3,085 matches
-
pe care apoi să-l analizeze sintactic motivând punctuația. Potrivit cu psihologia de vârstă școlară mică, procedeul simbolizării facilitează însușirea în mod activ și plăcut a unor cunoștințe ce ar putea să apară aride, dă posibilitatea transformării în joc a activității formative la lecțiile de limba română, ambiționează elevii în rezolvarea unor exerciții. Simbolizarea se poate folosi cu succes în rezolvarea problemelor de punctuație la nivelul claselor III - IV, când cunoștințele de sinteză ale elevilor se reduc la noțiuni elementare de structură
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
exemple: a) Grijuliu, șeful de atelier își controlează mașinile. b) Pe stradă, aerul rece m-a înviorat. Procedeul simbolizării conduce la formarea deprinderilor de punctuație în activități care au tangență cu jocul foarte potrivit cu vârsta copiilor, având un deosebit rol formativ. După ce pe cale inductivă se ajunge la regula: virgula desparte de restul propoziției cuvinte care arată o strigare sau o chemare, le cer elevilor să formeze exemple simple respectând următoarele cerințe: a) cuvântul care arată strigarea să se afle la început
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
scuzabilă la un tată superexigent, preocupat tocmai de asigurarea unei bune succesiuni, dar anormală la o mamă) se va perpetua și la generațiile următoare: regele George V va fi foarte aspru cu cei doi fii ai săi, în perioada lor formativă, ca și ducele de Edinburgh față de Charles. Mai tîrziu, cînd popularitatea prințului și prințesei de Wales va atinge cote înalte, Victoria va deveni geloasă**. Avea, cînd era în toane bune, o fire veselă, aproape copilărească, deopotrivă cu un dezvoltat simț
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în formarea numelor de locuri într-o măsură importantă, mai mult decît sunt numele de locuri implicate în formarea antroponimelor. O deosebire esențială între numele de lucruri și cele de persoane privește crearea acestora. Numele de locuri au un caracter „formativ“, decupînd și denumind simultan realitatea desemnată, existentă anterior ca o masă amorfă, în timp ce antroponimele denumesc indivizi umani, așadar entități fizice și sociale deja existente ca atare. În primul caz, relația denominativă este realizată prin descriere sau calificare, pe cînd în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Snagov, Milcov, Acsău, Beregsău, Baltă, Bujoru, Obaba, Albota, Laloșu. La nivelul ansamblului toponimic general (toponimia romînească) sau oricum foarte extins (pe provincii, regiuni, zone largi, care depășesc orizontul comunităților locale de vorbitori), omonimele au rezultat, de regulă, prin coincidența modelului formativ care a determinat toponimizarea, precum și a formanților incluși în această formulă. Evident, pot fi și alte filiere, uneori foarte diferite între ele, care au evoluat spre același rezultat formal. Cazurile sunt surprin zător de numeroase. De exemplu, numai în Oltenia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
topografice (natura și forma locu lui, acoperirea, însușirea, poziția față de punctele cardinale), sociale, istorice și psihologice. Clasificările numite lingvistice sunt mult mai numeroase și mai diverse decît cele geografice. Aspectele cele mai frecvent folosite drept criterii de clasificare sunt: structura formativă (simple, derivate și compuse, numite și analitice), domeniul lexical de proveniență al formanților (apelative, antroponime, toponime), caracteristicile semantice (geomorfologice, floră, faună, cultură agricolă, căi de comunicație, construcții sau amenajări, aspecte social istorice etc.), derivative (sufixul -uș, -el, eț, -ior, -ișor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sat din județul Hunedoara. Deși pare o raritate în toponimia romînească, aproape un unicat (cu toate că, potrivit lui Iorgu Iordan, au mai existat toponime București și în alte părți ale țării și, de asemenea, Bucureștii Noi și Bucureștii Mici), București aparține modelului formativ pe baza căruia s-au alcătuit cele mai multe toponime romînești, îndeosebi nume de localități. El este așadar reprezentativ, nu numai din punct de vedere istoric (a fost sute de ani capitala Țării Romînești și de un secol și jumătate capitala Principatelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Este suficient să arătăm că acest model se regăsește în structura a peste 2700 de nume de localități (din totalul de 11 000, deci cam un sfert) a peste 120 de nume de ape (nespecifice, totuși, onomasiologic pentru acest model formativ) și, probabil, a sute de alte categorii de macrotoponime, ca să nu mai vorbim de numele de locuri mărunte, așa-numitele microtoponime, care se inte grează acestui model cu zecile de mii (avînd în vedere că nu mele sate lor polarizează
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
