4,121 matches
-
Acasa > Stihuri > Momente > RESTRIȘTE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Restriște Succesiunile la tron Continuă Sceptrul stă în mănă neputincioasă Linia curbă desenată în aer de păzitorul simbolului se frânge. Dumnezeu nu poate fi mințit, Nu-L mai mințiți pe Dumnezeu! Maeștrii ocultismului Dau greș Se trădează unul pe altul Dreptatea, pacea Imaculatul Au părăsit cercurile Conducătoare. În târguri, în burguri Lumina Căii Lactee Coboară peste compromis Imnnul transcendent al grației
RESTRIŞTE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358196_a_359525]
-
De ce înnozi pe cerul tău, sălbatic, Atâtea taine, când zâmbești, apatic, Rostogolind speranțe-n infinit? Și-n patima de gânduri prinsă-n pripă De trena umbrei trase prin lumină Te înfășori, mai zăbovești o clipă, Cu răzvrătirea-ți fără de pricină Frângi toata truda zbaterii de-aripă Ce străjuia iubirea-ntr-o verbină. Poate ți-aduci aminte Poate ți-aduci aminte, într-o doară, De două vorbe spuse cu sfială Când ai pășit în liniștea-i astrală Ce-o înrobise-n plânsul
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
Tău supliciu Nu Ți-am adus un cât de mic serviciu La vreme de Calvar eram alături Cu fariseii, cerșetorii, alte pături Ce Te huleau parcă ieșiți din minți, Cum fiii-i persecută pe Părinți Când universul și-a fost frânt o roată Am strigat și eu cu-această gloată: Crucificați-L pe Iisus Căci gloria Lui astăzi a apus! Voiau și ei, voiam și eu Să-L omorâm pe Dumnezeu Izvorul cel de-viață-dătător De-atuncea plâng și mă-nfior! Mă tângui
LA VREME DE CALVAR de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358234_a_359563]
-
umple fesul. Din nefericire, acest dicton, ce venea să îmbogățească lirica panteistă a folclorului românesc, grefat pe mitul civilizației mayașe, rostit pentru prima dată de vreun Euridițian, fără a avea Academia Franceză a lui La Fontaine, pesemne un băștinaș ce frânsese, din tată-n fiu, măcinicii pe coarnele plugului, fusese trecut de către arhanghelii malefici ai instaurării paradisului băgat cu pumnul pe gură, la index. În fine, prea multe modificări în blazonul genealogiei noastre de mămăligari, care respectau tipicul din generație în
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
Acasa > Strofe > Creatie > OPRIȚI CLIPA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului opriți clipa Seara se întunecă în crâng Umbrele coboară iar în noi, Inimile noastre ni se frâng, După atâta dragoste în doi. Mâna ta în mâna mea ca dar, Glasul tău e fericitul cânt, Inima îți bate în zadar, Jurăminte până la mormânt... Timpul ne înghite în zăvoi, Drumurile rătăcind în zare, Clipe dragi, opriți clepsidra voi, Fericirea
OPRIŢI CLIPA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358244_a_359573]
-
din 29 august 2014 Toate Articolele Autorului A trecut în grabă vara peste noi, Toamna din penel frunza' ngălbenește Bat în geam cu lacrimi ploile șuvoi Parcă ar fi un rău gata să se verse. Iarba se usucă, crengile se frâng, Dorul mi-a rămas învelit în șoapte, La un țărm tomnatic sălciile spun Că aș fi un mal tare singuratic. În căușul palmei am găsit o scoică, Marea îmi vorbește, valurile-s reci Simt nisip pe talpă și un colț
A TRECUT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358251_a_359580]
-
Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 531 din 14 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Eminescu, Eminescu, Eminescu... Bocet doinei glas să deie fi`ncă, of, s-au înțeles cu ucigașii de scânteie să ni-l stingă, să ni-l frângă să ni-l ia pe Eminescu și doar unii să îl plângă, să-l bocească, să-l iubească doar în limba românească, și doar unii să îl ungă zeu pe stirpea strămoșească, și doar unii să-i stea lângă umbra
EMINESCU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357557_a_358886]
-
pătrundă,/ Chiar în inima-mi rănită... să mă mângâie cu milă,/ Să mă-mbărbăteze-n viață și curajul să mi-l țină./ Când copii plâng și-treabă, dacă tata o să vină;/ Soartă crudă, blestemată!... Inima ta nu suspină?/ Nu se frânge de durere, iar de mine nici că-ți pasă.../ Pentru ce m-ai pedepsit și ești tare nemiloasă?” Sunt sigur că-i veți înțelege zbuciumul din „Doina de jale” a marelui artist, numai când veți citi acest eseu și veți
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache ...în scorburile curate ale gândurilor fără liman, fără început sau sfârșit, acolo unde aripa sufletului nu e sfărâmată de trădări. anoste clipe ale iluziilor materializate în cuvinte, în gesturi înghețând între ramuri frânte de copaci. aleg pasul liniștit al cailor mării, plutirea în vidul dintre două singurătăți... mi-e drag anotimpul frunzelor căzătoare. îmi mângâie clipele pământene apoi, îmi spulberă temerile în dans de culori. verde crud îmbrățișând frenetic dorul de rugina clipelor
