2,868 matches
-
zbor din floarea de cais! Iarbă crudă cu creștet mătăsos.. Aduce doru-n basm misterios Vegheata de-ai vremi aștrii Cartea cea cu ochi albaștri! Primăvara-n sânii și-a pus.... Albastre viorele și gingași ghiocei Toporași ce-s parfumații...și Firavi-i brebenei! Din lutul moale, abur cald, Renasc iubirile ce ard O filă goală-am descoperit... Urându-i primăverii, Bun venit! Referință Bibliografica: PRIMĂVARĂ A VENIT / Zamfira Rotaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017
PRIMĂVARA A VENIT de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376239_a_377568]
-
dezlănțui sunt fulgerul din nori. Sunt ca un vultur ce scrutează-n tăcere zarea, Sunt valul agitat ce îl trimite marea, Sunt verdele cel crud din firul ierbii Pe care-l calcă în picioare, prin pădure, cerbii. Sunt macul cel firav din lanurile-ntinse, Sunt ca o amăgire din nopțile cu vise, Sunt robul cel smerit ce-și ascultă chemarea, Știind că Dumnezeu îi este alinarea! Sunt Phoenix renăscând din propria-i cenușă, Sunt mult mai rezistentă ca floarea de brândușă
ȘTEFANIA PETROV de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376285_a_377614]
-
numeratele ampremte lăsate de Autorul divin, (munți, vai, dealuri, câmpii etc.) care a umblat cel dintâi pe ele. Undeva în curtea casei mele, într-un ghiveci de plastic. cresc mai multe fire de pătlăgica roșie. Nu-s decât niște plăntuțe firave la început și nu-s deloc pretențioase. Toarnă-le la rădăcina un pahar de apă și în câteva săptămâni vei culege, una cate una, un coșuleț de roșii mari, frumoase, gustoase și hrănitoare. Citește mai mult PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
numeratele ampremte lăsate de Autorul divin, (munți, vai, dealuri, câmpii etc.) care a umblat cel dintâi pe ele.Undeva în curtea casei mele, într-un ghiveci de plastic. cresc mai multe fire de pătlăgica roșie. Nu-s decât niște plăntuțe firave la început și nu-s deloc pretențioase. Toarnă-le la rădăcina un pahar de apă și în câteva săptămâni vei culege, una cate una, un coșuleț de roșii mari, frumoase, gustoase și hrănitoare.... XXIV. PRIETENIA VIRTUALĂ, de Ionel Cadăr, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
pe masura cereCa iubire să ofereCe frumoasă e iubirea când ne stăpânește firea!... XII. DOMNUL TRANDAFIR, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015. Domnul Trandafir de Maria Teodorescu Băhnăreanu Mi-a întins galant buchetul ... Firav și timid am ales un singur fir Zâmbetul sau mi-a străpuns viața că un mir De atunci te regăsesc mereu ... al meu ... Al meu nobil Domn Fir de Trandafir!!! Citește mai mult Domnul Trandafirde Maria Teodorescu BăhnăreanuMi-a întins
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
am ales un singur fir Zâmbetul sau mi-a străpuns viața că un mir De atunci te regăsesc mereu ... al meu ... Al meu nobil Domn Fir de Trandafir!!! Citește mai mult Domnul Trandafirde Maria Teodorescu BăhnăreanuMi-a întins galant buchetul ...Firav și timid am ales un singur firZâmbetul sau mi-a străpuns viața că un mirDe atunci te regăsesc mereu ... al meu ...Al meu nobil DomnFir de Trandafir!!!... XIII. MAGII, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1569 din 18
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
pentru a pune „un picior de pod” cum îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și fructuase „Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a avut răsunet în lumea literară severineană lovindu-se de zidul rece al „lipsei fondurilor”. M-am întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și ... Citește mai mult Se
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
pentru a pune „un picior de pod” cum îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și fructuase „Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a avut răsunet în lumea literară severineană lovindu-se de zidul rece al „lipsei fondurilor”. M-am întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și ... XXVII. LĂSÂND IUBIREA SĂ
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
-n trupuri, Suferință, fericire, Lacrimi, zâmbete și dor, Pulsuri de iubire! STEJARUL A răsărit în primăvară, Două frunze fremătânde, Agățate de-o tulpină, Micuțe și fremătânde. S-a uitat curios în jur, Stejarii-mpodobeau pădurea, Doar el era mic și firav, Nu-și înțelegea menirea. Dar, încet, nou anotimp, Vara cu zefitr și soare, Frunze noi, ramuri și flori, Au început să-l înconjoare. În toamnă deja se înnălțase, Și cregile își adia, Când ploaia deasă ,cu mărgele, Prin fruze îi