naționalist în 1940), extras, probabil dintr-un nume ca Ipolit sau Ipate. O variantă grafică din documente Epotești poate sugera baza antroponimică Ep(u), înrudită cu numele de botez aromîne Epă sau Epu, hipocoristic al lui Epatie. Tot același tipar formativ stă și la baza numelor satelor din vecinătate, Călinești (< călinești < călinesc < Călin + esc) și Joldești (< joldești < joldesc < Joldea + -esc), de unde provin părinții poetului. Satul lui Ion Creangă, prietenul lui Eminescu, Humulești, este și el format după același model, antroponimul care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a se alinia creator la progresul medicinei în lume. O contribuție însemnată la descifrarea dăinuirii omului pe această planetă a contrastelor, o are și alegerea cu grijă a iconografiei din tratatele medicale, albume de artă etc., în scopul informativ și formativ al studenților. Desigur, observațiile de detaliu și ansamblu pe care autoarea le va primi prin bunăvoința colegilor, vor putea fi fructificate într-o ediție viitoare, potrivit dorinței exprimată în finalul volumului care „se vrea completat și continuat“ pe cât cu putință
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la om, căci asupra omului se concentrează privirile secolului. Dar La Mettrie îi ia sufletul, prin negare. El este monist. și totuși acest medic-filosof crede că secolul rațiunii se luminează și moral prin educație, și instrucție, ideile, opiniile, având rol formativ în devenirea ființei umane. Acestor opozanți ai empirismului care acordă primat experienței comune, ca izvor al cunoașterii nemijlocite, se asociază biologul Maximilian Lamarck (1744 - 1829), autor al termenului „biologie“, unul din întemeietorii evoluționismului, savantul care a împărțit animalele în vertebrate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Jung, conform căreia oamenii operează pe baza aceluiași proces de structurare psihică, nucleul este reprezentat prin arhetipuri, un fel de "amprente primare", care dau formă vieții cotidiene haotice (acestea nu sunt inventate ci experimentate, conținutul fiindu-le personal, însă modelul formativ pe care îl respectă fiind impersonal și universal: sub eul conștient se află subconștientul personal care conține toate experiențele individuale acumulate, însă sub acesta sălășluiește subconștientul colectiv). Întâlnim apoi abordările fenomenologice, pentru care mitul este o formă fundamentală de aprehensiune
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sociale, morale, religioase, instituind o gândire analogică, în care fiecare lucru real corespunde unuia ascuns, ideal, imuabil.413 Simbolul "mobilizează psihismul în totalitatea lui", determinând participarea subiectivă la interpretare, precum arhetipurile lui Jung, care sunt "modele performante", dotate cu dinamism formativ, cu rol de motor și de unificator în evoluția personalității, conectând individualul la universal, iar miturile sunt "scenarii ale arhetipurilor", care vădesc începutul unui proces de raționalizare: "teatru simbolic unde se desfășoară luptele interioare și exterioare date de om în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din specie. În cazul celorlalte societăți care se formează, se distrug și se reformează, există acolo o perioadă de distrugere ca urmare a unei perioade de formare, la rîndul său urmată de o altă perioadă de formare reînnoită. Aceste perioade formative și critice nu pot fi aplicate societății umane, în general, și nici Bisericii lui Isus Cristos, ci numai modurilor accidentale de existență, care numai ele sînt supuse organizării, distrugerii și reorganizării inițiale. Cînd forța care prezidează formarea societății intră în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
format și s-a transpus întru totul în viață. Între cele două epoci, există o perioadă în care societatea lucrează pentru propria sa realizare în atingerea perfecțiunii în noua ordine asupra căreia își are îndreptată atenția. Numim aceasta o perioadă formativă. Perioada critică urmează transpunerii perfecte în viață a unui nou mod de existență în Biserică, fiindcă treburile omenești sînt întotdeauna caracterizate de anumite transformări și, în acest caz, de inevitabilul declin și de distrugere. 112 Prin forma îmbrăcată de împrejurări
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
problema „constituirii unui discurs muzical redefinit în funcțiile sale de bază, și anume clădit pe relație și nu pe enunț-obiect sonor în desfășurarea [sa] teleologică.” PHTORA I- Durate, Match și Cantus Firmus instituie trei domenii de afirmare a acestei opțiuni formative pe care le-am studiat în Logica VIII-- XV și - în ce privește - Durate, în studiul „Improvizația în Muzică I” din ciclul de conferințe doctorale publicat în 2013 de Editura UNMB. În cele ce urmează vom prezenta cea de a patra parte
Logica lumilor posibile(XVII). Ideofonie(PHTORA IV) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83652_a_84977]
-
AUTOSIMILITATEA Modul de organizare internă, de alcătuire organică a unui ansamblu complex - ca format-entitate vizat în integralitatea sa, ca întreg raportat la propriile elememente de compunere/descompunere distincte - este marcabil (și) prin cota atributivă a relației de similitudine și gradualitate formativă: detaliu-formă finită. Autosimilitatea semnifică, la nivelul organicității, a intro-/extra-corelativității, similitudinea dintre întreg și componentul său prin relevanța aceluiași clișeu formativ: partea conține aspectele alcătuitoare ale întregului. Fenomenul este edificabil oriunde în universul cunoașterii și al percepției. Urechea, talpa piciorului