FUG ÎN ADÂNCUL POVEŞTILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357606_a_358935]
-
nu-s Când mai vine câte-un oaspe nou Sprijinit de soră dintr-o parte Intră în salon ca-ntr-un cavou Până trece dincolo de moarte Se micșorează veșnic universul Și tavanul mai puțin înalt e Pe lângă paturi ni se frânge mesul Ca mesageri ai lumii celeilalte Că moartea noastră e domoală Atâta cât în vieți n-am încăput De pe-o pernă capul ni se scoală Și-și caută o alta așternut Referință Bibliografică: Sanatoriu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
SANATORIU de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357611_a_358940]
-
dacă nu cumva sunt în pericol de transformare. Avea legătură cu lumea de dincolo de izvoare, își dăruia parcă sufletul presat între file de dor. Era noapte și crez. În vârful ierburilor adormite, adieri sidefii dormeau a veghe colorată în albastru. Frângeau, din când în când, pașii desculți ai timpului. Înfloriseră în sălbăticie, stări paralele cu păduri de cactuși, săgeți mistuitoare ce-și schimbau traiectoria spre derută. “E peticul meu de noapte”, mi-am zis. M-am așezat pe aceeași semilună și
ETCETERA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357689_a_359018]
-
creștinilor drept-slăvitori le sunt acestea „adevărate scări, care se oferă cu generozitate și ne îmbie să-i călcăm treaptă cu treaptă pentru a urca la cer” (p. 123), „cârje care ne ajută să mergem, pe noi cei care avem picioarele frânte din cauza păcatelor noastre” (p. 180), „secretarii din antecamera biroului Împăratului” (p. 180), „mâini ale lui Dumnezeu pentru creație” (p. 181). Însă, precum observă Părintele Gheorghe, în urcușul nostru duhovnicesc spre omenie și desăvârșire „important este să găsim scara și mai
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
luptătorul-erou Petru Baciu mărturisește povara și destinul atâtor milenii de încercări ale Neamului dacoromân concentrate în cel mai diabolic secol, al omenirii, veacul XX, în care lui și camarazilor săi li s-au mutilat sufletul, li s-au schingiuit și frânt trupul, li s-au impus pervertirea conștiinței, li s-au asaltat credința, li s-au asediat nădejdea, li s-au alterat trăirea, li s-au zguduit din temelii dragostei întru Hristos și iubirea creștină pentru Neam și lume. Dar, în
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
în urma timpului pe care îl trăim înlocuind riposta cuvenită amenințărilor cu văicăreala păgubașului. Cu privire la amenințări Vom spune că ele se înmulțesc și sunt tot mai grave vizând mai ales dreptul nostru istoric la identitate. De multă vreme ni se mai frânge câte un colț de țară și pierdem tot mai multă populație prin deznaționalizare. Edificatoare sunt pentru această involuție datele statistice și concluziile pe care le oferă domnul Ion Varlam în interviul său despre naționalismul românesc postat în revista electronică AGERO
PAIDEIA* ŞI UNITATEA RELIGIOASĂ de GEORGE LIVIU TELEOACĂ în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358585_a_359914]
-
mulțime înăbușitoare de neologisme, unele de trebuință, altele de prisos. Prin aceasta s-a făcut un mare rău limbei românești, pentru că i s-a răpit facultatea de a găsi ea însăși mijlocul de rostire pentru gândurile noui; i s-a frânt elasticitatea; i s-a înăbușit puterea creatoare și s-a făcut din ea un loc de scursoare pentru toate cuvintele străine, ce veneau s-o despodobească”. Și iată că istoria se repetă în zilele noastre. Mi-a fost dat să
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
din 13 mai 2012 Toate Articolele Autorului Mi-aștern tăcută voalul, mai transparent ca vântul Peste tăcute patimi, strigând în roșii ploi, Se stinge și durerea, se stinge și cuvântul Când peste mine, lacrimi adorm în vid de noi... Mă frânge și sărutul și curg frânturi de șoapte Peste tăceri astrale, plutind nevinovat; Când picură din ceruri o altă albă noapte Eu te aștept, cu roșu să-mi intri în păcat... Și-mi curg spre albii, râuri de lacrimă albastră, Mă
LACRIMILE PLOII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358660_a_359989]
-
neatinsă de fluxul înserării Aștept sărutul verii-n apusul roșu-al mării- Petală desenată-n parfum de trandafiri; De ce-am pierdut și zborul,de ce-au apus iubiri? Cu brațele deschise spre verde crud alerg Și pași și aripi frânte spre alte veri converg; Răscruci amețitoare nasc întrebări, dileme De vara cărui verde, mugurii mei s-or teme? Referință Bibliografică: De vara cărui verde / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 499, Anul II, 13 mai 2012. Drepturi de
