1,984 matches
-
feciorul său, își înfunda mai tare pe cap faimosul lui stetson, replicând, cu nestrămutată convingere: Nu mă aburi, măi Ani-bale! Nu cad eu în cur de la atâ-ta lucru: nu-i ni-mic decât o Fa-ta Morga-na. Eu știu zica-la franțuzească: cine a bă-ut, va mai bea! În orașul de după Revoluția din decembrie tot mai populat și mai aglomerat de rurali și de alți nou-veniți, toți credeau că acel necunoscut care era desemnat în urbe prin cognomenul Vladimir își stabilise noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ÎNTÎMPLĂRI PARANORMALE. FAPTAOCTOMBRIE 1995-OBȚIN DE LA FIRMA AMERICANĂ GENERAL DYNAMICS UN ÎMPRUMUT DE 10. 000USD ÎN VEDEREA DERULĂRII UNEI AFACERI. DECEMBRIE 1995 -VICTIMELE VERII MEI GHERBĂLUȚĂ GHEORGHE ȘI GHERBĂLUȚĂ ADRIANA ÎMI FURĂ BANII+ URMAREA FIIND CRIMA PT. CARE SÎNT CONDAMNAT. TABIETURICAFEA, CONIAC FRANȚUZESC, TRABUC-CUBA. FRICĂ-DE ÎNĂLȚIME Crima PĂUN Partener de crimă cu gavrilă. Și-a dorit țigări și ness „Păi, nu v-a spus Gavrilă ce știa el? Nu am fost și nu sunt homo.“ A crezut că, dacă spune așa, e tâlhărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de duhoare de cocină și staul de vite. Văzându-i nehotărâți, bucătarul le spuse iar ceva, repezit, în franceză. — Da, da, spuse Takamori. S-a apucat bine de balustradă și a început să coboare. Spre deosebire de vapoarele japoneze de pasageri, cele franțuzești nu au clasa a treia. Sunt mai multe categorii de clasa întâia, cu cabine luxoase, asemănătoare camerelor de hotel. Prețul lor variază. La clasa a doua, considerată obișnuită sau pentru turiști, o cabină are două-trei paturi. O călătorie de la Yokohama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
a crescut în ochii surorii lui, începu să se laude. Mă ocupam eu și de zece ca el. — Să ne tragem sufletul undeva. Încă nu m-am liniștit. S-au oprit în fața cafenelei Couillon. Se auzeau dinăuntru acordurile unei melodii franțuzești duioase. Cafeneaua era cunoscută pentru atmosfera pariziană. — Sunt sigură c-o să-ți placă, Gaston. — E îngrozitor locul ăsta, protestă Takamori nemulțumit. E adevărat că vin oameni de cultură și studenți, dar pe mine mă trec fiorii când îi văd. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de cafenele. El nu era genul de om care să ofteze adânc în timp ce-și bea cafeaua și asculta un chanson despre „sufletul poetului“. Cafeneaua Couillon atrăgea o anume categorie de tineri care erau îndrăgostiți de tot ce este franțuzesc. La fel cum tinerii ruși din Tokyo, îmbrăcați cum își închipuie că se îmbracă muncitorii lor, se adunau prin anumite baruri ca să cânte cântece populare rusești, și acești francofili se adunau în cafenele ca aceasta, cu berete pe cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
cum își închipuie că se îmbracă muncitorii lor, se adunau prin anumite baruri ca să cânte cântece populare rusești, și acești francofili se adunau în cafenele ca aceasta, cu berete pe cap și cu cărți sub braț, ca să ofteze după chanson-uri franțuzești și să facă pe grozavii. Takamori nu se simțea în largul lui în astfel de locuri; el prefera barurile învecinate. Pentru că Tomoe era cea care plătea nota și cum tocmai avuseseră incidentul acela neplăcut, nu-i rămânea decât s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
rog, întoarce-te când poftești. Poți conta pe noi cât stai în Japonia, spuse el cu tristețe. După ce-au căzut de acord, Gaston s-a ridicat. A intrat în camera lui și a adus patru pachețele înfășurate în ziare franțuzești. I-a dat un pachet lui Takamori și unul lui Tomoe. — Poftim, Takamori-san. Poftim, Tomoe-san. I-a rugat apoi să dea celelalte două pachețele mamei, care se culcase deja, și lui Mă-chan. — Gaston, a strigat mirată Tomoe, doar n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
în mâna dreaptă. Șoferul a pus cuminte piciorul pe frână și a oprit mașina. — Sacre flic... va au diable, n’est-ce pas, monsieur? Endō, zâmbitor, se prefăcea că stă de vorbă cu Gaston. Dând drumul la un șuvoi de cuvinte franțuzești fără noimă, el încerca să lase impresia că poartă o conversație plăcută. Dacă era să scape, acum era momentul. Gaston îl privea fix pe polițist, care părea însă cam puștan. Cu pistolul înfipt în coaste nu putea spune nimic, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
