3,915 matches
-
parte și de alta, ceilalți tot În picioare În spatele băncii, sprijinindu-se de spătar și, din cînd În cînd, scuturînd scrumul țigării În capul celor care stăteau jos. „Du-te dracului!“, striga victima, ridicîndu-se ca să plătească gluma cu un scuipat fin, compact, perfect, care nimerea drept la țintă pe cămașa glumețului, „Ofticos nenorocit!“, striga glumețul la rîndul lui, ștergîndu-se cu batista, În timp ce celălalt scotea din buzunarul de la spate al pantalonilor kaki sau albaștri un pieptene fin, cu care-și putea aranja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
n-a fost așa. Căci acasă la Irina era și Adriana, sora ei, proaspăt întoarsă din Finlanda, și toată nenorocita de seară am petrecut-o uitân du-ne pe ultra-vo luminoase albume de fotografii cu amurguri finlandeze, brazi finlandezi, reni fin lan dezi, Sibelius și Berzelius și dracelius și lacelius... Ore-n șir așteptând să plece Adriana și să-nceapă dis tracția, până când în cele din urmă am plecat eu, umilit și furios, și-așa a mai trecut un an. Sin
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Un lătrat furios se năpusti într-acolo. Câinele se zbârli la vederea necunoscutului și se pregăti să-l apuce de pantalon. Însă, cu cât înainta spre poartă, mânia animalului față de străinul care pătrunsese neinvitat în ogradă se topea. Mirosul lui fin îi spunea că omul din fața sa e de-al casei, e unul din stăpâni. “Măi Grivei, voinicul tatei!” Iar când, de la bucătărie, l-au trimis pe ăla micu’ să vadă ce-i la poartă, puștiul a venit înapoi și a
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
deosebită. În câteva situri israelite și iudaice din epoca monarhică s-au descoperit casolete de ars mirodenii de diferite tipuri (Zwickel, 1990; Nielsen, 1986) precum suporturi pentru obiecte de cult, cutii mici cubice cu piciorușe, vase de ceramică cu trepied, fin găurite, care păstrează semnele arderii și decolorării din cauza focului. De obicei, aceste obiecte de cult erau utilizate la arderea tămâiei (qețōret) atestată în mai multe texte biblice, atât în cele ale istoriografiei deuteronomiste (1Rg 12,33; 2Rg 17,11) cât
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
munți, care despart neamurile ce le locuiesc de neamurile vecine. Numai acolo vor lipsi margini hotărâtoare, unde pe o regiune întinsă munți nu se întâlnesc, precum în marele șes oriental al Europei, locuit fără hotare firești apreciabile de ruși, poloni, fini și tătari. Așezarea geografică a românilor face o excepția de la această regulă. Ei sunt lipsiți de margini firești, și muntele, care ar trebui să-i despartă de alte naționalități, strătae însuși poporul lor în mai multe mădulare dezbinate, între care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
unui nou balans. Hedrock dădu din cap și, încet, în timp ce urmărea cu privirea mecanismul vrăjitoresc care plutea împreună cu învelișul său vacuumatic, absorbția aceea i se comunică și lui. Era o hartă a timpului. O hartă de linii întrețesute atât de fin încât păreau să se onduleze ca valurile de căldură într-o zi toridă. Teoretic, liniile se întindeau de la un punct central către trecutul infinit și către viitorul infinit (cu corecția că în matematica folosită, infinitatea era aproape de zero). Dar după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
nouă. (Cîrja era dumnezeiască, tot în cap pîcîia). O nebunit și pe soldați și pe-mpăratul. S-o dus împăratul, ș-o rămas pace ș-o trăit bine. Să dea D-zeu să trăiască și copiii mei așa. {EminescuOpVI 350} FINUL - LUI - DUMNEZEUą Poveste, poveste - da eu nu-s de pe când poveștile - eu sunt de mai încoace, da m-am dus într-o zi la soacră - mea ș-am găsit un sac de povești, și venind a casă l-am scăpat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
