1,653 matches
-
Peșteră Bisericuța este o peșteră fosilă, de mici dimensiuni din Munții Trăscău, Apuseni. Peșteră se află pe teritoriul satului Sfârcea, comuna Întregalde, județul Albă, în partea centrală a Munților Trăscăului, în marginea nord-vestică a Platoului Ciumerna, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda. Se poate ajunge pe
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
cu draperii, sau Sală Prăbușirilor, care reprezintă cel mai mare gol al peșterii (80 m lungime, 30 lățime și 30 înălțime). Din podeaua ultimei săli se deschide un puț de 9 m care se coboară la liber. Urmează o galrie fosilă plină de șepte de podea. care se termină pe buza unui alt puțde 12 m. Dacă poate cațără pe dreapta peste o sa și se ajunge la un perete în pantă care conduce la Gleria Râului Regăsit. Din dreapta vine un râul
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
și închisă cu o poartă de fier. 1982 - Este schimbată poartă de către Polaris Blaj ocazie cu care Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă triunghiulara de 2,5 m lățime și 2 m înălțime. O verticală
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
trofic. O trăsătură aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. le sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei.
Diatomee () [Corola-website/Science/316077_a_317406]
-
Speologie Sportivă în 1979. Au fost descoperite și explorate peste 400 de noi peșteri. Peșteră Bisericuța, Peșteră Dâmbău, Avenul Gemenele, Peșteră din Valea Geoagiului, Peșteră Calului, Peșteră Poartă Zmeilor... În Peștera Huda lui Papara Viorel Roru Ludușan descoperă două sectoare fosile de peste 3 km lungime. Peșteră are în prezent 5200 m dar mai sunt încă multe semne de întrebare. În Peștera Poartă lui Ionele se decoperă Galeria Superioară în care este amenajat traseul turistic actual. În Peștera Pojarul Poliței, Viorel Roru
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
un munte numit "Dushan" (în chineză: "Dealul Singuratic"), care este faimos pentru jadul său. Jadul de "Dushan" este unul dintre cele patru jaduri celebre în China, care este foarte rar în zilele noastre. În bazinul Nanyang au fost descoperite ouă fosile de dinozaur. Clima este confortabilă, iar întregul Nanyang este înconjurat de munți unde sunt crescute bovine. Câmpurile sunt fertile și agricultura este bine dezvoltată. La sud-vest este Neixiang unde s-a dezvoltat noua "Rezervație a Biosferei Baotianman" -o zonă de
Nanyang, Henan () [Corola-website/Science/320037_a_321366]
-
generatoare de energie electrică. Cu toate aceste aspecte, producția de energie electrică în vechea Centrală Tejo nu a fost atât de simplă pentru că între altele era necesar un mare și complex circuit intern de apă și aer, precum și prelucrarea combustibililor fosili, care, în cazul vechii Centrale, era în cea mai mare parte cărbunele. Bărcile încărcate cu cărbune provenit, în cea mai mare parte, din Marea Britanie, soseau pe fluviul Tajo și ancorau lângă Centrală; apoi cu ajutorul unor scânduri înguste, care făceau legătura
Centrala Tejo (funcționare) () [Corola-website/Science/321015_a_322344]
-
a folosi limbajul uman, lucru care corespunde punctului de vedere al științei moderne, care consideră că strămoșul omului (începând cu "Homo erectus") deținea această caracteristică. Descoperirile ulterioare în domeniul paleoantropologiei, printre care fosila Lucy găsită de Yves Coppens și craniul fosil Toumaï, au demonstrat că nu se poate vorbi de o descendență a omului din cimpanzei, gorile, bonobo sau urangutani, ci mai curând de o „înrudire”. Cartea prezintă unele similitudini cu poveștile despre Tarzan, scrise celebre de scriitorul Edgar Rice Burroughs
Satul aerian () [Corola-website/Science/321323_a_322652]
-
executate în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au intrat în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care au trăit pe aceste meleaguri în timpul cuaternarului. Holocenul este prezent peste tot, fiind compus din depozite groase de pietrișuri și nisipuri fluviatile. Cele din urmă conțin ape dulci, rar mineralizate, și în ele se poate măsura, aproape peste
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
sunt grupate împreună într-un număr de categorii de impact. Categoriile de impact includ cele din emisii în mediu și prin consumul de resurse naturale, precum și alte intervenții asociate cu obținerea produselor care apar când se extrag resurse minerale, combustibili fosili etc.; ٭modelarea datelor inventarului în interiorul categoriilor de impacturi de mediu potențiale; sunt calculate rezultatele indicatorilor pe categorii (caracterizare). Indicatorii pe categorii reflectă emisiile agregate sau utilizarea resurselor pentru fiecare categorie de impact Se analizează și se estimează magnitudinea impacturilor potențiale
Evaluarea ciclului de viață () [Corola-website/Science/317347_a_318676]
-
