1,800 matches
-
hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția este metoda care completează diagnosticul de supoziție și folosește tehnica lovirii peretelui
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și o foarte mare impregnare afectivă a gândirii, a discursului, a dialogului, a întrevederii. Ideologia folosește inteligența pentru a fi în pas cu provocările minții și experienței umane, spre a fi pregătită să descurajeze orice tentativă de gândire independentă, de freamăt neliniștit al ideii, al clarificării, al testării. Ea nu lasă nimic la nivelul ipotezei. Îndoiala îi este adversar/dușman sau considerată - pur și simplu - nepricepere, minte neputincioasă. Cred că mai degrabă se impune ca societatea să urmeze educația, și nu
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
întreaga viață. A citi fără a judeca este zadarnic, a gîndi fără carte este periculos. O carte nu face rău nimănui, de vreme ce ea nu este nicio lege, nicio sentință . Andra Andrei CARTEA ȘI UNIVERSUL Ce este cartea ? Cartea este un freamăt de frunze căzut toamna, aripa albastră a unui cântec alinător de vioară o floare anume înflorită, dar și un prieten la bine și la rău, un profesor înțelept. Cartea este un obiect binecuvântat de Dumnezeu. Literele ei se aseamănă cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de cuvinte, sunete și imagini, cartea este un univers al închipuirii și al esențelor greu de definit. Prin aceasta, ea devine unică, una dintre marile plăceri ale tuturor oamenilor. Cuvintele cărții curg lin ca apa cea neobosită, ne încântă cu freamătul de frunze și fâlfâitul aripilor ce le îngână și ne îndeamnă să citim cât mai mult pentru a ne hrăni sufletul și mintea. Andrei Obreja BUCURIA DE A CITI A venit toamna cea bogată și cu frunze presărată. Regina mândră
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și capătă gust amar de cenușă. Citind o poveste cu un final fericit, sufletul tău prinde aripi, înălțându-se parcă până la cer. Într-adevăr, este o plăcere să citești o carte, să pătrunzi în intimitatea ei. Cartea este ca un freamăt de frunze, ca o apă cristalină ce curge ușor, ca un trandafir frumos mirositor, ca un cântec de leagăn. Drumul tuturor cărților duce către înțelepciune. De aceea, îți va fi greu să te dezlipești de citit. Toți am fost fascinați
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
scrie și ei. Bucuria mea de a citi este imensă, pentru că ori de câte ori am timp liber citesc o carte. Ea se numește Micul detectiv. Citind-o, eu mă transpun în locul personajelor și particip alături de ele la întâmplări. Cartea este ca un freamăt de frunze. Ea este lumina vieții, un prieten fidel care nu te va supăra și nu te va înșela niciodată. Grandoare și măreție, cartea este poteca presărată cu pietre scumpe, care duce spre Paradisul cunoașterii. Bucuria de a citi este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de cuvinte, sunete și imagini, cartea este un univers al închipuirii și al esențelor greu de definit. Prin aceasta, ea devine unică, una dintre marile plăceri ale tuturor oamenilor. Cuvintele cărții curg lin ca apa cea neobosită, ne încântă cu freamătul de frunze și fâlfâitul aripilor ce le îngână și ne îndeamnă să citim cât mai mult pentru a ne hrăni sufletul și mintea. Andrei Obreja *** Subliniind importanța pe care cultura o are în evoluția unui popor, un mare îndrumător al
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
alături de maeștri sacri ca: M.Eminescu, I.Creangă, T.Arghezi sau poeți și prozatori ai zilelor noastre. Ei căutau să ni-i aducă în fața noastră pe toți aceștia și pe mulți alții, prin intermediul unui singur obiect : CARTEA. Cartea este un freamăt de frunze, este o aripă albastră, este o prietenă de nădejde care te îndrumă corect pe drumul vieții, este un laborator de idei, cartea este lumina vieții. Eu o consider hrana sufletului și a minții noastre. Ce ați simțit, dragi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fie ele „humans”, „dwellings” sau „critters”, sunt, oricât de complex ar fi jocul, tot atât de diferite de ființele vii cum este gândirea computerului de cea omenenească. Ele