2,106 matches
-
imposibilă dorința lui Bidaru de a înțelege mesajul transmis, cu toate că își îndreptă toată atenția în direcția telefonului mobil. Ar fi vrut să prindă din zbor întregul conținut. Deși se străduia din răsputeri, nu a ajuns la urechile lui nici măcar o frântură de cuvânt. Insuccesul îl indispuse și-i sporea nerăbdarea. O fi vreo veste bună sau...? Nici după expresia de pe obraz nu putea să-și dea seama, deoarece fața Danei se afla într-un con de umbră. Tata, unde suntem acum
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Aparținem deopotrivă unii altora. N-am făcut nimic altceva în viață decât să dau aripi atâtor și atâtor generații de tineri pentru a-și lua zborul spre largi orizonturi și m-am cheltuit pentru a adăposti acest... simțământ strămoșesc, aceste frânturi de eternitate... Au venit de la atâtea muzee din țară pentru a le oferi câte și mai câte. Au fost și de peste hotare. însă nu mă pot despărți de ele nici în ruptul capului, pentru că, astfel, mi-aș ciunti propria ființă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
senzația de Imponderabilitate: "Eram numai omul pur / Din ceea ce sunt / Cum să vă spun!" Jubilație fără rezerve: "Că-n fiecare tânăr eu însumi par a fi / Și fiecare fată mi-o socotesc mireasă" (Autoportret). O declarație tandră, în treacăt, e frântură de epitalam: "Eu duc pădurile toate cu mine, / În ceru-nstelat și o zare" (Reveniri). Stare reiterată în poemul titular (Cum să vă spun), confesiune antologică numărând aproape două sute de versuri: Casa noastră-atârnă albă în prelungirea fântânii, Ți-am adus
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sintagme ca "mătasea broaștei", însemnele "Apocalisei și râiei" și altele de acest gen, cărora Arghezi le dăduse întrebuințări memorabile, sunt conjurate să se ascundă. Autorul Unicornului, o capodoperă în stil folcloric, aspiră spre purități luminiscente. Poemele sale definitorii sunt niște frânturi de concerto grosso: "Încearcă să lumineze / orașul fără moarte, / să-ntoarcă rândunelele în streașina din / care picură cerul". Neoromantic în cheie patetică (împresurat de întrebări), privind în sinele tânjitor și contemplând necontenit largul, Vasile Nicolescu cultivă sistematic discreția clasicismului din
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
am fost întotdeauna mulțumită cu nota 6 sau chiar cu 5 și nu învățam pentru mai mult". Caracterul dăunător al acestei forme a atitudinii negative constă în faptul că elevii din această categorie își însușesc doar parțial cunoștințele din programe, frânturi de cunoștințe nelegate între ele, neaprofundate și nesistematizate, pe care nu le pot folosi la nevoie. Altă formă a atitudinii negative poate fi numită forma deghizată sau mascată. O numim așa pentru că, în unele cazuri, sub masca rezultatelor bune sau
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași trăire o încercam și atunci când părinții aduceau de la oraș două, trei pâini, din care fiecare copil primea câte o frântură pentru a se înfrupta din gustul pâinii de târg. Și după ce mi-am întemeiat propria familie, pâinea a continuat să fie un bun prețuit și respectat. De aceea risipa, disprețul față de pâine, întâlnite la fiecare pas, îmi provoacă un sentiment
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
asemenea unor „bizare semnături”, ele se instituie în semne ale unui alt univers, al acestei sierra „care insuflă stâncilor ei o gândire metafizică”. Și deși în zilele noastre pietrele acestea, stâncile acestea nu mai sunt percepute nici măcar de către băștinași ca frânturi dintr-o lume străveche și definitiv pierdută (Artaud știe asta prea bine), ca niște „crâmpeie răzlețe ale unei realități în care spiritul actual caută cu disperare urma a altceva”, sierra triburilor tarahumara rămâne totuși un teritoriu în care pietrele moarte
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Întrerupe, atunci când vânturile puternice și cenușii, ce băteau iarna dinspre nord-vest, Înghesuite printre furcile apusului, vor Întuneca marea și cerul. S-a Întors la pictură, pe care se iviseră fisuri noi. Pe marea panoramă circulară erau pictate iar și iar frânturi discontinue. Erau și schițe În cărbune, linii negre și simple pe varul de pe zid. Totul alcătuia un peisaj uriaș și alarmant, fără nume, fără dată, unde scutul pe jumătate Îngropat În nisip, coiful medieval stropit cu sânge, umbra unei puști