sapiens idaltu", ale cărui fosile au fost găsit la Middle Awash din Etiopia, a trăit acum aproximativ 160.000 de ani. Este cel mai vechi om modern din punct de vedere anatomic cunoscut și este clasificat ca o subspecie disparută. Fosile aparținând lui "Homo sapiens" arhaic au fost găsite în peștera Qafzeh din Israel și au fost datate la aproximativ 80.000 - 100.000 de ani în urmă. Cu toate acestea, acești oameni fie că au dispărut ori s-au retras
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
înlocuiți de oamenii de Neanderthal ce s-au refugiat spre sud părăsind regiunile reci ale Europei în timpul epocii glaciare. Hua Liu et al., analizând markeri microsateliți autozomali, datează la aproximativ 56.000 ± 5.700 ani în urmă ADN-ul mitocondrial fosil ("de verificat în articol căci markeri autozomali și ADNmt !"). Ei interpretează fosilele omului modern timpuriu din peștera Qafzeh ca o ramură timpurie izolată, care ulterior s-a retras înapoi în Africa. Toate celelalte fosile de om modern găsite în afara Africii
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
000 ani în urmă. Fosilele din peștera Tianyuan din regiunea Liujiang (China) sunt datate în perioada 38.000 și 42.000 de ani în urmă de unii cercetători. Ele sunt cele mai similare din punct de vedere morfologic cu omul fosil din Minatogawa ("Minatogawa Man") descoperit pe insula Okinawa din Japonia, om modern din punct de vedere anatomic ale cărui fosile au fost datate între 17.000 și 19.000 de ani în urmă. Ipoteza răspândirii tardive în afara Africii a omului
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
litere și arte" din București un articol intitulat "" Calcarul dela Răpidea"", considerat de specialiști a fi prima lucrare românească de geologie. În acest articol, el identifică două straturi geologice ale calcarului de la Repedea și anume: Numărul de specii de moluște fosile (scoici și melci) descoperite în sedimentele de origine marină de aici a depășit cifra de 40, printre care și specii noi (de exemplu Cardium Cobălcescu) . În decursul timpului, au fost efectuate aici numeroase studii paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice și
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
conferindu-i dreptul de a fi denumită rezervație complexă. Rezervația Repedea a fost declarată monument al naturii prin HCM 1625/1 august 1955 al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, această hotărâre fiind justificată ca urmare a bogăției faunistice fosile și a surprinderii unor succesiuni de straturi geologice în retragerea apelor marine de pe actualul teritoriu al Moldovei în complexul fosilifer de la Dealul Repedea. Suprafața protejată era de 1,90 hectare, Ca urmare a afluxului de turiști care riscau să degradeze
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 8 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă deluroasă ("Dealul Bulgăresc", "Dealul Bujoarele") ce adăpostește resturi de faună fosilă (crustacee, corali, moluște) atribuite perioadei geologice a devonianului, depozitate în stratele de șisturi argiloase, gresii și cuarțite .
Locul fosilifer Dealul Bujoarele () [Corola-website/Science/328921_a_330250]
-
2000) și se întinde pe o suprafață de un hectar. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. reprezintă o zonă naturală (un afloriment aflat pe malul stâng al Văii Budacului) ce adăpostește un depozit cu resturi de plante fosile conservate în straturi de rocă sedimentară, constituite din zăcăminte de marnă tufitică și piroclastite andezitice atribuite Miocenului superior.
Râpa Verde () [Corola-website/Science/325354_a_326683]
-
drept al Cheilor Carașului, are o suprafață de 1,10 ha, și este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului. Aria naturală reprezintă o peșteră (cavitate de dimensiuni mari) de interes științific, geologic, speologic și paleontologic, cu resturi de faună fosilă concreționată.
Peștera Răsuflătoarei () [Corola-website/Science/325885_a_327214]
-
de abrupturi calcaroase, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate, alcătite din roci argilo-marnoase de culoare cenușiu-gălbui, urmate de marne tari și conglomerate tilloide cu blocuri mari de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună fosilă, alcătuite din resturi de lamelibranhiate, gastropode, cefalopode sau brahiopode; precum și cu depozite de resturi fosilifere de plante.
Locul fosilifer Plaiul Hoților () [Corola-website/Science/325938_a_327267]
-
trebuit să se mute cu totul în jurul zonelor ce acces mai bun la vegetație. Cu toate acestea, studiul nu a implicat alte animale cu gâtul lung, cum ar fi girafele, și nu poate fi complet confirmat fără dovezi suplimentare. Urmele fosile au fost descoperite pe mai multe continente.Urmele au ajutat la reconstrucția anumitor aspecte biologice, inclusiv anatomia picioarelor din spate. În general, urmele picioarelor din față sunt mult mai mici decât urmele picioarelor din spate, și de multe ori, sunt
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
eroziunea areolară care a scos la zi roca subiacentă. O altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată rezervație paleontologică pentru resturile fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]