1,627 matches
-
Prețuri din târguri”, „Glume” și „Știri”. Din cel de-al patrulea număr, fiecărei rubrici i se atribuie câte o vinietă, desenată de V. Rolla- Piekarski. Nici unul din materialele cu caracter juridic, medical sau agricol nu este iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
al revistei, D. Stăncescu, a izbutit să realizeze o publicație populară, care să atragă un număr cât mai mare de colaboratori și, mai ales, de abonați. Cititorilor li se ofereau, săptămânal, un roman străin, francez cel mai adesea, publicat în foileton, poezii, însemnări de călătorie și amintiri, povești, basme, legende (culte sau populare), snoave, fabule, parabole. O rubrică de „Convorbiri săptămânale” (mici articole plecând de la un caz particular pentru a ajunge la semnificații generale, de obicei cu caracter moralizator), articole educative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
Claponului”) și publică în „Albina Carpaților”. Colaborări nesemnate mai are la „Telegraful” (în cadrul rubricii de „Curiozități”) și la „Bobârnacul”. Împreună cu Fr. Damé, dirijează efemera foaie „Națiunea română” (1877), suspendată curând din pricina inserării unei știri ce anunțase prematur căderea Plevnei. Scrie foiletoane de critică teatrală la „România liberă”, se angajează apoi la „Timpul”, în redacția căruia mai lucrau M. Eminescu, I. Slavici, Ioniță Scipione Bădescu. De aici este detașat, în două rânduri, la foaia craioveană „Doljul”. Cu Anton Bacalbașa, care era prim-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
ține grozav la „onoarea de familist”, încredințată candid lui Chiriac, tejghetar și sergent în garda civică. Amorul lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine și gelozii de suburbie. Zița, sora Vetei, duduița zvăpăiată care devoră foiletoanele la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu sârg relațiile pe care le crede profitabile. În fine, Rică Venturiano, „student în drept și publicist”, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
proletare, se intitulează chiar Artiștii proletari. Fiind un periodic esențialmente politic, în ciuda promisiunii că „orice talent înăbușit în domeniul literaturii umanitariste poate să respire larg în coloanele sale”, U. nu publică decât o nuvelă (sau un început de roman) în foileton, Lelița. Povestea unui legionar din Africa, iscălită Maxim Hoinaru și lăsată neterminată. O cronică având și nuanțe de analiză contextuală pe marginea traducerii făcute de Zaharia Stancu poeziilor lui Serghei Esenin îi aparține lui Vlaicu Bârna (sub pseudonimul Bunea Vornicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
Drăghici, Instantanee epice, RL, 1998, 37; Iulian Ciocan, Un dram de (r)evoluție, „Contrafort”, 1998, 9-10; Dan Silviu Boerescu, La granița dinspre ficțiune, „Art Panorama”, 1998, 11; Mircea A. Diaconu, Constantin Dram - un Don Quijote milionar, CRC, 1999, 1; Evelina Cârligeanu, Foiletonul de înâmpinare, TMS, 1999, 2; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 163-164. S.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
fericit al copilăriei mele, Al. T. Stamatiad, Simfonie tristă ș.a., fie se reproduc fragmente din scrieri consacrate, cum se întâmplă cu Stepa Bărăganului din Pseudo- cynegeticos de A. I. Odobescu și cu paginile din Viața la țară de Duiliu Zamfirescu. În foileton apar piesele Cocoșul negru de Victor Eftimiu și Ultima zi de Caton Theodorian. Cronica literară este susținută de Ionescu-Caion, care se referă la personalități ale literaturii române (Viața și moartea lui Ștefan Petică, Doi umaniști: A.D. Xenopol și Nicolae Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
din É. Zola, T. Adam din Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, Pierre Louÿs. Se mai traduce din Jean Richepin, L. Ganghofer, Schopenhauer, V. G. Korolenko, Marcel Prévost, H. Sudermann, A. Scholl. Romanul Întâia iubire al lui Turgheniev e dat în foileton. Panait Cerna colaborează cu adaptarea unei poezii a lui Lenau. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
Ivanovici (Th. Gautier), C. Xeni (Schiller, Lenau, Heine, Musset, Th. Gautier) ș.a. S-a tradus, de asemenea, din scrierile în proză ale lui E. A. Poe, din Dostoievski, Zola, J.-H. Rosny, Catulle Mendès și din alți scriitori mai puțin cunoscuți; foiletoanele sunt, așa cum se obișnuia, preluate din ziarele franceze. Poezie populară au publicat D. Drăghicescu și Toma Dragu. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
