1,670 matches
-
de exemplu, multe femei se căsătoresc cu bărbați care vor soții servile, inhibate. Această reprimare a propriilor lor idealuri și frica de impas, le face pe femei mai anxioase, ca și în tulburarea de anxietate generalizată. Atacurile de panică și fobiile sunt în mod simplu expresiile unei extreme vulnerabilități care le face pe femei să devină anxioase. Agorafobia poate fi un alt mod de exprimare a vulnerabilității și de conformare la un rol pasiv pentru femei. Această teorie populară și intrigantă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
al tulburărilor de anxietate, în special stres post-traumatic (Burman, 1988)316. În plus, amenințarea generală (universală) a violenței poate lăsa urmări chiar și asupra femeilor care nu au fost victimele unui abuz, și în consecință pot dezvolta tulburări de anxietate, fobii și atacuri de panică. 10.6. Tulburarea obsesiv-compulsivă Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este clasificată ca o tulburare de anxietate pentru că oamenii cu această tulburare trăiesc anxietatea ca un rezultat al gândurilor lor obsesive, ei nemaiputând să ducă la bun sfârșit comportamentele
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la femei între 20 și 29 de ani (APA, 1994317; Rasmussen & Eisen, 1990318). TOC pare să fie o tulburare cronică dacă nu este tratată. Mai mult de 66% dintre oamenii cu TOC sunt depresivi (Edelmann, 1992)319. Atacurile de panică, fobiile și abuzul de substanțe pot fi de asemenea comune în tulburările obsesiv-compulsive. 10.6.1. Teorii biologice ale tulburărilor obsesiv-compulsive Una dintre cele mai promițătoare cercetări asupra tulburărilor obsesiv-compulsive este perspectiva unei tulburări neurologice. Cea mai mare parte a acestei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de percepție conduc la diferitele niveluri de anxietate ale oamenilor când se confruntă cu situațiile ce au un potențial amenințător. Aceste diferențe de percepție pot fi datorate dezvoltării personale, începând din copilărie, ca și în cazul copilului care a dezvoltat fobia pentru câini pentru că mama sa i-a indus un răspuns plin de frică la câini. Diferențele de percepție a ceea ce este amenințător pot fi de asemenea puse pe seama experiențelor traumatice pe care le-au suferit unii oameni. Unul dintre cele
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
persoana trebuie să aibă de asemenea tendința de a catastrofa situațiile și reacțiile ei emoționale la aceste situații, să gândească absolutist, perfecționist și să fie hipervigilent(ă) la semnalele de pericol. În cazul tulburării de stres post-traumatic și poate al fobiilor, persoana trebuie de asemenea să fi experimentat un eveniment traumatic. Aceste modele de vulnerabilitate-stres explică foarte bine de ce unii oameni și alții nu, experimentează anxietatea, care este atât de severă și cronică dacă se transformă într-o tulburare. Capitolul 11
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a propriului eu pe spinarea unui el, pentru a masca sinceritatea mărturisirii; iată un fragment în care vorbește despre Michaux, marele său prieten în dezastre livrești, reflexie autoficțională a lui Cioran: Îl admiram pentru clarviziunea sa agresivă, pentru refuzurile și fobiile sale, pentru suma versiunilor sale [...] mai presus de toate, prețuiam la el latura incisivă, crispată, "inumană", exploziile și ricanările sale, umorul său sfîșiat, vocația sa de convulsionar și de gentleman. (Michaux ou la passion de l'exhaustif) Și pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
specială lui Mircea Eliade privind supraviețuirea camuflată, dar activă, a miturilor în lumea modernă. Încetând a mai fi ,,poveste sacră", ,,revelație primordială", ,,istorie exemplară", ,,model arhetipal", mitul continuă să fie activ în universul oniric, în imaginarul social, în visele, dorințele, fobiile și nostalgiile omului actual. Fantasmele mitice au fost deseori preluate, transpuse într-un registru ideologic, apoi activate propagandistic (inclusiv prin mijlocirea benzilor desenate) pentru eficienta manipulare și îndoctrinare a ,,omului nou" din cadrul fostei societăți socialiste multilateral dezvoltate românești. ( Ideea este
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lui 1951, căci purta palton, apariția sa era și mai greu de uitat: se plimba absent, mecanic, epuizat vizibil, cu o batistă albă la gură. Să se apere de microbi, probabil, în... ambianța pestilențială a Aiudului. Cred că făcuse o fobie, o fixație. L-am compătimit sincer. Apoi nu l am mai văzut niciodată. Mi-am reamintit toate acestea (și multe altele) citindu-i ultima carte: Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut (București, Humanitas, 1992, 174 pp.) Document memorialistic important, fără
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
2, pp. 5-48. Shafir, Michael (2010a), "Intelectualii? Publici?", în Adam Matei, Sorin; Momescu Mona (coord.), Idolii forului. De ce o clasă de mijloc spiritului este de preferat "elitei" intelectualilor publici, București, Editura Corint, pp. 17-21. Shafir, Michael (2010b), Radiografii și alte fobii. Studii contemporane, publicistică și pubelistică, Iași, Editura Institutul European. Sik, Ota (1971), "The economic impact of Stalinism", în Problems of Communism, nr. 20, pp. 1-10. Skilling, Gordon (1964), Communism, national and international. Eastern Europe after Stalin, Toronto, University of Toronto