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aliment; aparte; atît; bani; blană; de brînză; bombă; cu bucată; o bucată; bucătărie; bunătate; carul; casă; cărămidă; ceva; de ceva; ceva mic; chiflă; colț; copil; copilul; costiță; cutie; cuțit; diviziune; duplicat; egalitate; element; fată; firimitura; femeie; firimitură; fîșie; fleică; frați; frîntură; frumoasă; frunză; gagică; grosolan; haina; hrincă; indiciu; itemi; împarte; a împărți; început; înghițitură; lepădătură; lucru; un lucru; lume; lungime; masă; de masă; material; materie; mămăligă; măsură; milă; minte; mușcătură; nedumerire; nefinalizat; nevoie; noutate; număr; om; de os; parte mică; o
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alcool; amărăciune; amiază; amor; bate; boală; bobiță; de bucurie; ceartă; cretă; de cristal; cristalin; crocodil; de crocodil; curge; curgînd; cuvînt; degajare; deznădejde disperare; dramă; de dor; durere sau fericire; eliberare; epiforă; esență; fată; femeie plîngînd; de fericire; fierbinte; flegmă; foc; frîntură; glandă; gol; grea; iertare; de iubire; iubita; înțelegere; jignire; limpede; lumină; mamă; de mamă; mare; melancolie; milă; mîhnire; moarte; muci; de neiertat; nenorocire; nevoi; pe obraz; om; patimă; pedeapsă; pic; picături; pierdere; plînget; plînsete; ploaie; posomorît; profunzime; prostie; provocată; pumn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de explorat și de întemeiat. O identitate în criză. Or, când totul este mărturisire și căutare de sine, ce poate face exegeza? Să-și asume acest risc, al umbrei tautologice, și să plonjeze în text, citind, recitind, transcriind, identificând din frânturi, ca într-un joc de puzzle, desenul interior care transgresează momentul, pur, al consemnării. Căci textul este ființă. Iar Cioran se hrănește tocmai din chinuitoarea Ă și alienanta Ă obsesie a ființei și a adevărului. Or, mărturisit direct sau oglindit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
are cu totul altă miză decât aceea a pătrunderii directe în „logica” ființei cioraniene. O logică a contradictoriului și a negării de sine. La drept vorbind, nu fac decât să citesc, să recitesc, finalmente să transcriu: puse cap la cap, frânturile de text reconstituie tocmai contradictoriul. Cât despre referințe... Nu-i vorbă, nu este aceasta o lectură inaugurală, chiar dacă scrisorile și caietele ocupă în exegeză o poziție marginală. Dar m-a interesat o coborâre în maelstromul ființei cioraniene. Nu ideologia, un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-l agasau la Paris, când și când, și nu de dragul expresivității, ci al exactității nostalgiei, el folosește în corespondența sa, scrisă, de altfel, în franceză, cuvinte românești. Și o face cu o plăcere evidentă. Oricum, o ficțiune, una construită din frânturi, piesa lui Vișniec identifică sigiliul unei ființe roase de obsesia timpului. În fapt, piesa aceasta se construiește chiar pe ideea timpului care se fărâmițează și care, fărâmițându-se, dă tot mai mult consistență golului lăsat de Cioran în Sibiu, pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu aparențele izbăvirii la care cu toții s-ar părea că rîvnesc. Și Dosar numărul, și Obiectiv numărul, și Sursa dublă, dacă nu chiar, chinuit și imund, și Plutonierul. Indivizi cu vieți ratate, răsfoind ca niște automate dosarele în care zac frînturi din destinul lor absurd, în căutarea unei noime care să-i ajute să meargă mai departe. A unor înțelesuri, a unor adevăruri... Dar, ca sub un blestem, e o zbatere în deșert, un ritual în gol, patetismele care-i încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Muni, Nici în viață, nici în moarte, Nici în stingere ca unii. Visuri sunt și unul ș-altul, Și totuna mi-aste mie De-oi trăi în veci pe lume, De-oi muri în veșnicie. Toate-aceste taine sfinte pentru om frânturi de limbă În zadar gândești, căci gândul Zău, nimic în lume schimbă. Și fiindcă în nimica Eu nu cred o, dați-mi pace! Fac astfel cum mie-mi pare Și faceți precum vă place. Nu mă-ncântați nici cu clasici
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Doris Burnaz) "Anonimul din spatele măștii este un individ general valabil." (Ioana Hălmăgean) " Fiecare dintre noi poartă o mască, dar nu cred că ea ne diferențiază." (Kinga Darida) "Anonimul din spatele măștii este eul din spatele meu." (Darian Ursoi) "Împreună am descoperit o frântură din secretele anonimului și, implicit, ale întregului univers și, chiar dacă niciodată nu vom reuși să elucidăm întregul mister, probabil alt curs trans ne-ar revela și mai mult." (Ileana Lazea) "Anonimul din spatele măștii? Mai bine zis, secretele din spatele măștii, secrete
