10,086 matches
-
în toată începătura și în toate amănuntele ei pentru ca să nu se întrevază pretutindenea ceea ce știe d-nialui și ceea ce nu ne comunică. Natura și fazele acestui conflict sunt cunoscute. Tractatul de la Berlin, art. 55, zice clar: Regulamentele de navigațiune, de poliție fluvială și de supravegheare de la Porțile de Fier pîn' la Galați vor fi elaborate de Comisia Europeană, asistată de delegații statelor țărmurene. Nicăiri nu e vorba de Comisie Mixtă de riverani, nicăiri de-o preponderanță a Austro-Ungariei în o asemenea comisie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apărarea imparțială a intereselor ei de tot felul; 106 {EminescuOpXIII 107} în fine, amânarea soluțiunii până la 1883, când Europa este chemată, după Tractatul de la Berlin, a se pronunța asupra comisiunii de la Galați, cerând a se fixa atunci un singur regim fluvial, de la Mare și până la Porțile de Fier. Desigur e legitimă așteptarea țării de-a ști care din aceste soluțiuni și-o însușește guvernul, pe care o apără în mod solidar și, daca nu-i convine nici una și are în vedere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
următorul chip: Art. 54. Un an înainte de espirarea termenului hotărât pentru durata Comisiunii Europene a Dunării puterile se vor înțelege asupra prelungirii mandatului ei, precum și asupra modificațiunilor ce vor crede necesare a se introduce. Art. 55. Regulamente pentru navigațiune, poliția fluvială și supravegherea de la Poarta de Fier până la Galați se vor elabora de cătră Comisiunea Europeană, asistată de delegați ai statelor țărmurene, și se vor pune în concordanță cu cele ce s-au stipulat și se vor stipula de acuma-nainte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în contra refuzării votului deliberativ cuvenit României; mai târziu abia s-a unit cu majoritatea. Contele Karolyi a mai declarat că, daca România va admite propunerile austriace, Austria înclină a mai face multe concesiuni privitoare la executarea reglementelor, la mânuirea poliției fluviale și la alte dispozițiuni. lată o preântâmpinare cât se poate de amicală. Afară de asta se știe de un an încoace că guvernul austriac voiește a propune toate ușurările și concesiile numai pentru a ajunge la regularea definitivă a cestiunii Dunării
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rezultat. Încă în iunie 1881 "Romînul" spunea următoarele: Putem recapitula precum urmează concesiunile făcute condițional de guvernul românesc după cererile stăruitoare ale mai tuturor cabinetelor (nu a tuturor). I. Înființarea unei Comisiuni Mixte pentru supravegherea navigațiunii și regulamentelor de poliție fluvială între Galați și Porțile de Fier; II. Admiterea Austriei în Comisiunea Mixtă. III. Prezidenția Comisiunei Mixte să aparțină delegatului Austro-Ungariei. Cine știe să facă concesiuni nemerite și la timp merge foarte adesea cu pași mai siguri spre împlinirea scopului său
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
problematice - el, organul marelui partid numit liberal național, în numărul de la 2 iunie 1881, recapitulează - în numele guvernului român, să fie bineînțeles - concesiunile făcute Austriei. Iată - le textual: I. Înființarea unei Comisiuni Mixte pentru supravegherea navigațiunii și a regulamentelor de poliție fluvială între Galați și Porțile de Fier. II. Admiterea Austro-Ungariei în Comisiunea Mixtă. III. Prezidenția Comisiunii Mixte să aparțină delegatului Austro-Ungariei. Și încă cum se fac aceste concesiuni? Nimerite. La timp. Mergând sigur spre împlinirea scopului. Nu ca aciia - adecă cei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu admirabilă claritate conflictul dintre vederile sale pozitive și atitudinea îndoielnică și echivocă a fostului ministru de esterne Boerescu, va fi bine să ne reamintim amănuntele cestiunii. Pretențiunile actuale ale guvernului austro-ungar sunt cunoscute. Pentru aplicarea regimentelor de navigațiune, poliție fluvială și supraveghere de la Porțile de Fier până la Galați ea cere instituirea unei Comisii Mixte compuse din riverani, între cari se numără fără cuvânt și ea, sub prezidiul permanent al Austriei și... cu vot preponderant, la care în urmă pare a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fără cuvânt și ea, sub prezidiul permanent al Austriei și... cu vot preponderant, la care în urmă pare a fi renunțat. Nimic din toate acestea în Tractatul de la Berlin. Art. 55 al acelui instrument zice: Regulamentele de navigațiune, de poliție fluvială și de supravegheare de la Porțile de Fier până la Galați vor fi elaborate de Comisiunea Europeană asistată de delegații statelor riverane și se vor pune în armonie cu acelea ce au fost sau vor fi edictate pentru parcursul în jos de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Strategic „Dunărea”, elaborat de UE, interes justificat de lipsa ieșirii la Marea Neagră a Ungariei. Strategia Dunării este o alternativă cu atât mai interesantă cu cât se urmărește și crearea de macroregiuni între țările riverane, concomitent cu amplificarea activităților de transport fluvial. Încheierea unor tratate trilaterale precum: România-Ungaria-Serbia sau Serbia-CroațiaUngaria, cu obiectivul principal de dezvoltare a zonelor de frontieră, accesarea fondurilor europene și conectarea infrastructurilor de transport. Punerea în valoare a Grupului de la Vișegrad și crearea unor parteneriate extra-regionale ca Vișegrad-România și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
