8,186 matches
-
exegeza lui Baudelaire, propria filosofie de existență și propriile-i convingeri cu privire la rostul artei. Publicarea acestei ultime cărți acum, la începutul ediției, are rostul de a furniza cititorului prolegomenele operei ulterioare, atât ale celei românești, cât mai ales ale celei franceze. Baudelaire și experiența abisului este o carte cu un destin aparte în biografia, oricum stranie și convulsionată, a lui Fundoianu. Încheiată la începutul lui 1944, ea nu a fost totuși desăvârșită de autor, deoarece Fondane, se știe, avea să fie
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
spun ei, nedesăvârșirea textului. Chiar și Cioran, consultat asupra variantelor de editare a textului postum, a opinat ferm pentru tipărirea lui ca atare, fără amputări și fără intervenții. Versiunea românească a cărții nu este, însă, o simplă traducere a celei franceze. Ne aflăm, de fapt, în fața unei premiere: Ion Pop, Ioan Pop-Curșeu și Mircea Martin au realizat o adevărată ediție critică în românește, consultând manuscrisele lui Benjamin Fondane - prin bunăvoința lui Michel Carassou, deținătorul arhivei scriitorului - și adăugând variantele și glosele
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
conștiinței, opera lui Baudelaire acționând ca o oglindă a crizei umanității pe care o trăiește și o resimte Fondane. Fără îndoială că ne-a lipsit această carte, care (în ipoteza fericită că ar fi fost tradusă imediat după apariția în franceză) l-ar fi putut propulsa pe Fundoianu/ Fondane pe o altă orbită în cultura română. Dar ne-a lipsit și această ediție, cu tot bagajul ei excepțional de informații și de interpretare, care ne ajută să înțelegem că, în ciuda profilului
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
învelită în alge și ciripide, o cutie Hello Kitty, având în ea obiecte ce-i stârnesc curiozitatea: un ceas de mână cu o inscripție în japoneză, copertele solide ale unui exemplar din romanul proustian, un carnet vechi și scrisori în franceză. Și scriitoarea se trezește cititor, căruia i se confesează o adolescentă japoneză, Naoko: a trăit în SUA, până când criza îi lasă tatăl fără slujbă și familia revine la Tokyo, aici trece prin calvarul școlii unde colegii o terorizează, iar acasă
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
ei, care a primit același nume. Ea-i numește Haruki 1 și Haruki 2. În trei generații din familia ei, un tânăr se simte atras de o cultură străină, ce-l modelează și-i schimbă viața. Haruki 1 scrie în franceză, a citit filosofia germană, se referă la ideile heiddegeriene, Haruki 2 se dedică programării, lucrează o vreme în California, aici învață și Nao. Pentru ei, pendularea între culturi are efecte decisive, îi schimbă profund, ajung să pună sub semnul întrebării
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
și găsește o legătură între tatăl fetei și un profesor și psiholog cunoscut. Lectura jurnalului se întretaie cu rememorarea bolii propriei mame, întâlnirile cu locuitorii de pe insulă care-i vin în ajutor, analizând ciripidele, traducând din japoneză scrisorile și din franceză jurnalul tânărului trimis la moarte sigură. Scrisul domină spațiu și timp Ruth comentează cu soțul ei tot ce citește, iar lectura începe să capete o turnură stranie: jurnalul are pagini albe la sfârșit, deși ea văzuse, când l-a deschis
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
stingerea călugăriței precedată de scrierea poemului dinaintea morții, ceremonia funerară urmată de discuțiile revelatoare pentru amândoi. Notațiile finale o arată pe Nao descoperind Timpul regăsit al lui Marcel Proust și intenția ca în loc să țină alt jurnal între coperte, să învețe franceza ca să citească cartea în original. Alt mesaj, primit de Ruth de la profesorul psiholog, certifică schimbări decisive: fata i-a dat tatălui ideea unui program nou, ce-i trezește spiritul inventiv și-i asigură succesul. Nao însăși a plecat să studieze
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
iată că i s-a întâmplat un lucru pe care nu și l-ar fi imaginat: s-a trezit copulând cu poluarea!” Sau simpaticul loaza de odinioară devenit tânăr cu probleme școlare. Și multe alte cuvinte bolnave, nu doar în franceză, desigur, ci, cum s-a putut vedea din traducerea noastră, și în română.