nu sunt mai rudimentare în reacții decât organismele, ci sunt altfel. Deși provin din freamătul imaginarului colectiv, din legendele și din bestiariile medievale sau din „commando”-urile moderne, ele nu sunt totuși ființe care urmează logica basmului, ci o alta, cu totul nouă. Corpul, în mai toate jocurile de strategie, de „beat'em up” sau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în zona Rio de Janeiro. Accesul pe stâncă este asigurat de cabine teleferice care îți oferă o vedere fascinantă, de sus, a orașului. Rio de Janeiro rămâne o destinație turistică de vis, în care nu te plictisești niciodată, cu un freamăt latin care animează orașul și îl face veșnic viu. Brasilia este noua capitala federală a Braziliei, preluând această funcție de la Rio de Janeiro. Orașul este situat pe un platou din interiorul Podișului Brazilian (Planalto de Goiás), în partea central estică
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Ca în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, tema romanului este gelozia. Însă, spre deosebire de romanul lui Camil Petrescu, nu se analizează numai egoismul bărbatului, aici interesantă începând să fie complexitatea femeii.”<footnote Nicolae Manolescu, op.cit., pp.153-154 footnote> Freamătul său sufletesc este acoperit, însă, de acel „defect funest” al lucidității. Realitatea emoțională este organizată în mod gidian, căci orice emoție este însoțită de reflecția asupra ei: A asculta o bucată bună de muzică, a citi ceva subtil, a fi
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
împrejurul meu din toate unghiurile lumii și ar forma împreună o pânză în veșnică fâlfâire. Asemeni mării de care m-am simțit odată așa de aproape. Bach ar forma valurile negre, puternice, un ritm egal și cu rezonanțe profunde. Beethoven, freamătul și cataclismele. Mozart, apa liniștită, care joacă ușurel, glumeț, și în același timp melancolic la scânteile soarelui. Wagner , vijelie. Chopin, plescăitul lopeții la razele de lună. Iar Debussy, valurile subțiri și capricioase, uneori roze, alteori argintate, lunecând pe maluri și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
într-un obiect, a cărui pierdere provoacă chinurile de nesuportat ale unei false gelozii pe care o întreține în jocul imaginației. În toate romanele, inclusiv cel al lui Mirel, nu există decât un singur tip, și acesta este tipul erotic. Freamătul sufletesc al lui Sandu din romanele O moarte care nu dovedește nimic, Ioana și Jocurile Daniei este acoperit, de acel „defect funest” al lucidității. Realitatea emoțională este organizată în mod gidian, căci orice emoție este însoțită de reflecția asupra ei
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pe care o utilizează în construcția unui poem, gramatica decorativă folosită nu înseamnă evaziune lirică (Fernand Ouellette), dimpotrivă, ne duce cu gândul la vestiții noștri iconari (oameni cu har de la Dumnezeu, ei zidesc icoanele, nu le pictează), dar și la Freamătul limbajelor, propunere scrisă făcută de Jean-François Malherbe. La acest poet singular, actele spiritului sunt actele vieții și poartă nume de cărți: Planete, Satiră duhurilor mele, O anume fericire, Distracție de fiare, Ironia moderată, La un pahar de neant etc. "Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
materiale, chiar și prietenii au devenit reticenți în a se lăsa conduși de noi. Ei se tem că succesul ne va spori aroganța; vor să ni se dea peste nas. Liderii puternici generează adesea resentimente, dar un resentiment plin de freamăt nu este o dovadă a unei conduceri puternice. Succesul este întreținut prin respect, încredere și o anumită doză de afecțiune. Aceste bunuri sunt de neprețuit astăzi, când problemele majore pot fi rezolvate doar prin cooperarea mai multor brațe. Reînnoirea conducerii
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
o coloană amintește de gloria de odinioară. Nimic nu s-a pierdut, totul este viu în inima Olympiei: elementele pământului și ale luminii solare, verdele copacilor și murmurul vizatorilor. Umbrele celor de demult urmăresc pelerinii contemporani și construiesc viziuni pline freamăt a competițiilor și a bucuriei victoriei. Ler și prietenii săi vor participa în imaginar pentru prima oară la Jocurile Olimpice organizate în onoarea lui Zeus. Căldura și soarele din prezent primesc murmurul spectatorilor ce fremătau aici odinioară. Imaginea Marelui Templu, înfrumusețat