care se învârtea prin Sanya. — Fratele meu... a fost executat pentru crime de război. — Criminal de război? — Cum se spune în limba ta? Guerre criminel? — Da, da. Endō a căutat să-l lămurească pe Gaston asupra motivelor, amestecând și cuvinte franțuzești. Gaston asculta cu ochii plecați. Când și când, îi mai arunca câte o privire și se întreba: „De ce a ajuns un om care a învățat o limbă străină să se apuce de mizerabila profesie de ucigaș?“ Nu putea înțelege. — S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
decât atunci când Îi auzisem vocea la telefon. În primul rând pentru că era mai tânără decât mă așteptasem. Cu cât o priveam mai mult pe femeia așezată picior peste picior pe canapeaua În stil de epocă din fața mea, fumând acea țigară franțuzească tare, cu atât eram mai convins că nu avea mai mult de douăzeci și ceva de ani. Avea ochii nu prea mari, alungiți la capete, și clipea des, cu un aer neglijent, probabil din cauza miopiei. Cu bărbia ei puțin alungită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
le diferenția vârsta și ocupația. Una dintre ele era chiar soția unui partener de golf al bărbatului, o femeie trecută de treizeci și cinci de ani. O femeie căsătorită, cam băiețoasă, care conducea un Porsche Carrera, Îi plăceau rockul britanic și filmele franțuzești ale regizorilor independenți, iahturile, golful, săriturile de la Înălțime și mâncarea italienească. Dintotdeauna Își dorise să pătrundă În această lume a bărbaților care i se părea atât de excitantă. Două ore mai târziu, după ce mâncase mai multe feluri de paste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de nevastă. Cu siguranță trebuie să fi fost o prostituată foarte frumoasă. I-a cumpărat tot felul de lucruri, rochii, lenjerie intimă, făceau sex de trei ori pe zi, dimineața, la prânz și seara, o scotea la restaurante italienești sau franțuzești. Fata era Încântată și făcea orice ca să-l satisfacă. S-au iubit cu trup și suflet, până au simțit că devin unul și același. După ce s-a terminat carnavalul, a mers la ea acasă să-i cunoască părinții, aceștia l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
4 gutui bătrâni, un hamac marinăresc, peste hamac o pătură fină din păr de cămilă, peste pătură un cearșaf de atlas. Domnișoara avea obiceiul să se reculeagă în fiecare weekend de pe la 16 până la asfințitul soarelui. Trabucuri havana, whisky scoțian, pișcoturi franțuzești, ciocolată elvețiană, muzică jazz, reviste de modă. Domnișoara, în costum de plajă, șapcă Che Guevara, prosopul împăturit în 6 sub cap. Bronzul de munte face bine la circulație domnișoara, mereu pe drumuri. În week-end nimeni nu avea voie să tulbure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o parte a ei pe care o ținea bine ascunsă, poate a înțeles că m-a pierdut. Păcat, putea să se gândească mai devreme. Acum este târziu, aceste atenții neașteptate mă stânjenesc, mă deranjează. Nu e de ajuns un vin franțuzesc și o lumânare să ne facă să ne întoarcem înapoi. Sau are o surpriză pentru mine sub puloverul de cașmir de culoarea fildeșului? Poate că vrea să mă lase ea. Își ține paharul lipt de obraz, vinul se clatină ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
imaginea în care apăreau ei doi râzând în timp ce mai luau niște vin din minibar dispăru și apăru alta în care ea se uită singură la televizor pe CNN International, îmbrăcată în tricoul ei gri găurit, aruncând în gură acele framboises franțuzești uriașe, cu pumnul. Reuși să zâmbească. Nu, nu, nu. Desigur! Înțeleg foarte bine. Ar fi aiurea și lipsit de delicatețe să apari cu altcineva. În plus, și eu încep să simt diferența de fus orar — Iisuse, parcă mă apasă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Ei, atunci poate se vor întâlni să bea ceva după aceea. Pentru început, la hotel, poate, deoarece era cel mai convenabil, apoi vor rătăci pe niște încântătoare străduțe pietruite înainte să intre într-un bistro parisian ca să mănânce niște cartofi franțuzești și să bea Coca-Cola Light. La momentul acela vor fi petrecut ceasuri întregi împreună, poate chiar se vor fi sărutat sub unul din acele felinare romantice din fier forjat — un sărut delicat, moale, șoptit, fără limbă și deloc apăsat ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ea celorlalte două care o urmăreau și o ascultau cu atenție. După ce reuși să se dea pe tot corpul cu cremă și spray, începu să se ocupe și de față, masându-se pe îndelete cu o cremă antisolară foarte scumpă, franțuzească, pe obraji, bărbie, frunte, lobii urechilor, pleoape și gât. Își adună părul într-un coc strâns, îl acoperi cu o pălărie de soare mare cât măsuță rotundă de cafea și își puse și-o pereche de ochelari de soare imenși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