era de frumoasă, de la soare te puteai uita, da la dânsa ba. Treaba ei era să ducă demâncat în țarină. Ducând ea demâncat în țarină a zărit-o un zmău și s-o pus pe - atâta s-o iee. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan ș-o zis așa fetei: că el a face o brazdă de plug până la demâncat și ea totdeuna pe brazdă să meargă la frații ei. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan nu era, da
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o pus pe - atâta s-o iee. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan ș-o zis așa fetei: că el a face o brazdă de plug până la demâncat și ea totdeuna pe brazdă să meargă la frații ei. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan nu era, da smăul strașnic. El a și știut ce-o urzit Frate - său ș-o tras brazdă cu plugul pân-la casa lui. Fata s-a dus cu demâncat drept la curtea smeului. Așteaptă ei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
său ș-o tras brazdă cu plugul pân-la casa lui. Fata s-a dus cu demâncat drept la curtea smeului. Așteaptă ei să vie-nu-i! - Eh! mamă, mă duc să-mi caut sora că mi-a luat-o smăul - a zis finul lui D-zeu! Ș-o făcut el o boambă de fier la țigani în loc de călăuz și-o zvârlea și el mergea după dânsa. A ajuns până la o fântână și la un copac. Acolo puindu-se el să se odihnească, aude
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
veni mama, măre, de bucurie are să te mănânce; vîrî-te sub aripa mea. S-o vârât sub aripa lui și nu s-a văzut. S-aude un vuiet mare; vine pajăra. Pajăra era mama vântului. - Dragii mamei nu v-a mîncat! - Finul lui D-zeu ne-a scăpat. - Unde-i să-l mănânc de bucurie. - Mă rog, mamă, dacă lă-i mânca să-l faci înnapoi. - Da unde-i? - Îi la răsărit. Da ea a-nceput a vâjâi tare la răsărit. Da
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ne-a scăpat. - Unde-i să-l mănânc de bucurie. - Mă rog, mamă, dacă lă-i mânca să-l faci înnapoi. - Da unde-i? - Îi la răsărit. Da ea a-nceput a vâjâi tare la răsărit. Da puii zic către finul lui D-zeu: - Mama, are să-i treac-un foc de-a te mânca pân ce va ajunge la răsărit. Vine. - Nu-i dragul mamei. - Iacătă-li-i, mamă! Da ea-l ia și-l înghite și când l-o făcut înnapoi așa
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lui de o palmă și barba lui era de un cot și călare pe-un iepure șchiop. Și-i zice pajăra: Statu-palmă Barbă cot Călare pe-un iepure șchiop Unde-i smăul ce-a luat pe fată, pe sora lui finul lui D-zău? - Nici n-am auzit, nici n-am văzut. Dacă n-o fi știind frate-meu, vântul de la miază-zi. Când o suflat odată, o venit altul. Aista era mare de stat, cu buzele mari și n-avea ochi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
odată, o venit altul. Aista era mare de stat, cu buzele mari și n-avea ochi. Da când sufla, peste tot locul s-auzea. - N-ai văzut, n-ai auzit pe smăul care a luat pe fată, pe sora lui finul lui D-zău? - Nici n-am văzut, nici n-am auzit. - Ce-i de făcut? zice Pajăra. - Da n-o fi știind frații noștri cei de cruce? - Da unde-s? - Aciea-s departe. Trebuie să ne ducem loc mult. Na-ți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
era la vânat și fata ședea-n cerdac. - Bună vremea, soro. - Mi-o spus smeul că vii după mine. Da-ntoarce-te că te prăpădește. - Nu mi-i frică. - El acuș vine, -i la vânat. Vine smeul. - Bine-ai venit, finul lui D-zeu. - Bine te-am găsit, câne de smău. - Hai la luptă. - Hai! Ș-o luptat ei trei zile și trei nopți și nu-l putea dovedi și nu se da nici smăul, nici finul lui D-zeu. El
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