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mare a lui Ceaușescu pornea tocmai de la aceste două lucruri: Securitatea se dovedea încă suficient de emancipată în raport cu Partidul și, în al doilea rând, liderul suprem al partidului nu suporta ideea că viața sa particulară cu micile ei detalii și fobii să fie consemnată în dosare (mai ales că era un bun cunoscător al puterii dosarelor!). Dintr-o astfel de supraveghere Securitatea putea afla unele lucruri care nu cadrau cu imaginea liderului atotputernic, ca de pildă faptul că Ceaușescu se temea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
anxietatea, abuzul de substanțe. Aceste tulburări sunt mai frecvente în varianta cronică a PTSD. Analizând incidența pe sexe a acestor tulburări, menționăm că pentru bărbați, ierarhia este următoarea: adicția de alcool, depresia, drogodependența; iar la femei: depresia, abuzul de alcool, fobiile, fobia socială (Fairbank, Ebert, Costello, 2000). Sindromul de stres posttraumatic la copii poate fi comorbid cu ADHD, așa cum au demonstrat Cuffe, McCullough și Pumeriega (1994). De asemenea, se manifestă și o fragilizare a stării de sănătate în plan fizic, prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuzul de substanțe. Aceste tulburări sunt mai frecvente în varianta cronică a PTSD. Analizând incidența pe sexe a acestor tulburări, menționăm că pentru bărbați, ierarhia este următoarea: adicția de alcool, depresia, drogodependența; iar la femei: depresia, abuzul de alcool, fobiile, fobia socială (Fairbank, Ebert, Costello, 2000). Sindromul de stres posttraumatic la copii poate fi comorbid cu ADHD, așa cum au demonstrat Cuffe, McCullough și Pumeriega (1994). De asemenea, se manifestă și o fragilizare a stării de sănătate în plan fizic, prin disfuncții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îndeosebi SSRI) sunt un antidot pentru trăirile de desensibilizare și de anxietate. Inhibitorii MAO (mono-amino-oxidază) sunt utili în alternativa pacienților rebeli la tratament, dar și-au probat utilitatea, așa cum menționează și M. Lăzărescu și A. Nireștean (2007) și în abordarea fobiilor sociale, evident fără să fie neglijate contraindicațiile lor. Unele cercetări invită la prudență în ceea ce privește benzodiazepinele, nu numai datorită eficacității lor discutabile, dar și efectelor secundare, pe care le generează (disfuncții sexuale, sevraj). Produsele anticonvulsive au și ele o anumită eficacitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reclamă adesea accesarea nu doar a psihismului biografic (așa cum procedează știința convențională), ci și a palierului perinatal și chiar a celui transpersonal (Grof, 2002). Spre exemplificare, în consens cu descoperirile epocale grofiene, menționăm că multe cazuri de claustrofobii, depresii inhibate, fobii la reptile, originează în matricea perinatală II, după cum unele crime, nevroze obsesiv compulsive, depresii agitate, piromanii etc., și-au configurat rădăcinile în matricea perinatală III. în fine, și pentru a nu eticheta capitalul patogen al celor două matrici ca o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prematuri intrau într-o stare de leșin sau chiar mureau din pricina șocului algic. Oricum, în literatura de specialitate există numeroase exemple care atestă că datorită șiragului de experiențe spitalicești chinuitoare pe care le incumbă condiția de prematur, mulți dezvoltau ulterior fobii față de medici și spitale, precum și unele disfuncții comportamentale, manifestând și o intoleranță furibundă față de orice intenție de a fi atinși în zonele corpului care atunci au fost ținta unor proceduri barbare. 2.3.5. Câteva traume posibile ale copilăriei „Cele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la încercarea sistării fumatului. Acestea sunt datorate modificărilor fiziopatologice apărute la nivel cerebral, însoŃite de o creștere a eliberării de catecolamine de la nivelul suprarenalei (339, 340). Teama de creștere în greutate apare în special la femei, care trăiesc o adevărată fobie în acest sens. Dovezile știinŃifice arată că fumatul crește rata metabolismului, nicotina având efecte de creștere a consumului energetic în asociere cuactivităŃile ușoare (341). Aceste efecte sunt determinate de reducerea nivelului leptinei serice și de scăderea sensibilităŃii la leptină, prin
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