o întreagă nebunie, dar cred că trebuia să mă așteptat când am un serviciu nou care impune să călătoresc atât de mult. Doar că mi-e atât de greu să fiu departe de tine! Îți mulțumesc foarte mult pentru neglijeul franțuzesc superb pe care mi l-ai trimis. E atât de dantelat, de drăguț și de s-e-x-y. ABIA aștept să mă vezi îmbrăcată cu el. Mai e doar o săptămână până o să vin și eu acolo cu tine... Xoxo E A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nu o mai deranjez în seara asta, dar de luni nu mai garantez. Femeia ridică privirea deoarece zărise încă doi oaspeți care își făcuseră apariția în foaier. — Barul e pe acolo, în camera de zi. Făcu un gest spre ușile franțuzești, impunătoare. Vă rog să mă scuzați o clipă. — Cred că eu am să mă duc să-mi iau ceva de băut, spuse Dean în timp ce Catherine pleca să-i salute pe noii veniți. Ne vedem mai târziu? — Mai târziu, amice, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
crete de diferite culori. Grand îi explicase atunci că încearcă să-și reamintească puțin latina. De la liceu până acum cunoștințele lui se pierduseră. \ Da, a spus doctorul, m-au asigurat că e folositor pentru a cunoaște mai bine sensul cuvintelor franțuzești. Scria prin urmare cuvinte latinești pe tablă. Recopia cu cretă albastră partea de cuvânt care se schimba după declinare și conjugare și, cu cretă roșie, cea care rămânea neschimbată. \ Nu știu dacă Cottard a înțeles prea bine, dar a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
sunt înșiși prinții, care tratează totul très serios. Eduardo locuia la intersecția dintre Lexington și Eightieth, într-un imaculat apartament de burlac. Era un excelent cuibușor de nebunii. De fiecare dată când nu puteam să traduc fluent toate citatele alea franțuzești care îi plăceau lui Eduardo, mă distram uitându-mă atent la pereți și la rafturile bibliotecii, care erau pline de picturi și fotografii sepia ale înaintașilor lui, cu coroane și diademe superbe, strălucitoare. Cine ar fi crezut că Harry Winston
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
o fructieră Royal Doulton plin cu rodii perfect coapte, ca să se asorteze cu tapetul Zuber, pictat manual - n-o să fie impresionată de propria ei colecție de fructiere. Apoi mai erau farfuriile și ceșcuțele de espresso: voia să aibă porțelanul acela franțuzesc la modă pe care-l avea toată lumea, chiar dacă nu-și amintea cum se numește și-i era prea rușine să întrebe. Auzise că lingurițele de argint Buccellati sunt la modă și se întreba dacă poate să facă rost de ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
spre noi venea o adiere mult mai seducătoare. Ea n-avea nimic de-a face cu național-comunismul. Această adiere avea sunet Beatles, imagine Hendrix, emblemă Angela Davies, era populată cu mulțimi de hippies. Avea filosofie marcusiană, leagăn american și baricade franțuzești. Era o adiere de generație. Un ritm ce răspundea celui interior și ne ademenea spre alte tărâmuri. Plecările în Occident erau posibile. La chioșcuri se vindeau reviste franțuzești, nemțești și englezești. Am prins din plin generația în bluejeans și adidași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
populată cu mulțimi de hippies. Avea filosofie marcusiană, leagăn american și baricade franțuzești. Era o adiere de generație. Un ritm ce răspundea celui interior și ne ademenea spre alte tărâmuri. Plecările în Occident erau posibile. La chioșcuri se vindeau reviste franțuzești, nemțești și englezești. Am prins din plin generația în bluejeans și adidași. Generația care ciulea urechile la Europa Liberă să asculte știri și topuri. Ne păsa infinit mai mult de manifestațiile studențești de la Sorbona decât de ce se întâmpla foarte aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a lui Popper, Quine, Wittgenstein, Ryle. Colegii elvețieni mă încurajau de pe margine să îi miruiesc pe franțuji: - Bine le faci! Ne-am săturat de aerele lor de superioritate! - Dar de ce nu polemizați cu ei? - E complicat, ei sunt Centrul! Buricul franțuzesc al pământului. Au fost câteva lucruri șocante. Atunci când am ajuns la hotel, un domn bătrân mi-a luat geanta și m-a instalat în cameră. A tras perdelele, mi-a arătat lacul Leman flancat de Alpii înzăpeziți și m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]