9.V.1965, București), epigramist. De profesie inginer, a ocupat o serie de funcții importante care l-au purtat în diferite colțuri de țară. A fost pe rând inginer de control al regiunii petrolifere Câmpina, subinspector CFR, inspector al navigației fluviale, apoi, trecând după primul război mondial în Transilvania, devine primul director român al fabricilor de tutun din Cluj și Sfântu Gheorghe. Aflat în 1922 la Timișoara, conduce Manufactura de Tutun, fiind în același timp profesor la Institutul Politehnic. Din 1939
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
că acesta trebuie să fie prioritar pentru pilot. La nivel local, experiența lui este superioară regulilor generale de navigație. Lucrarea clasică a lui Mark Twain, Viața pe Mississippi, spune foarte multe despre cunoștințele pe care le dobândeau piloții de pe navele fluviale. În parte, este vorba despre reguli empirice: indicii de suprafață privind vârtejurile, curenții sau alte pericole. Totuși, Într-o mare măsură, cunoașterea se traduce printr-o familiaritate destul de specială cu porțiunea de Mississipi pe unde navighează, cu caracteristicile acesteia În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
delimitare a noului hotar dintre Rusia și Turcia, în sudul Basarabiei. Călătorind dinspre Crimeea spre Galați, via Constantinopol, ofițerul-inginer Ch. G. Gordon a fost neplăcut surprins să vadă, la intrarea în brațul Sulina, epavele mai multor vase (20) blocând traficul fluvial, priveliște întregită de stufărișul și nisipul din preajmă, ca și de pichetele grănicerești, rusești și turcești, situate de o parte și de alta a Dunării 32. Ajuns în Galați, orașul i-a creat o stare de repulsie datorită murdăriei stradale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Forme de relief. Soluri. Suprafața terenului. Climat. Aprovizionarea cu apă; III. Poporul. Naționalități. Limbă. Atitudini. Distribuția populației. Așezări. Sănătate. Structura societății; IV. Economia. Agricultură. Industrie. Afaceri și Comerț. Exploatări miniere. Pescuit; V. Transporturile. Căi ferate. Drumuri. Porturi. Aeroporturi. Căi navigabile fluviale; VI. Geografia militară șdelimitare detaliată pe regiuniț; VII. Sistemul militar actual. Armata: ordinea de luptă; sisteme fixe de apărare, echipamente militare, aprovizionare. Flota militară: ordinea de luptă, flota, echipamente maritime de coastă, spațiul aerian maritim, aviația militară: ordinea de luptă
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
din ce În ce mai greu de menținut. Valul de Îngrădiri ale pământurilor obștești a disponibilizat pe o parte din clasa țărănească, furnizând o nouă forță de muncă care putea fi exploatată. Progresul În transporturi - construcția de drumuri mai bune și Îmbunătățirile În transpotul fluvial - au facilitat mișcarea materiei prime și a produselor finite Între orașe și mediul rural. O populație În creștere cerea o cantitate mai mare de bunuri și prețuri mai mici. Breslele textile au fost primele care au avut de suferit din cauza
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
piețe naționale. Au cerut eliminarea restricțiilor legale și tradiționale care Împiedicau mobilizarea forței de muncă, au pledat pentru constrângere legală, Întărită de forța de poliție a monarhiei, În executarea contractelor comerciale și au făcut presiuni pentru Îmbunătățirea drumurilor, a căilor fluviale și a comunicațiilor, pentru a grăbi comerțul și a lărgi zona geografică a tranzacțiilor. De asemenea doreau ca autoritatea politică centrală să standardizeze greutățile și unitățile de măsură și să creeze o monedă unică pentru a reduce costul tranzacțiilor și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe care Take Ionescu le promisese băncii când era el ministru de Finanțe, mai precis prelungirea privilegiului de emisiune al băncii până În 1920); b) vânzarea petrolului lui Disconto Gesellschaft; c) monopolul hârtiei de țigarete; d) vânzarea flotei comerciale maritime și fluviale (aici Carp s-a lovit de la Început de opoziția colegilor săi). Toate erau soluții despre care se mai vorbise și pe care le avusese În vedere și Take Ionescu. Titu Maiorescu este trimis la Viena pentru sondarea terenului pentru un
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
18% asupra pensiilor civile și militare se urcă la 23%, fondul de rezervă al căilor ferate este redus de la 1% la 1,2%, fondul de asigurare al vapoarelor de comerț este redus cu 300.000 de lei, serviciul de navigație fluvială trece sub administrația Ministerului Lucrărilor Publice (pentru reducerea funcționarilor), se desființează inspectorii generali administrativi și subprefecturile etc. În materie de impozite, Sturdza Își dovedește eficiența adăugând 0,5% la impozitul funciar, dobândind astfel 5,5 milioane, apoi a adăugat o
