12,882 matches
-
în primăvara lui 1934. În Germania va audia la Freiburg cursurile lui Heidegger (1932-1934), despre care avea să-și noteze peste zece ani în jurnal: "Mi-aduc aminte că una din obiecțiile pe care le aducea, în cursurile sale, Heidegger filozofiei lui Descartes era lipsa completă a oricărei perspective istorice. Descartes filosofează în absolut. Cred că prima oară acestă învinuire i-a fost adusă lui Kant, și anume de către contemporanul și cetățeanul său, Hamman, magul Nordului. Acesta era unul din motivele
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
C. B. se comportă, cum se vede, foarte civilizat și occidental: face teorii ale conspirației, își înjură colegii și pe redactorii revistei, dă lecții tuturor. O fi știind dumnealui să încropească "o bibliografie la finalul unei teze de doctorat" (mare filozofie, nobilă aspirație!), dar e clar că nu știe să se poarte! Curajul opțiunii Propunând o anchetă privitoare la cele mai frumoase cărți ale ultimelor două decenii, Luminița Marcu are, în editorialul recentului număr din Noua literatur|, o idee prin ea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
Luminița Voina-Răuț Andrés Barba s-a născut la Madrid în 1975. A studiat Filologie Hispanică și Filozofie. A predat la Bowdoin College (SUA), iar în prezent este profesor la Universitatea Complutense din Madrid și colaborează la diverse publicații, inclusiv la ziarul El País. În 1998 scrie El hueso que más duele (Premio de Novela, Ramón J. Sender
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
generație s-a ferit, departe și de acele toane reci pe lîngă soartă din Un luminiș pentru Kicsikem, departe, într-un cuvînt, de fărîme. Într-adevăr, impresia cea mai puternică pe care o lasă poemele, mai mult, și altceva, decît filozofie pre versuri tocmită, e aceea de întreg în mișcare. De sferă rotindu-se frumos, în spațiul vag matematic, învelit în cuvinte cu înțelesuri din altă lume, ca-ntr-o cabală: Pe cărări spre luna moartă,/ dincolo de scări de apă,/ unde
Altă lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7281_a_8606]
-
istorie aparte, ba chiar de-a dreptul bizară, se ascunde în spatele revistei de limba franceză, Cahiers Cioran. Approches critiques, care este publicată la Sibiu sub egida Universității "Lucian Blaga". În urmă cu 17 ani, un belgian cu studii de drept, filozofie și filologie venea pentru prima dată pe meleagurile Mărginimii Sibiului, preocupat de stabilirea unei punți culturale între Occident și Estul Europei. Printre preferințele sale culturale se numărau cărțile lui Cioran și Noica, flamandul avînd de altminteri dorința de a înființa
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
fost prieten cu un cerșetor. Acum șapte ani, acesta a dispărut pur și simplu. "I-am spus: tu ești cel mai mare filozof din Paris; căci înțelesese." Nu există nici o evoluție. Ai înțeles sau nu, numai expresia lingvistică poate evolua. Filozofia scolastică, filozofia sistemică conduc mereu, într-un fel, la folosirea forței. Diogene și marii filozofi antici aveau de-a face cu viața, în zilele noastre ar fi luați în râs. Istoria se face cu ajutorul fanatismului, numai acesta deține puterea. Occidentul
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
cu un cerșetor. Acum șapte ani, acesta a dispărut pur și simplu. "I-am spus: tu ești cel mai mare filozof din Paris; căci înțelesese." Nu există nici o evoluție. Ai înțeles sau nu, numai expresia lingvistică poate evolua. Filozofia scolastică, filozofia sistemică conduc mereu, într-un fel, la folosirea forței. Diogene și marii filozofi antici aveau de-a face cu viața, în zilele noastre ar fi luați în râs. Istoria se face cu ajutorul fanatismului, numai acesta deține puterea. Occidentul este decadent
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
că, oricît de reverențioși am fi față de memoria lui, trebuie să recunoaștem că Noica, recomandîndu-le cercetătorilor să-i neglijeze viața, dădea glas mai curînd unei precauții intime decît unei reguli care, respectată întocmai, ar fi fost o condiție a înțelegerii filozofiei sale. Noica își apăra intimitatea și nimic mai mult. Dar pentru un cercetător care știe că opera unui autor nu poate fi separată de viața lui, gestul de apărare al filozofului nu se poate ridica pînă la pragul unei interdicții
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
mă intereseze pe mine), motiv pentru care sunt convins că s-a măritat cu Charley. - Chiar nu-i mare lucru să spui că unele adevăruri importante se întemeiază pe probe fragile. Mi-am exprimat această părere cu blândețe. - Asta-i filozofia ta, Frank, nu a mea. Am tot auzit-o ani la rând. Pentru tine contează doar cât timp poate rezista o chestie improbabilă, nu-i așa? Am luat prima gură din ginul rece-doar-atât-cât-trebuie. Simțeam euforia domoală a unei discuții lungi
