565,769 matches
-
într-o atitudine ferm antisămănătoristă, critica lui E. Lovinescu devine necesarmente polemică și câștigă în autoritate. Memoriile arată convingător rolul pe care l-a avut Nicolae Iorga în ieșirea criticii lovinesciene dintr-o stare de espectativă și reverie, mobilizându-și fondul bovaric, energia luptătoare: "Ceea ce admiram atunci mai mult în d. Iorga era tocmai atitudinea polemică streină temperamentului meu relativist. Ca și în cazul lui Faguet, printr-un fenomen bovaric, îmi exaltam, astfel, lipsurile combative în biciul de foc căzut asupra
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
în colaborare (1988) și Mircea Popa (1993). E un bilanț bibliografic bogat, de care nu se bucură posteritatea nici unuia dintre contemporanii ardeleni ai lui Timotei Cipariu: G. Bariț, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu-Ilarian sau Andrei Șaguna. Să nu uit nici restituirea fondului masiv de corespondență a lui Cipariu cu Bariț în volumul IV, din George Bariț și corespondenții săi (1978). Cu toate acestea, două grave insatisfacții persistă: nu s-a realizat până acum o ediție completă de opere Cipariu, care ar fi
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
de digerat, în număr. De exemplu Mihai Iovănel, care crede că a vorbi de sus fără un minim efort de înțelegere, despre tot ce l-a precedat, ar fi o dovadă că el e deasupra, mare și deștept, cînd, în fond este o dovadă doar de (complex de) inferioritate. În stilul său care combină suficiența, metaforele disprețuitoare (,miorlăiala trubadurilor") și își proclamă adevărurile îndoielnice fără argumente (,Nimic mai misogin decît conceptul de etern feminin șchiar așa? n. Cronicarț), Iovănel crede că
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
să re-personalizeze o atitudine, până mai ieri, exclusiv monodică, liniară). Un nou tip de virtuozitate la fagot! - proclamă compozitorul. Nervozitate, iritare, agresivitate! - adăugăm noi. O scriitură saturată la nivelul tuturor parametrilor spațio-temporali! - afirmă, nu fără o oarecare mândrie, Bedrossian. în fond, un mimetism al vocilor ajunse incapabile să se individualizeze și să conflictualizeze demersul sonor. Singurul conflict este cel iscat (într-o exprimare, de acum clasică, a lui Luciano Berio) din neadaptarea ideii componistice la posibilitățile tehnice ale instrumentului. Frank Bedrossian
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
a nu fi compromis termenul de 1 ianuarie 2007 - anunțat ca moment al intrării țării în Uniunea Europeană - nu țin de doctrinele partidelor care compun actuala coaliție de guvernămînt, așa cum nu țin nici de cele ale formațiunilor politice din opoziție. În fond ceea ce propunea Michnik nu era o a treia cale politică (de tipul celor gîndite și sponsorizate generos la vremea respectivă de Adrian Costea și/sau Sorin Ovidiu Vântu), ci o simplificare a vieții politice existente, în sensul dezideologizării ei și
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
precizie clinică: tristețea definește pe cel care nu e complet mulțumit nici de ceilalți, dar nici de el însuși". Nu e un revoltat însetat de conflict, ci un om care caută, dar de insatisfacție cronică, de decepție perpetuu reînnoită pe fond "Esseyer encore, echouer toujours". El nu se angajează în lupte violente, dar nici nu adoptă izolarea sihaștrilor. Nu, dimpotrivă, el se agită, se deplasează, asemeni evreului care când e la Moscova, când la Tel-Aviv și care la întrebarea KGB-istului
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
rare, George Banu se aseamănă unui prinț-artist din Renaștere: bine așezat într-o tradiție solidă, dar întru totul deschis înnoirii acesteia prin intermediul... aș zice, magic... al iluminărilor, deopotrivă estetice și umane, care îl atrag, îl farmecă și de care, în fond, e îndrăgostit. Artist al iluminărilor, așadar, George Banu își schimbă chipul numai în funcție de descoperirile pe care le poate asimila în mod intim. El e un eseist pentru care seducția înseamnă în primul rînd arta de a se lăsa sedus. Cu
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
experiența pe care au trăit-o traducînd această magum opus. A urmat o lungă și minuțioasă muncă de contactare a traducătorilor, în cursul căreia Cristian Ciocan a reușit să-i convingă pe aproape toți de rostul unei asemenea întreprinderi. În fond era vorba ca fiecare să-și relateze propria aventură a traducerii, dar o aventură îmbrăcînd cel mai adesea forma chinuitoare și dureroasă a unei lupte lingvistice a cărei durată se întinsese de-a lungul a ani și ani de zile
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
Nu, nu e vorba de nici o reverență obedientă în fața unei discipline pe care nu o poți înțelege, ci de amănuntul că Solomon Marcus te scutește de senzația apăsătoare pe care ți-o dă gîndul că ai rămas un ignorant. În fond, lucrurile pe care nu le cunoaștem avem înclinația să le ocolim. Cu Solomon Marcus, continuăm să le ocolim, dar în schimb începem să nu le mai privim cu spaimă. E ca atunci cînd, pus în fața unui lucru pe care nu
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