smeul. - Bine-ai venit, finul lui D-zeu. - Bine te-am găsit, câne de smău. - Hai la luptă. - Hai! Ș-o luptat ei trei zile și trei nopți și nu-l putea dovedi și nu se da nici smăul, nici finul lui D-zeu. El a aprins perii cei doi ș-o venit vântul de la răsărit și de la amiazi și când ș-o pus buzele-n trei drept în jumătate a despicat smăul când a suflat. O jumătate a murit că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o pus buzele-n trei drept în jumătate a despicat smăul când a suflat. O jumătate a murit că era c-un cap, da o jumătate nu, că era cu două-că era cu trei de toate. Și s-a rugat finul lui Dumnezeu strașnic la Statul-Palmă - barbă-cot. - Nu-ți pot face nimic, că el s-o dus la - mpăratul țării iștia să spue ce i-ai făcut. De-acu Dac - ai pute luptă-te cu - acela. Acu el s-a pornit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Scaraoțchi). Ș-o șuerat strașnic ș-o venit draci șchiopi, chiori, ș-o-nceput să-ntrebe Scaraoțchi ce trebi au făcut ei? - Eu am întărtat trei băieți, că doar s-or ucide unul dintr-înșii. Păcatul mare c-o venit finul lu-D-zeu și le-o luat. - Da tu? - Eu am întărtat pe vântul de la amiazi să rupă-n jumătate pe smăul cu trei capete și două capete o scăpat, da jumătate-i mort. - N-ați făcut nici o treabă, să vă-nvăț
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a noștri. - Da dacă ni i-a lua cineva cu putere dumnezeiască? - Nime nu se poate apropia dac-om pune noi mâna pe dânsa. - Nime, nime-n toată lumea nu se poate? - Ba se poate, da iaca ce: dac-a veni finul lui D-zeu până ce nu-ți pune voi mâna pe bani și s-a întîmpla s-aducă apă de ceea care l-o botezat și ne-a stropi, ne frige, și el a lua banii. Cela a auzit. Se scoală
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o botezat pe mine? A găsit măsa-n biserică lângă sf. Pricestanie și ia el și se pornește iar înnapoi. Ajungând acolo - dracii era la bani toți. Se duce și s-apropie, îi stropește. Dracii țipă și-i zic: - Mă rog, finul lui D-zeu, ce vrei ți-om face, numai nu ne arde. - Dacă mi-i aduce smeul cel scăpat, eu v-oi da drumul. - Mă rog, iaca mă duc să-l aduc. Ș-a luat un cârd de draci strașnic
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
noi frați de cruce. -Hai! - Frați de cruce om fi, dar fugi că vin dracii, s-apropie miezul nopții. El tot mai avea apă de la botez. Așteaptă la miezul nopții, vin dracii și el începe a-i stropi. - Mă rog, finul lui D-zeu, ce-i cere ți-om da, numa lasă-ne. - Sula din mijlocul iazului. Se duce ș-aduce dracul sula. - Acu du-ne până pe deal pe - amândoi ș-apoi nu voi stropi. Ei, de frică i-a dus
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
avut ce face și i-a dat-o. A făcut o nuntă strașnică și pe urmă s-a dus, a adus pe Soră - sa de la casa smăului ș-a luat-o fratele lui ist de cruce ...... 18 {EminescuOpVI 357} VASILIE - FINUL LUI DUMNEZEU Poveste, poveste, cuvânt de poveste, în astă sară la noi sosește pe un pai de sacară, să te țin de vorbă-n astă sară. Era un om - așa era el de cu putere că, să ertați de cuvântul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Petrea - că ea era săraca nevinovată - ș-au făcut un băiet. D-zeu știind ce se petrece au pornit s-o vadă în pustietatea ei și ea l-a rugat să-i boteze copilul, și i-au pus numele Vasilie - finul lui Dumnezeu. Așa cât creștea altu-ntr-un an, el creștea într-o zi. Și D-zeu a răsădit un copac și i-a spus mamei, când a pute cuprinde copacul să-l scoată din pământ cu rădăcini, cu crenge cu tot
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
da în mână ș-apoi ți-oi da drumul. Așa smeul l-a luat și l-a dus la casele lui. Așa de multă avere avea el și pietre scumpe ave cât lumina casa, cât de-ntunerec să fi fost. VASILIE - FINUL LUI DUMNEZEU s-au temut să-i dee drumul. Au făcut un mare poloboc de fier ș-au lăsat numai o bortiță ca să se răsufle ș-o încuiet ușa ș-o luat cheia la dânsul și celelalte case le-au
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
97Orb pe orb când trage, amândoi se poticnesc. 98Orbul trebuință de masala n-are. 99Opinca din piele groasă se face. 100O sută bice la c..., ca nici unul la c... nostru. 101O să-i facă pielea burduf. 102Odată vede nașul puța finului. 103O dată vrură Ovreii să se călătorească și se-ntîmplă sâmbătă. 104O dată nuntă! 105Oțetul de dar mai dulce decât mierea cea cumpărată. 106Uite-te la obraz și mă-ntreabă de necaz; uite-te la față și mă-ntreabă de viață. 107Umbra
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]