Bolile cuvintelor () [Corola-journal/Journalistic/3210_a_4535]
-
Încăperi ferecate apare în 2011, are succes, ca și Umbra vântului, mai întâi în Germania: prima ediție dispare din librării și, după o săptămână, iese a doua ediție. Au apărut deja și traduceri în italiană și portugheză, în greacă și franceză. Lista țărilor unde urmează să fie publicată crește mereu: Olanda, Suedia, Norvegia, Brazilia, Polonia, Israel. La noi are privilegiul unei foarte frumoase traduceri, datorate scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari. Romanul recent, El aire que respiras, surprinde prin curajul de a reinventa motive
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
sută de ani. Pot fi citite texte consistente despre poet, scrise în română (semnate de Ion Pop, Sebastian Reichmann, Paul Cernat, Andrei Oișteanu, Michael Finkenthal, Valery Oișteanu, Petre Răileanu, Dan Stanciu, Ovidiu Morar, Mona Țepeneag, Mădălina Lascu), dar și în franceză (Michel Deguy, Sibylle Orlandi, Charlène Clonts). Într-un peisaj literar autohton pe care ni-l dorim să stea sub semnul normalității, astfel de reviste - specializate, pentru inițiați - sunt necesare, iar apariția lor e de salutat. Fără comentarii În DILEMA VECHE
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]
-
Avem un film care urmărește evoluția lui Adèle către o comprehensiune și descoperire a propriei sexualități care e nu doar un proces fiziologic, cât unul psihologic cu înfruntarea unor tabuuri sociale chiar într-o societate atât de deschisă precum cea franceză. Pe de altă parte, avem un episod din Emanuelle, căreia putem să-i spunem fără să pierdem nimic Adèle, un film erotic din seria bine cunoscută în care se fac exerciții psihologice de budoar, rar străbătute de câte o inconsistentă
Emanuelle, Adèle etc. by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3037_a_4362]
-
au fost respinse. Ortografia a rămas cum a fost. Cotidianul „Le Monde” din 7 noiembrie ne informează că un sondaj recent de specialitate a constatat că 62% dintre cele aproape o mie de persoane care au răspuns au declarat că franceza este o limbă dificilă, dar 64% au refuzat ideea simplificării ortografiei. Peste jumătate din respondenți consideră că inamicul numărul unu este pluralul substantivelor compuse. Pe ultimul loc, acordul participiului (23%). Amuzant e că Bernard Pivot, care face de ani buni
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
Inventarul examenelor (și „catalogul” epistolar al notelor pe care le obține) sună acablant: „30 cu laude” aproape pe linie. Ca un eșec e perceput un 30 (fără laude). Urmează o nouă autoironie scăpată pe sub mustață: „Ultimul examen e cel de la franceză - în ziua de 27. VI, de care mi-e foarte frică pentru că am următorul program: Istoria literaturii franceze de la origini până azi, un curs special de Romantism cu particularizare la Th. Gautier și un seminar special despre Gide: sunt câteva
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
rire două serate culturale desfășurate la Accademia di Romania. La una dintre ele, de tot ridicolă, se referă și Ion Vartic în amintita prefață. Cealaltă îl are în centru pe Șerban Cioculescu, care a ținut, acolo o conferință într-o franceză plăcută (fiindcă „bătrânească”) despre Arghezi. Deliciul îl face însă un episod ulterior speech-ului: un scandal cu multe și încurcate ițe legat de traducerile în italiană din poetul Florilor de mucigai. Una (cea semnată de Quasimodo) nu e îndeajuns de
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
Sorin Lavric Serge Tisseron, Lumea virtuală. Avataruri și fantome, trad. din franceză de Alina Bodnaru, Editura Trei, București, 2013, 208 pag. Că internetul e o piață al cărei mercurial nu e hotărît de calitatea mărfurilor, ci de numărul clienților care caută același produs este o constatare de bun-simț. În universul digitalic, esența
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
răstită, iar când îl întâlneai pe stradă, tu copil de unsprezece ani, își scotea pălăria răspunzându-ți la salut. Ajungem la Vianu. Amândoi avem de relatat câte un succes. El, mie: „E bine, dar cum se poate ca dumneata, de la franceză, să pronunți La princesse de Clèves?”. Cum era să mă apăr? Am înghițit. Iar lui T, care tot spunea în fine: „Domnișoară, vrei să ajungi în fine la subiect?”. Totuși, nici unul n-am atins altitudinea la care se cățărase un
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3274_a_4599]
-
Sorin Lavric Thomas Molnar, Eu, Simah, prefectul Romei, urmat de Omul și mașina, traducere din franceză de Manuel Valeriu, Editura Logos, București, 148 pag, 2013. Thomas Molnar e conservator, și conservatorii sunt niște apucați în ochii cărora sensul lumii nu se mărginește la lume, ci la fundalul de taină din spatele ei. Pentru un asemenea lunatic, speteaza