DE VARA CĂRUI VERDE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358656_a_359985]
-
să mă nasc și-n salonul de pe strada Dumitru Chicuș, au stat aplecați între picioarele mamei, o armată de medici! La mornă - povești triste, povești cantate, plânse, suspinate, doine, balade. Cât de fragilă e viața. Și noi cum ne mai frângem pentru o vorbă-n doi peri, pentru un gest, pentru chiar o intenție, de parcă s-a sfârșit lumea. Și tu, cu buzele tale cărnoase, podidite de cântece, precum de dumnezeire! 29 mai 2012 Ziua când iar mi-am îngropat sufletul
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358704_a_360033]
-
Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 499 din 13 mai 2012 Toate Articolele Autorului Să nu m-atingi, iubite, în seara asta nouă Când luna mai deschide un ochi peste-ntuneric! Mă plânge înserarea, când cerurile plouă; Nu-mi frânge jurământul din asfințitul sferic! E-acolo o legendă a inimilor noastre Încătușate-amarnic într-un apus timid; Ce sânge erau macii, ce amintiri albastre Descătușează somnul, încarcerat perfid... Și cântă peste mine-n atâtea strune, dorul Și te-aș mai strânge-odată
SĂ NU M-ATINGI! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358659_a_359988]
-
nu fie așa, că nimeni nu va putea schimba această ” realitate „ atâta timp cât Pământul se va roti în jurul axei sale - lumină și întuneric// speranță și îndoială... ... mereu pânda... capcana, răscrucea și ” umbre” ce așteaptă hohotind - și abisul în care - clipele își frâng aripile fragile... ... Privite îndeaproape, aceste “umbre” par a fi - asemenea unor “specii temute de prădători”... prădători ce-au luat în stăpânire cele două maluri și pândesc ( pândă îndelung exersată...) cu „ochi agil”- fundul prăpăstiei — ... prăpastie în care s-au prăvălit
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
de un nor / a rămas doar un strigăt / să spargă liniștea / prăbușită de ieri în fereastră / pe creanga de zarzăr înflorit / atârnă o lume buimacă”. Există în volum imagini tulburătoare, cu sintagme reușite, inovatoare: precum: “cerul ca o pâine se frânge / de prea multă lumină”; “pădurea toată a căzut pe gânduri”; “mulți păstori au învățat să cânte / dar numai doina unuia se auzea / din osul cerului; “cu sufletul pe buze / primăvara și un miel rătăcit / la piciorul crucii așteaptă”, “păstoresc liniștea
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
o actualizare (mai degrabă decât o comemorare în sens strict) a jertfei lui Hristos, care Își jertfește trupul și varsă sângele Său pentru mântuirea credincioșilor, care primesc astfel o împărtășire cu credință: „Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu care Se frânge pentru voi pentru iertarea păcatelor. Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al legii celei noi, care pentru voi și pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor”. Preotul îi cere lui Dumnezeu, în continuarea rugăciunii euharistice ca acest Trup
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
gunoi, Jalea ta mă înspăimântă, Ca după un lung război...! La mulți ani țară vândută Azi și ieri din interes, Ori pieri dându-te bătută, Ori te bați, n-ai de ales! La mulți ani țară iubită, Aripile ți se frâng, Țara mea nefericită, Azi e ziua ta și plâng...! Referință Bibliografică: Azi e ziua ta și plâng / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1065, Anul III, 30 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344617_a_345946]
-
înainte de patima Mea”. Și luînd paharul, mulțumind a zis: „Luați acesta și împărțiți-l între voi; căci zic vouă: Nu voi mai bea de acum din rodul viței, până ce nu va veni împărăția lui Dumnezeu”. Și luînd pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicâcând: „Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceți spre pomenirea Mea”. Asemenea și paharul, după ce au cinat, zicând: „Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
plânge chinul și menirea, Rostește cânt de leagăn sfânt, Tristețea-i mare, fără margini, Jale-i în cer și pe pământ. Jertfa Ți-e mare cât e cerul, Cel străbătut de nori de sânge, Plâng mănăstirile tăcute, Clopotul sacru glasu-și frânge. Dar Tu durerea o încerci Pentru a omului salvare, Din gheara dușmanului Tău Să scoți a lui biată suflare. Adu-ți aminte și de noi, În slava Ta fără prihană Și voia Ta a noastră fie, Un cânt de sărbătoare
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]