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
la propriile elememente de compunere/descompunere distincte - este marcabil (și) prin cota atributivă a relației de similitudine și gradualitate formativă: detaliu-formă finită. Autosimilitatea semnifică, la nivelul organicității, a intro-/extra-corelativității, similitudinea dintre întreg și componentul său prin relevanța aceluiași clișeu formativ: partea conține aspectele alcătuitoare ale întregului. Fenomenul este edificabil oriunde în universul cunoașterii și al percepției. Urechea, talpa piciorului (corpul uman), picătura oceanului (oceanul), clipa (veșnicia), conul de brad (coniferele), frunza copacului (coroana copacului), aura din „insula” decupată a frunzei
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
secvență în secvență. Repetitivitatea secvențială, de relevanță constructivă la nivelul întregului (ciclul secvențial), reprezintă procedeul de configurare a componentului (modelul/secvențele) Atât modelul cât și secvențele aferente rețelei secvențiale conțin, fiecare, câte un (mini)ciclu secvențial, aspect care certifică similitudinea formativă dintre parte și întreg - autosimilitate intro-secvențială. ► Introspecția tematică ↔ Clișeul formei de fugă Tema de fugă, elementul fundamental pe baza căruia se concepe și se edifică forma muzicală polifonică ce-i poartă numele, se prezintă sub două aspecte tonale raportate la
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Structura finită a formei de fugă bachiană, raportată la perechea parametrică temă-centru tonal, conține, sinoptic, clișeele individualizate pe formatul fiecărei fugi, ca schemă generală de sinteză. Expozițiile, cele responsabile cu expunerile temei raportate la numărul de voci, sunt în parteneriat formativ cu tronsoane fluctuante tonal, cu vector modulant prestabilit și travaliu tematic cu profil determinat, intitulate, după caz și opțiune, divertisment / interludiu / tranziție etc. Succesiunea acestor două componente, în alternanță, expoziție-divertisment etc., au la bază un suport armonic cu trei zone
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
-Răspuns tonal; „Si b major”, relativa lui „sol minor”- Subiect; „sol minor”-Subiect. Tema este marcabilă și prin formatul tripartit, cu secțiunile delimitate tonal și enunțuri ale clipului tematic corespunzătoare celor trei componente „clasice”: expoziție-dezvoltare/evoluție-repriză. La o prima evaluare formativă a temei, clișeul tonalo-tematic raportat la schema de sinteză a fugii bachiene este eliptic de zona subdominantei. Dar, prin relevarea “speculativă” a pilonilor melodico-funcționali, se poate întregi formatul de sinteză în sensul că: - Dacă se consideră 5ta și 4ta delimitările
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
și Evoluție Personală „Sistem Psi” din Timișoara. Pentru amănunte suplimentare privind activitatea grupului și înscrieri, persoanele interesate au la dispoziție de luni până vineri între orele 13 și 20 numerele de telefon 0256-498 235 și 0788-763033. Detalii despre cursurile, atelierele formative (organizate în colaborare cu asociații și instituții de profil) și serviciile oferite de Centrul „Sistem Psi” pot fi găsite pe pagina de Internet www. sistempsi. ro. IOAN BÎTEA Management organizațional Curs organizat de A.A.S. Banat Asociația Asistenților Sociali din
Agenda2006-13-06-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284893_a_286222]
-
guvernarea altfel decît cei socializați într-o democrație stabilă. Ceea ce se învață variază de asemenea în timp. Populația mai vîrstnică din Europa a trăit vremurile celui de-al doilea război mondial, care din punct de vedere politic constituie o experiență formativă diferită de cea a europenilor mai tineri, crescuți pe timp de pace. Secvența evenimentelor are de asemenea efect asupra experienței politice; oamenii care au trecut de la un regim nedemocratic la unul democratic vor avea o bază diferită de evaluare față de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
autonomia în învățare determină o motivație intrinsecă și o percepție pozitivă asupra competențelor proprii de învățare); * utilizarea formală și informală a recompenselor (recompensarea competenței are un puternic rol motivațional pe termen lung); * modalitatea de evaluare (orientarea spre competență din cadrul evaluărilor formative determină o motivație de învățare superioară față de orientarea spre performanță); * timpul acordat unei sarcini de învățare (un interval de timp prea scurt are tendința de a demotiva elevii); * modalitatea de grupare a elevilor (gruparea rigidă pe abilități are consecințe
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
fapt, există o singură reprezentare a lui: într-o carte a unui anume T. O’ Donnell din 1936, despre asigurări de viață. Volumul e-un fel de catalog al domeniului, cu pionieri și inovatori: History of Life Insurance in its Formative Years. Mă rog, altceva-i interesant aici, nu titlul.“ „Ce?“ „Faptul că portretul, un desen în alb-negru, conține numai anacronisme: lipsește peruca, perciunii și coafura nu sunt în stilul epocii, iar gulerul e prea înalt pentru vremurile alea și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]