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
pe care o soarbe cu încântare, se simte nu o dată irosită. „Știu că nu voi lăsa decât amintirea unui gest grațios, asta e totul”. Căutând mai multul, pe cât de dezamăgită, pe atât de severă, se disecă în ample pasaje în franceză, punctează, icicolo, în germană și extrage, din căile vieții ei, principii pentru educația tinerelor fete. Și pentru autoeducație, pentru discernerea unui sens. Căutat în artă, în credința mai multor religii, în familiile prietenilor, privite ca mici studii de caz, în
Yesterday’s tomorrow by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2967_a_4292]
-
în 1976, îi va petrece ca economist la „ISCE Exportlemn“, bătînd lumea alături de directorul său (a ajuns pînă și în Nigeria!) care, trebuind să încheie contracte de vînzare de lemn cu parteneri străini, nu se putea lipsi de engleza, germana, franceza, italiana și rusa lui Dragomir. Cert este că, din 1948, Dragomir a știut că în România filozofia nu va mai putea scoate capul în lume. Iar în ce îl privește, înțelesese că, în această lume a filozofiei interzise, el intra
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
de un eveniment posibil și în sensul de comprehensiune. Expoziția participă la Noaptea Albă a Galeriilor, în intervalul orar 18.00 și 00.00. 29 mai 2014, ora 20:00, Studioul Horia Bernea Din Rusia, cu drag Alma, profesoară de franceză, și Damian, compozitor de jingle-uri publicitare, formează unul din multele cupluri cu probleme financiare din București. REZERVĂRI: rezervari@ingenuo.ro. Preț bilet: 30 lei Până în iunie 2014 Ateliere de creativitate Atelierul de creativitate al M N Ț R s-a
Noaptea Albă a Galeriilor: Imaginează-ți ce se află la celălalt capăt al curcubeului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29773_a_31098]
-
marelui eseist francez Albert Béguin, pe patul de moarte: „Traduire, traduire!” Se știe că aceasta nu era și părerea lui Kogălniceanu, care susținea că „traducerile nu fac o literatură”. Citatul din cotidianul francez e prilejuit de o nouă traducere în franceză a Bibliei. Autorul articolului reamintește faptul că traducerea Bibliei a avut mai mereu consecințe culturale enorme. Reforma din secolul XVI a permis accesul la Cuvântul Domnului a unui tot mai mare număr de fideli. Traducerea lui Luther a fost punctul
„Traduceți, traduceți!“ () [Corola-journal/Journalistic/2997_a_4322]
-
Pintea, desigur, ci un tînăr scund și dezinvolt în abordare, inginer parcă, oricum cu o meserie serioasă la bază, pe care o exercită de mai mulți ani în capitala Franței, deși mi-a mărturisit că făcuse și un an de franceză la București - a cărui carte nu era doar debutul său, ci și dovada unei perseverențe rare, dar întru totul firească la un prozator: am înțeles că scrisese cartea, în mai multe versiuni și vreme de mai mulți ani, dincolo de orice
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
nou lot de catehumene virgine din patria africană. Rose a fost exilată într-o mansardă, la etajul al șaselea al unui imobil din Place Lino Ventura, la poalele Muntelui Montmartre. Fostul ei concubin i-a declarat cu gravitate, într-o franceză guturală, că pentru rația obișnuită de cocaină va trebui să lucreze pe rue Pigalle. Nu era primită în cafenele, împreună cu fetele din cartier, pentru că nu făcea parte din rețeaua proxeneților care controlau teritoriul plăcerilor oculte. Compasul erotic al picioarelor ei
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
nici tipărit, nici făcut public în alt fel în această formă), deși pe el se bazează toate traducerile care l-au făcut celebru pe autorul său ca o reparație tîrzie după moarte: cea engleză a lui Tindal, din 1734, cea franceză a lui Joncquières din 1743, cea germană a lui Schmidt din 1745. Toate, însă, reproduc originalul latin lăsat de Cantemir și adus în Occident de fiul său Antioh cu abateri: voite sau nevoite, aceste abateri înseamnă eliminări (mai ales la
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
gît Și deschide robinet nevăzut Custura decupează pielea mai fină pe burtă expectorează săculeți cu nutreț Unul din tineri montează ferăstrăul miniatural, celălalt - aproape să vomite - bea din bidonul opac urină sau coniac Bătrînul scandează catren după catren într-o franceză pornografică & ornamentală Camera insistă pe unicul corn - i-un mascul tînăr, efeminat - apoi pe ochiul stîng traversat de o lacrimă și părînd încă o dată mișcat. Vis de maimuță Țin în brațe copilul blond, cîrlionțat, paraplegic. Mă veghează ciori. Fratele mai
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]