obținute prin observație în mod aparent surprinzătoare: există reacții nevrotice declanșate de condiționări aversive vechi care prezintă o persistență neașteptată în ciuda consecințelor catastrofice ale acestora și, invers, rezultate terapeutice stabile în timpul curelor aversive și în absența oricărui tratament de „susținere”. Fobiile „pregătite” Un alt fenomen pare a avea legătură cu ereditatea. Seligman a propus să distingem, dintre fobii, pe cele pe care le numește „fobii pregătite”: acestea ar fi în relație cu temerile ancestrale declanșate de tot ceea ce ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o persistență neașteptată în ciuda consecințelor catastrofice ale acestora și, invers, rezultate terapeutice stabile în timpul curelor aversive și în absența oricărui tratament de „susținere”. Fobiile „pregătite” Un alt fenomen pare a avea legătură cu ereditatea. Seligman a propus să distingem, dintre fobii, pe cele pe care le numește „fobii pregătite”: acestea ar fi în relație cu temerile ancestrale declanșate de tot ceea ce ar fi putut amenința omul „pretehnologic”. O singură întâlnire cu astfel de stimuli (reali sau imaginari) ar putea explica instalarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acestora și, invers, rezultate terapeutice stabile în timpul curelor aversive și în absența oricărui tratament de „susținere”. Fobiile „pregătite” Un alt fenomen pare a avea legătură cu ereditatea. Seligman a propus să distingem, dintre fobii, pe cele pe care le numește „fobii pregătite”: acestea ar fi în relație cu temerile ancestrale declanșate de tot ceea ce ar fi putut amenința omul „pretehnologic”. O singură întâlnire cu astfel de stimuli (reali sau imaginari) ar putea explica instalarea acestor fobii particulare a căror învățare ar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cele pe care le numește „fobii pregătite”: acestea ar fi în relație cu temerile ancestrale declanșate de tot ceea ce ar fi putut amenința omul „pretehnologic”. O singură întâlnire cu astfel de stimuli (reali sau imaginari) ar putea explica instalarea acestor fobii particulare a căror învățare ar fi, într-o oarecare măsură, programată genetic. Aceste fapte și ipoteze introduc în noțiunea de flexibilitate-inflexibilitate cunoștințe dintr-o perspectivă interacționistă cu adevărat bio-psihosocială. Modelul inhibiției reciproce (Wolpe) Modelul Wolpe continuă ideea că studiul nevrozelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceasta. Printre răspunsurile antagoniste anxietății, el plasează pe primul loc relaxarea diferențială. Fondată pe înfruntarea progresivă a stimulilor anxiogeni, desensibilizarea constituie o indicație de fiecare dată când acești stimuli sunt identificabili. Ea devine atunci o tehnică de preferat în tratamentele fobiilor. Locul anxietății Așa după cum putem constata, modelul wolpian se înscrie direct în continuarea modelului lui Pavlov. Anxietatea, care este pentru Wolpe elementul central al concepției sale teoretice asupra psihopatologiei, este concepută ca un răspuns învățat (după modelul lui Pavlov) în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și mai mult accentul pe evenimentele interne în funcție de patru concepte: afecte, senzații, imagerie mentală și cogniție. El este primul model care propune în mod clar o strategie terapeutică multimodală. Grila SECCA Grila SECCA este elaborată pentru problematici anxioase și depresive: fobii, atacuri de panică, depresie și disfuncții sexuale. Ea are drept țintă stimulul (S), emoția (E), cogniția (C), comportamentul (C) și anticiparea (A). Didactică și practică în special, ea este subdivizată în două părți: o parte sincronică și una diacronică. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
competențelor relaționale, a competențelor tehnice pentru a aplica metodele și pentru a evalua impactul acestora. 4. Farmacologie și terapie cognitiv-comportamentală Charles Pull∗ Introducere 1. Tulburările anxioase Tulburare de panică și agorafobie Anxietate generalizată Stare de stres post-traumatic Tulburare obsesională compulsivă Fobie socială Fobii specifice 2. Tulburările de dispoziție Tratamentul episoadelor depresive majore de intensitate mică și medie Prevenirea recăderilor și recidivelor Stabilizarea tulburărilor bipolare 3. Tulburările de personalitate Personalitatea bordeline 4. Dependența de alcool 5. Schizofrenia 6. Tulburările de conduită alimentară
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a competențelor tehnice pentru a aplica metodele și pentru a evalua impactul acestora. 4. Farmacologie și terapie cognitiv-comportamentală Charles Pull∗ Introducere 1. Tulburările anxioase Tulburare de panică și agorafobie Anxietate generalizată Stare de stres post-traumatic Tulburare obsesională compulsivă Fobie socială Fobii specifice 2. Tulburările de dispoziție Tratamentul episoadelor depresive majore de intensitate mică și medie Prevenirea recăderilor și recidivelor Stabilizarea tulburărilor bipolare 3. Tulburările de personalitate Personalitatea bordeline 4. Dependența de alcool 5. Schizofrenia 6. Tulburările de conduită alimentară Anorexia mentală
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eficiența terapiilor cognitive și comportamentale a fost stabilită prin intermediul uneia sau a mai multor meta-analize sau/și cu ajutorul unor experimente clinice controlate aleatoare cu o puternică forță statistică și convergente pentru următoarele tulburări: - tulburarea de panică cu sau fără agorafobie, - fobia socială, - anxietatea generalizată, - starea de stres post-traumatic, - tulburarea obsesională compulsivă, - depresiile de intensitate mică sau medie, - schizofrenia (pentru problemele care se referă la reabilitarea psihosocială), - personalitatea bordeline, - dependența de alcool, - bulimia. Există, pe de altă parte, părerea că terapia cognitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]