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
-n rouă, Soarelui discret se-nchină Două câte două. Delicat se-ntind, strănută, Vântul le mângâie Le ia-n brațe, le sărută Din cap în călcâie. Lăcrămioarele-n grădină Au albe bluzițe, Dar și verde șorț să țină Fluturi, gâzulițe. Firave și parfumate, Curate cum ceara Nostime și-adevărate Ca și ... primăvara ! Referință Bibliografică: LĂCRĂMIOARELE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LĂCRĂMIOARELE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374741_a_376070]
-
uniforma militară, cu echipamentul specific, cu brațul drept ridicat în sus și spre în față, ordonând atacul în timpul căruia se pare că a murit. Sculptorul a reliefat cât a putut de bine atitudinea, reușind să păstreze feminitatea eroinei, prin silueta firavă, pe care o ghicești sub uniforma militară. Așa cum spuneam brațul drept indică Vestul, râul Olt, Craiova și alte repere care te-ar interesa în acea direcție. Unii, mai șugubeți, chiar fac glume pe seama brațului întins al statuii. Când, de exemplu
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului În ochi mă privesc magnoliile și-mi spun că mă iubești. Cum aș putea să nu le cred când au înflorit în august și-s mândre tare în violetul firav sub candoare!? Acum iți știu dorința: fiecare zi colorată în primăvară și te strecori fiecărui vis de floare, de dincolo de orice anotimp, timp, prin apariții uimitoare. Ai la rever a mea răsuflare în lunga, neobosita ta preumblare pe străzi cu
SĂRBĂTOARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374775_a_376104]
-
diferit de cel expus cu niște ceasuri în urmă! În starea asta de agitație îi găsi și ora deschiderii! La opt fix, coborî un tânăr dintr-un biet Matiz, odată roșu, acum pârjolit de scorojeală. Era un tip micuț și firav. Se învrednici spre ușa magazinului cu repeziciune și siguranță. Celeritatea insului le displăcu celor din rând, aflați de peste zece ore în așteptare. Normal, nu?! Ex-ministrul se scutură de câțiva ani, înțepenindu-și verticalitatea, se-ntoarse grăbit înspre cei din spatele său
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
Ușa se deschide și o femeie tânără, cu ochi frumoși și buze pline își întoarce privirea sfârșită spre asistenta la fel de tânără. Prin lumina ce răzbate pieziș în salon se pot distinge culoarea palidă și proeminența oaselor feței, dar și silueta firavă, acoperită aproape în totalitate de așternuturi. Alături de pacientă, mama stă neputincioasă pe un scaun, cu umerii plecați, cu palmele împreunate ca pentru rugăciune. Tânăra asistentă se așează pe marginea patului și vișiniul costumului de spital pare o pată dureroasă peste
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
ZIUA MEA AS VREA UN TELEFON CU BLUTUF SI INLAROSU”, scria stângaci, cu litere de tipar un copil a cărui ultimă zi de naștere atârna de speranțe și rugăciuni. Din părul castaniu și ondulat ce încadra un chip palid și firav mai rămăseseră peste noapte câteva fire descoperind parcă și mai mult albeața buzelor și ochii obosiți. Lacrimile coborau pe obraz în frumoasa zi de toamnă când deschise cutia sigilată iar mâna se întindea tremurândă să atingă carcasa metalică a telefonului
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
de diversitate și de situația inedită în care mă aflam. - Despre ce vorbești? m-a întrebat cu un amestec neobișnuit de nedumerire și răceală. - Cel indigo, ce seamănă cu un cristal Hackmanite, am specificat continuând să fixez cu privirea, pâlpâirea firavă, care mă intriga. - Teoretic da, însă ce să faci cu sufletul unui criminal de război? a replicat, șocându-mă din nou. - Ai dreptate, dar pe cel mare din dreapta, cu lumina aceea orbitor de intensă, pot? m- am interesat, ceva mai
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
26 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Îngrozit și tremurând amarnic, cu inima bătând să-i spargă pieptul, Iliuță spera ca bestiile apocaliptice care îl urmăriseră înfuriate și înfometate, ca și el dealtfel să nu descopere gaura prin care trupul său firav se strecurase în acel precar adăpost. Le privea cu ochii dilatati de spaimă și îngrijorare, rugându-se la îngerașul pe care îl invoca de câte ori vreo năpastă îl teroriza. Doar pe el îl mai avea, de când tatăl lui plecase la război