schimb începem să nu le mai privim cu spaimă. E ca atunci cînd, pus în fața unui lucru pe care nu-l poți pricepe, nu-l mai privești cu suspiciunea celui care simte că nimic nu îl leagă de el. În fond, Paradigme universale II. Pornind de la un zîmbet, ca eșantion reprezentativ al gîndirii științifice contemporane, e mîna prietenoasă pe care un erudit o întinde celor a căror erudiție se oprește la porțile științelor. Este drept că, purtat de la mașina Turing la
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
efectele unei acțiuni fără să îi cunoască motivațiile profunde, are toate șansele să umple golurile de informatie cu rodul imaginației proprii și să ajungă la concluzii fără nici o legătură cu realitatea. Cinci nori colorați pe cerul de răsărit este, în fond, un român al fragilității relațiilor umane, dar și al impasului comunicării. Limbajul poate trasă destine și, uneori, un singur cuvînt în plus sau în minus poate duce la luarea unor decizii menite să schimbe irevocabil sensul unei vieți. Personalitatea umană
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
pe toate fețele un nou eveniment. Adunate și trecute în volum, aceste noutăți se relativizează și se șterg cu totul, făcând vizibilă - și, de multe ori, rizibilă - schema compozițională a autorului. Fără substanța unor convingeri proprii, necontextuale și fără un fond de cultură mai semnificativ decât pelicula ultimelor cancanuri, cărțile de publicistică semnate de așa-ziși profesioniști ai condeiului sunt niște încropiri editoriale, texte strânse cu furca și aruncate încă o dată publicului, în căutarea emoției trecute. Pe cât de masiv, impozant, impresionant
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
s-a pierdut la Moscova! Și că acest aur românesc avea să finanțeze, fără să știe, primii pași ai revoluției ruse. Iar pentru a finanța Ministerul Refacerii, Guvernul lui Averescu a preluat spuma sărăciei noastre. Astfel, s-a întocmit un fond nu prea important, dar suficient pentru a îmbogăți pe câțiva în frunte cu Tăzlăuanu - Iliescu - Brânceni și - nu sunt sigur - unul, Jenică Athanasiu. Tăzlăuanu avea harul nefast al românului. Cumpăra acțiuni, hârtii care intrau în lichidare. Astfel în câțiva ani
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
că gândește prea mult, prea năvalnic pentru a mai avea timp să pună totul în cuvinte, deci convenția limbajului e dărâmată (vezi disperarea pre-verbală a lui Joyce de a găsi un alt fel de limbaj pentru a exprima inexprimabilul, în fond). În același timp, autorul descoperă că povestea poate domina cronologia, putem începe cu viitorul și putem aranja altfel întâmplările decât copilărie-maturitate-deznodământ. Această descoperire că autorul e liber să modifice convenția limbajului clar și a cauzalității cronologice sunt punctul de pornire
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
-i zicem așa, de înglobare a întregii literaturi, culturi, istorii, psihologii, eseistici etc., el se depășește pe sine. În Modernism avem de-a face mai mult cu descoperirea că acest lucru este posibil. Titanii Modernismului - Eliot și Joyce - sunt în fond două cazuri izolate. Ei dau ideea demolării convențiilor (limbaj, cronologie), dar scriu cu tradiția în oase. Au crescut în respectul convenției și, atunci când o hulesc, se simt deopotrivă vinovați și eroi. Aș zice deci că în cazul Modernismului încă exista
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
Scurt, dar esențial. A dărâmat un mit, mitul/tradiția basmului în literatură. Timp de câteva decenii, cititorul n-a mai putut întreba în mintea lui de copil "și, mai departe?". A învățat să accepte că nimic nu se termină în fond și că povestea nu contează. Ceea ce contează e "cum" o povestești. Ceea ce nu era tocmai adevărat, dacă e să ne gândim că Virginia Woolf propunea modelul (mai târziu cunoscut ca cel al) fluxului conștiinței ca pe modul de a recupera
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
cititorii, vrem să participăm, altfel n-am citi). Vorbele aveau la Moderniști o putere esențială de a comunica altfel decât discursul basmului. Accentul cădea mai mult pe cuvânt decât pe frază. Pe de altă parte, Internetul de azi e în fond tot tirania cuvântului. Moderniștii au sfidat un discurs coerent ce se întindea pe nouăsprezece veacuri, fragmentându-l, operând o revoluție în sânul lui. Trans-romanul neagă convenția/coerența însăși. Dar cum am putea să nu știm că orice lucru devine convenție
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
de scrisori adresate de universitarii clujeni lui Nicolae Iorga din 1919 până în 1940 reușesc să reconstituie diagrama unei relații, dar și să reamintească efortul de construcție a unei puternice și durabile Universități în centrul Ardealului. Explorarea arhivelor Bibliotecii Academiei Române, valorificarea fondului personal Andrei Pippidi, selecția scrisorilor pe o temă majoră, redactarea unui aparat critic util și substanțial sunt operațiuni documentare realizate de Petre }urlea și Stelian Mândruț cu multă trudă și un desăvârșit profesionalism, favorizând o instructivă călătorie în trecut.