printre poeți, nu se țin minte. Teodor V. Stefanelli (1847-1920) se salvă prin amintirile despre Eminescu. Un agent de legătură între scriitorii din Bucovina și cei din țară fu George Tofan (1880-1920). Au încîntat pe cititorii de acum câteva decenii foiletoanele satirice, nu prea sprintene, ale lui Mihai Teliman (1863-1902), printre care mai ales Moartea lui Dule. Bucovina dădu și un dramaturg în persoana lui Constantin de Stamati-Ciurea, în ale cărui Opuri dramatice găsim vodeviluri, mai degrabă naive. Basarabean, el e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a produs cronici, caracteristice prin procentul maxim de sentințe juste, printr-o intrare repede și dreaptă în adevăratul fond al lucrurilor și printr-o totală nepăsare la încercările de a se pune problema pe teren ideal estetic. Modelul său este foiletonul literar al lui Sainte-Beuve, a cărui portretistică literară înțelege s-o promoveze, cu renunțarea însă la documentația istorică. ȘERBAN CIOCULESCU Dimportivă, Șerban Cioculescu s-a îndreptat pe încetul spre direcția istorică, creîndu-și totuși și în cronică un stil personal, poate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eridan, Tamburini) apar cronici la spectacolele cu piesele Sappho de Grillparzer, Medeea de E. Legouvé, Ebrea de L. Halévy, jucate de Naționalul bucureștean. Alte articole se ocupă de viața administrativă a aceluiași teatru. Începând cu primul număr, se publică în foileton romanul lui Henri Murger Scene din viața de boem, într-o traducere nesemnată. Uneori textele sunt însoțite de fotografii. Colaboratori: I.C. Popescu-Polyclet, D. Florescu, Eduard Caudella, Const. Nutzescu. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287183_a_288512]
-
neologismelor neadaptate, și convingerea gazetarului că limpezimea ideilor exprimate depinde de claritatea expresiei verbale utilizate. La nivelul genurilor jurnalistice abordate, Eminescu ne surprinde prin varietate și eclectism: "în gazetăria eminesciană ne întâmpină o devălmășie de "genuri" și formule: eseuri, pamflete, foiletoane, articole doctrinare etc."302, iar lista poate continua cu scrisori deschise, cronici teatrale, satire, studii lingvistice ș.a. Demersul jurnalistic argumentativ are la bază principiul veridicității, indiferent de repercusiunile pe care le-ar putea avea o astfel de întreprindere (sunt cunoscute
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Winckelmann, fragmente ale unor articole despre originea, esența și decadența artei, cât și o piesă de teatru, Van Buck. Poetul, apreciat de Titu Maiorescu, pe care îl cunoscuse la Paris, a fost membru al Junimii și un timp a susținut foiletonul literar la „Gazeta de Iași”. Versurile lui N., amestecând elegia cu satira, între lamentație și sarcasm, adună și interiorizează motive caracteristice momentului de destrămare a iluziilor ce a urmat revoluției de la 1848. „Desperarea” de a fi, „gândirea spăimântată” de pierderea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
păcate, execuțiile de acest gen, venind din partea criticilor mai tineri la a căror părere ținea foarte mult, l-au afectat pe Lovinescu atât de mult, că nu și-a mai publicat în volum ultimul roman, Acord final, apărut doar în foileton, în paginile Revistei Fundațiilor Regale (nr. 12/ 1938 și numerele 1,2,3,4 din 1939), și editat postum peste mai bine de trei decenii de la data elaborării, abia în 1974. Consultând "agendele" din acești ani, remarcăm frecvența notațiilor cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui Marin Sorescu și Nichita Stănescu, alături de versuri de Anghel Dumbrăveanu, Radu Cosașu, D.R. Popescu, Viorel Cacoveanu (sonete), în vreme ce Mircea Micu semnează parodii, iar Tudor George dă așa-numitele „sonete homeopatice”. Colaborează cu proză Valentin Silvestru, Ion Băieșu (romanul în foileton Unul dintre noi doi a ucis), Paul Everac, D.R. Popescu, Valeriu Cristea, Sorin Holban, Vasile Băran, Mircea Horia Simionescu, Bedros Horasangian, în timp ce Dumitru Solomon figurează cu Teatru foarte scurt. Revista conține numeroase eseuri și comentarii literare semnate de Eugen Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
Vlad, Lectura, 129-138; Dimisianu, Opinii, 340-345; Al. Dobrescu, „Interpretări și înțelesuri”, CL, 1976, 1; Liviu Leonte, Perspectiva socio-culturală, CRC, 1979, 45; Mihăilescu, Conceptul, II, 186-188; Băileșteanu, Refracții, 47-49; Felea, Prezența, 74-80; Kalustian, Simple note, II, 185-192; Ion Biberi, Eseuri și foiletoane critice, București, 1982, 150; Marcea, Concordanțe, 304-307; Adam, Planetariu, 148-151; Silvestru, Un deceniu, 269-281; Stănescu, Jurnal, II, 181-190, III, 130-133; Iorgulescu, Prezent, 271-276; Florin Faifer, Rigoarea lecturii, „Dialog”, 1986, 114; Dimisianu, Subiecte, 189-193; Florin Faifer, Interferențe - cultură și istorie, CRC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