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
major, reprezentat de eventuală anexare de către Rusia a Dobrogei; și anume, acela că ea să fi devenit, astfel, stăpâna Întregii delte a Dunării, deci, a gurilor sale, ceea ce ar fi adus-o În poziția de a „face legea” În comerțul fluvial și cel maritim, ale căror consecințe dezastruoase pentru economia Orientului European, si nu numai, erau lesne de imaginat. De aceea, s-a grăbit să-l atenționeze pe Șuvalov, printr-o notă din 28 mai 1878, ca „it hâș been suggested
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
socio economice ale societății contemporane. Alături de riscurile naturale, "clasice", acestea sunt amenințate astăzi din ce în ce mai mult de cele generate de activitățile omului însuși. Este vorba, mai întâi, de riscurile moștenite din trecut: localizări ale așezărilor omenești în situri expuse riscurilor (culoare fluviale supuse inundațiilor, litoraluri expuse uraganelor sau valurilor tsunami, poale de vulcani, zone seismice etc.); asocierea strânsă de uzine, intreprinderi, gări de triaj etc. cu țesătura rezidențială ca rezultat al diferitelor faze de industrializare; activități industriale poluante cu reflex în prezent
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
Barrère, În Comisia Europeană a Dunării, de a compatibiliza pretențiile austro-ungare și cele ale micilor state riverane cursului inferior al „bătrânului fluviu” - România și Serbia -, ce urmau a face parte dintr-o Comisie Mixtă, cu atribuții mult limitate În „politica fluvială”) <ref id="33">33 Gh. N. Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță, 1878-1914, București, 1979, p. 60-73. </ref>. Dintre marile puteri, Austro-Ungaria lăsa impresia de a se fi lansat Într-o veritabilă ofensivă pentru a și asigura o poziție
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
înaltă și mai veche, până la întîia în Câmpia Brăilei, cea mai joasă și mai tânără, aceste terase pot fi datate cu o destul de bună aproximație 1. De-a lungul Cuaternarului, lățimea fluviului a scăzut treptat, distanța dintre frunțile-perechi ale teraselor fluviale dispuse în trepte s-a redus, de la o terasă mai veche (și mai înaltă) la una mai nouă (și mai joasă). Cauza: atât reducerea continuă a alimentării din marele lac Panonic, deci o reducere a debitului fluviului, cât și creșterea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
având un fundament continental loessoid. Originea acestei insule este legată de originea și formarea Deltei Dunării. Încă din primul stadiu de formare a acestei delte, către finele lui, adică între anii 6900 și 5200 î.e.n., se conturase, la contactul aluviunilor fluviale cu apa mării, marele cordon litoral închizînd perpendicular uriașul golf de la vărsarea Dunării, cordon ce se termina la capătul său sudic cu un martor de eroziune continental, viitoarea insulă. În stadiul II, dominat de activitatea brațului sudic al deltei, în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
responsabili ai Comisiei Europene, au adoptat Planul de management al bazinului hidrografic care are în vedere „ameliorarea stării de mediu a fluviului și a afluenților acestuia“. Este vorba în special de reducerea poluării de origine umană a acestei importante căi fluviale printr-o serie de măsuri care merg de la construcția unor noi centrale hidroelectrice până la interzicerea detergenților ce conțin fosfați, trecând prin gestionarea riscurilor de poluare accidentală și întreținerea luncilor și a digurilor de-a lungul fluviului. Au fost prevăzute, de
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
decalaj de dezvoltare și de mentalități între Dobrogea și restul statului român, precum și de relativa izolare a noii provincii. Treptat, aceste neajunsuri au fost corectate prin modernizarea căilor de comunicație existente și construirea altora noi, cu accent pe cele feroviare, fluviale și maritime. Astfel, a fost construit podul feroviar peste Dunăre de la Cernavodă, după planurile inginerului român Anghel Saligny, și a fost modernizat portul Constanța. În acest context, s-a produs un proces rapid de dezvoltare a orașului Constanța, în special
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
podul feroviar peste Dunăre de la Cernavodă, după planurile inginerului român Anghel Saligny, și a fost modernizat portul Constanța. În acest context, s-a produs un proces rapid de dezvoltare a orașului Constanța, în special, precum și a celorlalte porturi maritime și fluviale dobrogene, fapt ce a condus la integrarea organică a noii provincii în cadrul statului național român. Astfel, Constanța a devenit principala poartă de export a României, beneficiind de accesul la Marea Neagră și, implicit, prin Bosfor și Dardanele, la Marea Mediterană. O dezvoltare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]