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
dezgust sau un căscat de plictiseală. Articolele din reviste precum "Munca de partid" sau "Era socialistă", împreună cu nesfîrșitele ședințe de partid și perfecționări cu tentă ideologică transformaseră sintagma etica muncii într-o cochilie fără conținut, ca mulți alți termeni din fondul principal de cuvinte al limbii de lemn din perioada comunistă. Pe atunci, nimeni nu își punea la modul responsabil problema analizării conținutului acestei sintagme, necum a punerii ei în relație cu faimoasa etică protestantă care, potrivit lui Max Weber, ar sta
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
tăcere cu argumentul suprem al întârzierii, retardării unor cronicari încă neracordați la fluxurile contemporaneității; iar când, dimpotrivă, receptarea este entuziastă (cazul Ioanei Bradea, al cărei Băgău a făcut furori), ușor le este competitorilor de pe versantul celălalt să acuze neînțelegeri de fond, diferențe de cod cultural și artistic... E foarte instructivă, din această perspectivă, prefața pe care Liviu Antonesei o face volumului de debut al Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare. Intitulată Rafinament și provocare literară. Un fel de prefață la un debut
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
mănușă Cristinei, a cărei sensibilitate exacerbată "naște monștri". De altfel, dincolo de pitorescul descrierilor, Pavel Chihaia este un neîntrecut cunoscător al dilemelor sufletului omenesc. Aflate într-un permanent balans între speranță și deznădejde, personajele sale ajung, invariabil, să capoteze. Chiar dacă pe fond, declinul este evident, la nivelul fiecărui personaj lucrurile nu sunt la fel de clare. Uneori, în plină cădere apar elemente dătătoare de speranță, este evident că, dacă ar avea puțin noroc, unele dintre ele ar putea să se salveze, dar mereu apare
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
cultural. În prima revistă, Rodica Palade comentează sobru și nepărtinitor episodul petrecut pe 4 mai la sediul GDS, dar o face în așa fel încît cititorul poate înțelege tema dezabterii, scopul participanților (organizarea Tîrgului de carte Bookfest) și miza întîlnirii (fondurile de trebuință pentru organizarea tîrgului). Să citim acum același episod descris de Ovidiu Șimonca în Observator cultural de săptămîna trecută. Pe Șimonca nu-l preocupă defel fondul chestiunii, ci faptul că un intelectual pe care nu-l suferă deloc - a
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
înțelege tema dezabterii, scopul participanților (organizarea Tîrgului de carte Bookfest) și miza întîlnirii (fondurile de trebuință pentru organizarea tîrgului). Să citim acum același episod descris de Ovidiu Șimonca în Observator cultural de săptămîna trecută. Pe Șimonca nu-l preocupă defel fondul chestiunii, ci faptul că un intelectual pe care nu-l suferă deloc - a se înțelege Gabriel Liiceanu - face cum face și iese în cîștig în toate coliziunile în care intră. Asta îl irită peste măsură pe Șimonca, faptul că Liiceanu
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
la o neologizare mai îndrăzneață a limbajului critic), a detașat etape, pe care și le-a asumat nu doar stilistic, ci și existențial. A extins impresionismul de la un mod de a trăi și de a percepe lumea, predestinat de un fond irațional, la un mod de a gândi și de a recepta valorile, în acord cu o rațiune superioară. A transformat scepticismul și relativismul dintr-o banală filosofie de viață într-o motivație profundă a esteticii și a criticii literare, articulată
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
prin care reușește el însuși să se cunoască". Conștiința critică lovinesciană se centrează pe câteva întrebări esențiale, ca forme de autoverificare. E. Lovinescu vrea să afle dacă sunt autentificate ideile critice de entitatea psihologică a autorului. Cercetează dacă acestea corespund fondului de sentimente și credințe intime, dacă sunt confirmate interior. Ultimele capitole, XXXII-XXXVI, din volumul II de Memorii, reprezintă punctul de vârf al acestei investigații, realizate sistematic cu scopul de a vedea cât de firesc și cât de organic cresc ideile
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]