n-au dat, în mod regretabil, un astfel de exemplu. Acesta ar fi fost fără îndoială fecund. Un al doilea handicap provine din structura însăși a criticii române. Ea este orientată în principal spre comentarea, sub formă de cronici, de foiletoane, a literaturii strict actuale, ea însăși destul de puțin cunoscută. O astfel de critică oricâte merite literare interne ar avea, și ea le are fără îndoială atrage totuși puțin atenția, prin forța lucrurilor, traducătorilor și editurilor străine. Trebuie reținut un fapt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Reacții, 73-78; Grigurcu, Idei, 121-125; Martin, Metonimii, 377-381; Dimisianu, Valori, 160-164; Ungheanu, Arhipelag, 338-345; Cristea, Domeniul, 374-383; Iorgulescu, Al doilea rond, 116-125; Ștefănescu, Preludiu, 281-284; Georgescu, Volume, 161-165; Simion, Scriitori, I, 723-726; Stănescu, Jurnal, 250-255; Mihăilescu, Conceptul, II, 137-143; Dobrescu, Foiletoane, I, 98-109; Cristea, Faptul, 303-308; Zaciu, Lancea, 185-189; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 305-310; Zaciu, Cu cărțile, 171-180; Grigurcu, Critici, 313-330; Felea, Prezența, 44-59; Grigurcu, Între critici, 200-203; Steinhardt, Critică, 200-204; Ioan Buduca, Miracole raționale, ST, 1983, 9; Manea, Contur, 118-127; Cristea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
posibile literaturi fantastice de tip nou, de care avem nevoie. (Ă)”. * Așadar, În lipsa unei literaturi fantastice, În prezența unor romane istorice puține, cele mai multe discuții se axează În jurul prozei inspirată din actualitate, fie apărută În volum, fie În culegeri sau În foileton În Viața românească. Dar puține creații - afirmă criticii literari, reușesc să evoce complexitatea realității și să răspundă misiunii lor educative. Iată de pildă câteva probleme ale literaturii pentru tineret sesizate de S. DAMIAN 29: „Literatura pentru tineret trebuie să cultive
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bune și aruncând în noianul uitării 1 "Romînia literară", 1885. Cugetări, p. 201, 218, 277, 118. 2 "Steaua Dunării", II, p. 5. 3 "Dacia literară", 1840, p. 205. 4 A. Russo ("Albina romînească", 1846, anul XVIII, nr. 13), într-un foileton intitulat Critica criticii, în care își apără împotriva lui D. Gusti piesa sa Băcălia ambițioasă, șase ani mai târziu decât Kogălniceanu, dar nouă ani mai înainte de "Romînia literară", crede că "critica ăliterarăî nu ar prinde loc în epoca de astăzi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Sturdza; prin cărți didactice etc., etc. G. Asachi a fost un om foarte învățat. Trecuse prin școli serioase, nu era autodidact, ca majoritatea contemporanilor săi, era în curent cu toate lucrurile din Apus, până și cu spiritismul, despre care scrie foiletoane 2 . 1 "Albina romînească", 1848, 27 și 61. 2 "Gazeta de Moldavia", 1853, 13. În 1839, se pune în fruntea unui comitet, pentru a traduce un lexicon din nemțește, arătând câtă nevoie au românii de cultură. Chiar în primul număr
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
face, pe dreptul, vinovat de învinuirea ce i-o aduce Kogălniceanu că traduce numai lucruri ce nu interesează pe români, învinuire pe care i-o face și un cititor (din Roman) al ziarului său, care găsește că Albina n-are foiletoane originale...1 Și mai e de observat că, în "cronicile teatrale" ale Albinei, după învinuirile lui Kogălniceanu, în vremea propagandei școlii critice în favoarea naționalizării literaturii - în acele cronici, zicem, nu se atacă deloc multele piese inferioare străine care se jucau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
făcut parte din gruparea literară sau cea politică sunt în realitate "junimiști". Junimismul este, mai înainte de toate, recomandarea de a ne feri de importarea civilizației sau, mai degrabă, recomandarea unei precauțiuni exagerate când e vorba de 1 Note și impresii, Foiletoanele lui Caragiale. a importa această civilizație. Este nerecunoașterea utilității de a transforma România într-o țară cu caracter curat european, după asemănarea celor din Apus și mai ales după asemănarea Franței, care a zguduit din temelie toate așezările politice și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Piru, Ist. lit., 409-413; Marin Mincu, Ion Barbu. Eseu despre textualizarea poetică, București, 1981; Bucur, Poezie, 81-95; Cheie-Pantea, Palingeneza, 158-169; Papahagi, Critica, 58-153; Cioculescu, Itinerar, IV, 308-314; Scarlat, Ist. poeziei, II, 190-192, III, 63-66, 94-97, 114-117, 188-243, IV, 131-134; Dobrescu, Foiletoane, III, 216-226; Mandics György, Ion Barbu, „Gest închis”. O analiză a universului semantic al volumului „Joc secund”, tr. Büch Schiff, pref. Dan Grigorescu, București, 1984; Pop, Jocul, 117-174; Mihăilescu, Întrebările, 179-200; Tupan, Scenarii, 78-134; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 132-140; Mircea Coloșenco, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]