Richard Ford - Ziua Independenței by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/7326_a_8651]
-
UG) are, la fel ca teoriile științei moderne, puterea de a transcende cunoașterea empirică astfel încît, în sistemul lingvistic al omului în general, noi informații apar nu din lume, ci din abstracțiunile minții. Unde se încadrează sensul în toată această filozofie? Evident, nicăieri, întrucît sensul are propria lui caracteristică combinatorială, care nu este și nu va putea fi niciodată descifrată de sintaxă. Sintaxa, prin constrîngerile ei asupra formei, ajută la stabilirea sensului, însă ea nu poate să-l determine în întregime
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
privind cu mare speranță la eforturile lui Chomsky și ale celor ce l-au urmat. Dezamăgirea în fața lipsei de rezultate a dus la desprinderea psihologiei, cîteva decenii mai tîrziu. Sensul, acest Sfînt Graal nu numai al lingvisticii, dar și al filozofiei, psihologiei și neuroștiinței, cum îl numește Ray Jackendoff, rămîne, deocamdată, greu de prins într-o teorie. Însă, chiar dacă o teorie lingvistică, filozofică, psihologică, neurologică sau toate la un loc, va fi formulată la un moment dat, ea va rămîne mereu
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
și sufletește, și medicul de oameni care analizează și expune boala. În aceste contorsionări și autoreflectări epistolare, Eminescu este, așa-zicând, un personaj al lui Eminescu însuși, scăpând de mărcile (devenite) caragialiene ale discursului amoros și recăzând în abisul propriei filozofii. Dan C. Mihăilescu va cita o suită de fragmente din scrisorile caracteristice pentru această reasumare, încheind cu cea mai impresionantă pagină din corespondența inedită. E o pagină în care marele poet și filozoful autodidact, gazetarul public și epistolierul privat, scriitorul
Eminescu pentru toți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7362_a_8687]
-
încercări de păstrare a demnității care presupune ascunderea cu orice preț a faptului că este analfabetă. Procesul decurge în paralel cu un seminar pentru o grupă de studenți în drept, printre care și Michael Berg, conduși de un profesor de filozofie, studenți care dezbat apoi asupra limitelor actului juridic în raport cu vinovăția. Pentru Michael Berg care o recunoaște pe banca acuzării pe fosta sa iubită, procesul are implicația unei problematizări a raporturilor dintre sentimente și actul de justiție, mai ales că este
Cărțile și noaptea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7628_a_8953]
-
Socrate pentru a doua oară la moarte, un revizionism sfruntat" etc. După un arabesc amoros în care Philippe își dezvăluie și latura donjuanescă a firii sale, cucerind-o pe frumoasa și aparent inaccesibila Ariane, filonul narativ ia amploare în spațiile filozofiei, ramificîndu-se în cîteva direcții ale istoriei gîndirii și culturii occidentale, conform unui scenariu inițiatic. Partitura dialogică a discursului romanesc executată în cheia filozofiei, susținută de Philippe și Stauff, este întreruptă din cînd în cînd de pasaje descriptive, secvențe epistolare și
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
a firii sale, cucerind-o pe frumoasa și aparent inaccesibila Ariane, filonul narativ ia amploare în spațiile filozofiei, ramificîndu-se în cîteva direcții ale istoriei gîndirii și culturii occidentale, conform unui scenariu inițiatic. Partitura dialogică a discursului romanesc executată în cheia filozofiei, susținută de Philippe și Stauff, este întreruptă din cînd în cînd de pasaje descriptive, secvențe epistolare și memorialistice, pagini de jurnal. Bruno de Cessole a fixat complexul edificiu narativ al romanului în schelăria foarte fină a unui "thriller", ale cărui
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
sfîrșitul cărții, deși prologul, ca și secvența primei întîlniri a lui Philippe cu Stauff în Grădina Luxembourg le anticipează. Ca și "modelul" său, mizantropul Stauff face apologia sinuciderii. El divaghează savant sau dă o întorsătură anecdotică istoriei ideilor și a filozofiei, se confesează cu cinism, afișînd o suspectă și totuși sinceră jovialitate. Fascinat de maestrul a cărui stimă și simpatie a reușit s-o cucerească, angoasat în același timp de influența crescîndă pe care filozoful mizantrop o exercită asupră-i, Philippe
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
-și în compania celor doi amici un aer juvenil, abordînd și o neașteptată cochetărie vestimentară. Philippe îi propune o ieșire cu iola în larg, la orele timpurii ale dimineții. Stauff acceptă, este încîntat de peisaj, continuă să divagheze pe marginea filozofiei și literaturii, este captivat de manevrele marinărești pe care Philippe le execută și acceptă cu încîntare să țină pentru cîteva clipe cîrma ambarcațiunii. Sfîrșitul îi este pregătit. Philippe îi indică locul unde să se așeze și, calculînd relația dintre direcția