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
nu-și poartă vina a-mbrăcat pe loc lumina gândului ce-i purta temeri. A-nceput a curge iute pasul ei cu frig de verde, dorul ei cărări pierdute la-nțărcat ca să-l dezmierde. Lăcrimau troiene-n luncă geana-i scurtă și firavă fără triluri de poruncă din eternu-i făcea lavă. În armuri de lungi nesomnuri legănate-n nori năvoade umbra-și prinse zarea-n țărmuri ca zălog de timp ce arde. Vântu-i susura-n aripa blând ecou îngâna lerul, vatra-și strânge
UMBRA UNEI IUBIRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375686_a_377015]
-
Înțelese!... Porni într-o goană nebună, invocând numele fiicei, dar nu își auzea vocea! Sau o auzea venind de departe... Nu înțelegea! Nu conta... continua să alerge până se trezi pe betonul rece, strângând la piept cu deznădejde un trup firav, ce tremura tăcut, cutremurat de suspine molcome. Referință Bibliografică: Dileme ( fragment 22) / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
nuci multe. Ne dați, ne dați ori nu ne dați? La anul și lamulți ani! Oamenii ne dădeau colindețe, covrigi, mere sau nuci, abia mai căram traista prin nămeți,mai mult o târam de grea ce era... Eram o copilă firavă, dar inimoasă, mergeam la colindat în ceata copiilor mari, nu acceptam să merg cu cei mici și plângăcioși. Afară era ger, troienele erau mari, pe ulițe ne lătrau câinii, ciomegele fiind foarte prețioase. În plus, le mai foloseam și ca
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
-le venirea, sperând că vor aduce odată cu primăvara și liniștea de care aveam atâta nevoie. Între timp, viața mea s-a aranjat, dar, oricât m-aș zbate, nu mai găsesc drumul spre ea. Uneori, mi se pare că o zăresc firavă și neclară pe potecile vieții ce se întretaie, alcătuind desene enigmatice în această sălbăticie a mileniului trei. Timpul s-a scurs pe nesimțite, dar căutările mele n-au dat roade. Stând în bătaia vântului, la marginea albastrelor ape neliniștite ale
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375736_a_377065]
-
încântarea. Aștept să cânte vântul vesel printre crengi Iar glasul lui să treacă peste creste Să se întoarcă-acasă, în stol, cocori pribegi Ce-au rătăcit o vreme, trăind altă poveste.. Aștept să se cunune în zori bobul de rouă Cu firavă petală a florilor de mai. Să se-oglindească-n ape un cer cu haină nouă, Pe pod de curcubee să treacă culorile-n alai. Referință Bibliografică: Aștept / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2235, Anul VII, 12 februarie 2017. Drepturi
AŞTEPT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375769_a_377098]
-
asemenea unei scântei dintr-o flacără de o imensă măreție, de o uriașă înălțime, ajungând până la cer care se desprinde, trăiește o anumită experiență și se întoarce din nou la flacără. Eroul, acest cunoscător fin al valorilor adevărate, al momentelor firave dintre viață și infern, nu moare niciodată, el se mulțumește să dispară din istorie și să se întoarcă „acasă”. Veteranul nu este impresionat și uimit de nimic, el pune în practică din cunoștințele acumulate. Un strălucit strateg de oști întrebat
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
pat. Am strigat-o ușor, să n-o tulbur cu prezența mea: „ ce mai faci, mamă dragă?” Deschizând ochii, a avut o tresărire, și lacrimile închise pentru totdeauna într-un colț de suflet, se zbăteau sfâșietor... în timp ce-i țineam mâinile firave, într-ale mele. I-am șters transpirația de pe frunte și i-am mângâiat părul, încercând să-l așez cât de cât, atât cât mai era de așezat. Într-un târziu, timp în care în sufletul ei se ducea o bătălie
O VIZITĂ LA SPITAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379242_a_380571]
-
poeta, comparându-se cu o asemenea floare, comparație care pare smulsă din aceeași sursă eminesciană (opera germanului Novalis), deoarece simbolul e acela al purității, al unei iubiri caste. Și dacă anii și-au pus amprenta pe părul mătăsos, pe trupu-i firav, ea, poeta, a rămas aceeași, căutând cu înfrigurare „fereastra deschisă în care luminile lumii / s-au zăvorât ca-ntr-o duminică / fără rugăciune”. Iubirea se îndreaptă nu numai spre semenii săi pe care îi îndeamnă să scruteze depărtarea, să înfrunte
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]