului însă, suprapunerea scade ceeace antrenează scăderea lui F0. Când scurtarea este excesivă, filamentele sunt deformate și scade și F0. Ecuația lui Hill este valabilă in regiunea platoului curbei din figura IV.14 , adica pentru
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Atunci când F0 este maximă, adică pentru F0/Fmax este egal cu unitatea, are loc osuprapunere maximă a celor două tipuri de filamente.La lungimi mai mari ale sarcomerului însă, suprapunerea scade ceeace antrenează scăderea lui F0. Când scurtarea este excesivă, filamentele sunt deformate și scade și F0. Ecuația lui Hill este valabilă in regiunea platoului curbei din figura IV.14 , adica pentru lungimi ale sarcomerului cuprinse între 1700-2500nm. IV.2.5. Mișcarea prin cili, flageli și amiboidală Cilii și flagelii sunt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dintre cantitatea crescută de Ca+2 intracelular și leziunile miocardice ireversibile a fost făcută prima dată Shen și Jennings [65]. Modificarea modulării Ca+2-ului pare a fi mediatorul stunning-ului miocardic [66,67]. Creșterea post-ischemică a calciului citosolic întârzie separarea filamentelor de actină-miozină, determinând pierderea complianței diastolice, caracteristică disfuncției cardiace post-BCP. Deoarece fluxul calciului prin membrana sarcolemală mediază funcția contractilă miocitară, se depun eforturi pentru atenuarea creșterii intracelulare a Ca+2-ului post-ischemie. Într-un studiu canin asupra zonei de ischemie-reperfuzie
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
semănat, semințele netratate, aduc sporii în sol și când germinează grâul la 14-16șC și umiditate suficientă, germinează și sporii produc o coroană de sporedii(spori mici ). Acestea se unesc prin canale (în forma literei H) și apoi dau naștere la filamente de infecție. Uneori, pe sporedii înainte sau mai adesea după conjugare apar sporediole care pot multiplica ciuperca în sol. Miceliul infecțios pătrunde în plantă pe la baza plantei sau prin răni. Atacul are loc la 9-12șC în condiții de 60 % umiditate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
procentului de ulei. În jurul unei plante, în suprafața sa de hrănire, pot apărea 30-40 plante sau chiar peste 100, în terenurile puternic infestate, după cum se precizează în lucrările prof. C. Sandu Ville. Semințele plantei din sol dau la germinare un filament subțire care vine în contact cu rădăcinile de floarea soarelui, se îngroașă ca un bulb cu proeminențe (conuri de pătrundere), ce intră și stabilesc contactul cu vasele conducătoare. La partea superioară a bulbului apare un mugure din care iese la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
după înmuiere se desprind de codițe și cad. Îngrășămintele organice în exces, umiditatea mare și temperatura de 20șC sunt factorii favorizanți, ce asigură extinderea rapidă a atacului în sere. Transmitere-răspândire. Scleroții germinează în solurile umede și formează, în mod obișnuit, filamente de infecție ce vor pătrunde direct în plante sau prin rănile provocate de insecte, melci sau chiar de uneltele de lucru. Fragmente de miceliu apărut pe plante, pot fi transportate de curenții de aer și vor produce noi infecții. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
negre, înconjurate de zone galbene și rădăcinile pe care produce zone de putregai uscat, acoperite de numeroși scleroți mici, de culoare neagră. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii este asigurată de microscleroții din sol care, la 25șC și umiditate mare, germinează și dau filamente de infecție ce parazitează rădăcinile și partea bazală a tulpinilor, pe care apar primele lagăre cu spori, ce vor fi purtați de picăturile de ploaie. Sporii ajunși pe fructele verzi, prin germinare, vor forma micelii ce pătrund prin coaja fructelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pot uni și este distrusă o mare parte din frunză, iar plantele vor rămâne repede fără frunziș. Infecțiile se produc pe vreme umedă, la temperaturi cuprinse între 5-30șC (la optim 23șC) când, apar sporii ce vor germina și vor da filamente de infecție care, pătrund prin stomatele (deschideri naturale) frunzelor ce au cel puțin jumătate din suprafața normală. Viabilitatea sporilor depinde de temperatură, de intensitatea luminoasă și de umiditatea atmosferică. Pe timp secetos și la temperaturi de peste 32șC sporii mor. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se instalează o vreme mai rece și cu insolație slabă. Transmitere-răspâdire. Ciuperca rezistă în sol prin scleroții de pe resturile de vegetație. Din scleroți, în solurile cu pH-ul slab acid și în condiții de temperaturi în jur de 23șC apar filamente de infecție, ce vor pătrunde în plantă prin rănile produse de nematozi. În timpul vegetației ciuperca este răspândită prin sporii purtați de vânt sau apa de irigație. Prevenire și combatere. Înființarea culturilor trebuie să se facă în terenuri fără nematozi, dezinfectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asigura transmiterea în anii următori. Transmitere răspândire. Ciuperca trăiește în sol pe resturile vegetale, rămânând de la un an la altul sub formă de scleroți. Din acești scleroți, în condiții de umiditate crescută și temperaturi cuprinse între 10 13șC, iau naștere filamente miceliene. Atacul puternic pe plante, rădăcini, tulpini și frunze, este semnalat la temperaturi cuprinse între 15-10șC și la un pH = 7 al solului, deși ciuperca se dezvoltă în soluri cu pH ce poate oscila între 2,8-9,8. În cursul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare un puf fin, albicios alcătuit din miceliul cu spori a ciupercii (fig. 139). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime dacă temperatura se menține între 1517șC și există umiditate ridicată. În 38 ore de la ajungerea sporilor pe frunze, aceștia dau filamente de germinație (dacă temperatura este de mai mare de 12șC). Sporii se deplasează în apa de pe frunze și dau infecții, iar după 6-8 zile apare o nouă generație de spori. Formarea acestora este împiedicată de temperaturi mai mari de 20șC
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acestora și îndoirea lor în formă de cârjă, iar pe lăstari pot apărea picături de lichid în condiții favorabile (vreme umedă). Lichidul poate avea culori variate de la galben pai, până la roșu închis, brun sau portocaliu. Uneori din țesuturile bolnave ies filamente incolore, care au un aspect prăfos, ca de vată și lungime de până la câțiva centimetri, pe timp secetos. Atacul pe fructe apare numai pe fructele verzi sub formă de pete umede care se brunifică, se înnegresc, apoi se zbârcesc și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în muguri și în fructele bolnave, acestea constituind sursa de infecție primară în primăvara următoare. Condițiile meteorologice favorabile infecției sunt precipitațiile însoțite de vânt care diseminează inoculul la peste 1 m distanță, cu o viteză de până la 22 km/oră. Filamentele bacteriene aeriene pot fi răspândite prin vânt, în perioadele fără ploi. Insectele au de asemenea, un rol foarte important în răspândirea bacteriilor. Astfel, polenizatorii ca, albinele și viespile preiau odată cu nectarul și polenul din florile infectate și bacteriile pe care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar duă 22 zile apar noi simptome. După Victoria {uta și col. (1974), în condițiile Stațiunii Pomicole Voinești, la temperatura de 18șC, infecția prin acești spori durează 9-18 ore, iar după 8 zile pot fi observate primele pete de atac. Filamentele de infecție provenite din germinarea sporilor, pătrund în interiorul plantei , prin străpungerea directă a țesuturilor. Observațiile făcute în diferite centre pomicole din țară arată că soiurile de măr se comportă diferit față de această boală. Dintre soiurile imune menționăm: Prima, Priam, Priscilla
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
celule pietroase (sclereide). Aceste fructe nu au valoare comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele frunzele pomului, iar filamentele de infecție străpung țesuturile. Temperatura optimă de germinare este 20-22șC, minima fiind 2-3șC, iar maxima 31șC. Prin intermediul sporilor, ciuperca se răspândește în perioada de vegetație. Iernarea ciupercii se face în frunzelor căzute, unde până în primăvară se formează loculi (fructificații de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție în scoarța ramurilor este ușurată de rănile provocate de grindină, atacuri de insecte și din alte cauze. Soiurile de măr se comportă diferit față de atacul acestei ciuperci. Astfel dintre soiurile ce prezintă o rezistență mai mare enumerăm: Astrahan
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
treilea an, apar fructificații de forma unor pâlnii cu picior lung (apotecii), de culoare gălbuie, cu diametrul de 3-5 mm. Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul verii. Ei germinează la temperaturi cuprinse între 0-25șC, optimum fiind în jur de 15șC. Filamentele ciupercii Monilinia pătrund prin diferite răni provocate de insecte (Cydia pomonella, viespi etc.) sau de grindină. De asemenea, în timpul recoltatului și al transportului fructelor, rănile provocate de lovituri favorizează infecțiile cu această ciupercă. Iernarea ciupercii are loc atât sub formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
picăturile de apă și produc noi infecții pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu spori în primăvară sunt mai puține, în cazul când pe frunzele de prun căzute în timpul iernii, se dezvoltă ciuperca Trichotecium roseum care distruge filamentele ciupercii. C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul frunzelor atacate de Polystigma rubrum, cât și în interiorul fructificațiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea sporilor. Ciuperca mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
200-1250 pe mm2 (Tr. Săvulescu, 1941). Transmitere-răspândire. În primăvară, sporii de rezistență germinează la suprafața solului îmbibat cu apă, la temperaturi de peste 10șC (maxima fiind de 32șC, iar optimum de 22-23șC). În timpul germinării, sporul crapă, iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare, ce va cădea pe sol. În timpul ploilor repezi din primăvară, sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor, sunt proiectați pe partea inferioară a frunzelor, produc filamente de infecție ce pătrund în țesuturile plantei-gazdă prin stomate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]