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
momentele pe care vreau să le ilustrez aici. Sunt multe, foarte multe. Dar primul e primul. Habar nu aveam cum arăta precis. Am auzit doar că îi voi fi student, l-am căutat puțin pe Google și Youtube, am vizualizat frânturi... Evident, m-am prins că este dânsul când a intrat în clasă. Energia. Prestanța. Barba inconfundabilă. Toate laolaltă. Primele ore am legat contactul vizual. Interesant ce și cum spunea, dar pentru mine conta ce spunea cu ochii. De cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
curs, când mi-am citit tema. Și pentru că am ajuns aici, temele date erau senzaționale. Ne făceau să ne deschidem simțurile, observația, sensibilitatea, înainte de a vrea să punem mâna pe aparate de filmat sofisticate. Temele ne provocau să relatam o frântură de poveste observată în jurul nostru, să captăm în fotografie gingășia unei flori, să înregistrăm sunetul unui semafor... Când descopeream adâncimea fiecărui exercițiu propus, era un wow fantastic! Cum, semaforul are sunet? Da! Stai în fața lui, închide ochii pe trotuar fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
alții mai bine, dar nimic nu concurează cu momentul când ai revelația asta pe propriul spirit. În anul II de facultate mi-am revăzut cele patru scurtmetraje din liceu. Și am rămas puțin perplex... Chit că erau mici comedioare sau frânturi de dramă, toate, dar toate, reflectau interiorul meu de atunci, acela pe care îl știam eu, al lupului singuratic, chiar dacă în exterior eram foarte volubil, popular. Ceea ce stârnește impulsul nostru creativ nu este stăvilit să apară cu o putere proprie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scena cea mai frumoasă, cea mai adâncă a spectacolului: culcați jos, în jurul Mariei ucise, ei toți ceilalți sunt balta, mâlul care-l va înghiți, simbolic, pe Woyzeck. Și, imediat, același zgomot asurzitor, ritmat al jocului fierbinte, ca un iad. Aceleași frânturi de gânduri, aceeași zădărnicie fără sfârșit. Peste cadavrele celor doi Doctorul își continuă "studiul" cu Andres, celălalt umil soldat. O moarte inutilă, o zbatere inutilă; totul se desfășoară în cerc, fără ieșire. [...] (Miruna Ionescu) Ana Ciclovan, Dorina Lazăr și Irina
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
corect, riguros, înșiruind filmarea gestului, portretului, situațiilor, secvenței caracterizante și legarea episoadelor marchează o inovație și un risc. Este punctuația amintirii, a timpului interior, dilatat sau contractat după valoarea semnificației. Este ca și cum după traversarea unei perioade dificile închidem ochii și frânturi de zile, luni, ani defilează prin fața minții. În acest rămășag Visarion mai mizează și pe marele său talent de a lucra cu reputați actori de teatru, capabili de a intui firescul cerut filmării. Vasile Lazăr devine în interpretarea lui Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spre operă e mai important pentru mine decât soluționarea în operă. Lumea a început să mă judece ca profesionist, ceea ce mă îngrijorează. Sunt atât de neliniștit, încât îmi pot constata neliniștea. Tânjesc să fiu mai bun.... Mă bucur pentru o frântură de frază relațiile cu un om au devenit mai bune... Când eram mai tânăr credeam că războindu-mă sunt mai puternic. Acum am senzația că sunt mai puternic înțelegând. În ultimele spectacole nu mă preocupă acțiunea, ci consecințele, valoarea atitudinii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
face groapă, se pune un ou proaspăt și sare - și se zice: „Cînd va scoate oul acesta pui, atunci să mai apuce frigurile pe cutare; cînd se va face ou de sare aici, atunci să mai apuce frigurile pe cutare.“ Frîntură Bărbații care mor de frîntură* se duc de a dreptul în iad. Fruct Dacă în noaptea de Crăciun arunci cu piatra în arbori, vor da mai multe fructe. Femeia îngreunată să nu mănînce fructe crude, că naște mai devreme. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ou proaspăt și sare - și se zice: „Cînd va scoate oul acesta pui, atunci să mai apuce frigurile pe cutare; cînd se va face ou de sare aici, atunci să mai apuce frigurile pe cutare.“ Frîntură Bărbații care mor de frîntură* se duc de a dreptul în iad. Fruct Dacă în noaptea de Crăciun arunci cu piatra în arbori, vor da mai multe fructe. Femeia îngreunată să nu mănînce fructe crude, că naște mai devreme. (Gh.F.C.) Frunte Se crede că oamenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]