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
din perspectiva ambiției și a idealului care ne însuflețește inițial, reușita este foarte rar o încununare a activității scriitoricești, în fond nu există decît înfrîngeri mai mult sau mai puțin... onorabile. R.B.: Pe lîngă fascinantele plimbări în grădinile labirint ale filozofiei occidentale, există în romanul dumneavostră multe observații critice aduse de Stauff epocii noastre. Le împărtășiți? B. de C.: Nu cred în "Vîrstele de Aur" ale omenirii, indiferent dacă sunt plasate în trecut sau în viitor. Spre norocul sau nenorocul meu
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
opinia publică desemnează sau stigmatizează sub numele de eșec nu este decît incapacitatea sau refuzul anumitor caractere de a se plia constrîngerilor și compromisurilor jocului social. Ceea ce în ochii lumii trece drept eșec nu mai este un eșec din perspectiva filozofiei. Din această perspectivă, aceste eșecuri nedisimulate, cum sunt cele ale lui Stauff și ale eroilor din Pantheonul său personal, pot fi exemplare pentru cei care au optat pentru ele sau pentru cei care admiră această formă de nesupunere. Nu-mi
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
pentru ele sau pentru cei care admiră această formă de nesupunere. Nu-mi închipui că Cioran ar fi crezut că a eșuat punîndu-și mai mult sau mai puțin ideile în practică. Cunosc destui cititori care au aflat în pretinsa sa filozofie a disperării, virtuți reconfortante și chiar jubilatorii. R.B.: După ce ați scris acest roman, care credeți că ar putea fi explicația fascinației pe care Cioran și scrierile sale continuă să o exercite fie și asupra unui cerc mai restrîns de "cunoscători
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
sa. Este imposibil să nu cauți un sens diferenței atunci când o încarnezi atât de pregnant, un sens al lumii din care faci parte care să te includă și aceasta fără a fi un mare filozof. Până și Forest Gump are filozofia sa memorabilă în simplitatea ei de paradox zen: "Life is like a box of chocolate, you never know what you get inside". Din acest punct de vedere, Button este un erou neproblematic, o fantoșă bine construită, o curiozitate și atât
Bătrânețea și tinerețea lui Benjamin Button by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7651_a_8976]
-
detectivii lui năzdrăvani, iar cititorului nu-i rămâne decât să admire formidabila eficiență a scriiturii postmoderne și caleidoscopul amețitor al registrelor stilistice. Stigmatul Casandrei produce altă uimire: ușurința cu care un mare autor traslează granițele între distopie și parabolă, între filozofie și mitologie în spațiul aceleiași povești.
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
cerești. Și astfel, drept semn de recunoaștere postumă, singurul crater selenar purtînd un nume românesc este cel al lui Spiru Haret. Dacă acum vom adăuga detaliul că cele două autoare ale cărții - Codruța Missbach și Cristina Ștefan - sunt profesoare de filozofie la liceul bucureștean "Spiru Haret", atunci obscuritatea titlului se risipește: dialogul lor se desfășoară sub auspiciile numelui fostului ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, sugerat acum de prezența unui crater pe fața nevăzută a Lunii. Numai că auspiciile în cauză
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
școală a anilor '90 convingea parcă mai mult în acest sens. Pe atunci încă se citea. Enorm față de azi. Consecințele se văd: vocabularul mult redus, imaginația suferă, spaima de efort intelectual este o stare reală. (De aceea, la ora de filozofie, dialogăm cu textul în față.) Inteligența predominant teoretică este, datorită vîrstei, mai puțin pregătită. Violența de limbaj, licențiozitatea în genere sunt practicate, deseori, fără prezumție. Și, pentru că inteligența emoțională, deși neîmplinită, este supralicitată, ei se disculpă doar dacă le reproșezi
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
întorc privirea spre interior, iar alții scrutează întotdeauna orizontul" (Indigo, 1992) și se plasează alături de cei din prima categorie. Atitudinea ei spirituală, superioară celei a cuceritorilor europeni, precum și faptul că indigofera tinctoria vine din India, ne duce cu gândul la filozofia orientală, unde culoarea indigo este culoarea celei de-a șasea chakra, localizată între ochi. Ea indică o zonă a înțelepciunii, a stăpânirii de sine și a realizării spirituale, tot așa cum, pentru orientali, culoarea indigo este simbolul demnității și al aspirațiilor
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]