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Se dorea deplasarea centrului de interes din descriere: esențialul nu era să se decupeze realul, ci să se prezinte un univers de impresii. Romanul naturalist a folosit, într-un mod extrem de interesant, combinația dintre determinantul un și substantivul deverbalizat (un freamăt al penelor albe, o scânteiere a fildeșului, un tropăit al turmei...) în care genitivul apare ca subiect (penele freamătă, fildeșul scânteiază...). De exemplu: "Era oare cu putință [...] ca tot orizontul acestui oraș populat și activ să fie orizontul cetății blestemate
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Un soare urca într-o pulbere de raze."241 "Fu o străfulgerare, o ninsoare de aur peste un oraș de cristal". Substantivele "deverbalizate" se caracterizează prin: 1) relația morfologică și semantică pe care o întrețin cu un verb (a fremăta → freamăt); 2) faptul că se combină cu aceleași grupuri nominale ca verbul și le conferă aceleași roluri: dacă nu ar fi *Disperarea scânteiază, nu ar exista nici *Scânteierea disperării... Când verbul este intranzitiv, genitivul este obligatoriu interpretat ca subiect ("genitiv subiectiv
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Am înscris trei sosite în registru. Exemplele de tipul o înflorire a crinilor, o izbucnire a sângelui ... sunt interpretate ca procese în combinație cu un. Grupul nominal are atunci o valoare non-clasificatoare. Însă există o diferență importantă între non-clasificarea unui freamăt al penelor și cea a unei ape de smarald: cu substantivele deverbalizate, modificatorul substantivelor se interpretează ca subiect, pe când cel al termenilor ca apă are statut de atribut. De fapt, lucrurile sunt mai complexe. În freamăt al penelor, genitivul tinde
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
importantă între non-clasificarea unui freamăt al penelor și cea a unei ape de smarald: cu substantivele deverbalizate, modificatorul substantivelor se interpretează ca subiect, pe când cel al termenilor ca apă are statut de atribut. De fapt, lucrurile sunt mai complexe. În freamăt al penelor, genitivul tinde să aibă o interpretare dublă: poate fi subiect, după cum am mai spus, dar se apropie și de grupurile nominale de tipul o iarbă de smarald. Așa cum smaraldul nu indică culoarea unui obiect anume, ci este un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dublă: poate fi subiect, după cum am mai spus, dar se apropie și de grupurile nominale de tipul o iarbă de smarald. Așa cum smaraldul nu indică culoarea unui obiect anume, ci este un fel de etalon, de model ideal, și în freamăt al penelor sau scânteiere a fildeșului, penele sau fildeșul apar precum acele pene și acel fildeș care figurează în scena descrisă și precum substanțele fremătătoare sau scânteietoare prin excelență, esențele. Acest fapt se manifestă prin absența determinantului: nu se spune
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
grupul nominal), în cazul de față subiectul pare să fie dominat de elementul verbal. Dacă scriem penele fremătau sau fildeșul scânteia, desemnăm un predicat de tip procesiv pentru obiecte stabile (penele, fildeșul...); dacă scriem o scânteiere a fildeșului sau un freamăt al penelor, punem în prim-plan procesul în sine sau mai degrabă impresia provocată de acest proces, subiectul devenind mai mult o caracterizare a impresiei decât un suport: vorbim despre un tropăit al turmei ca despre o apă de cristal
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
îmi ziceam, - și fără să vreau, îmi ridicasem capul de cîteva ori, ascultînd nemișcat în mijlocul tăcerei nesfîrșite. Odată, un strop mărunt de ploaie lovise în geam și geamul răsunase ușor, iar mie mi s-a părut că aud aiurirea unui freamăt de aripi întinse - și o clipă a tremurat parcă pe podele, umbra unui corb... Și iarăși într-o clipă mi s-a înșirat în minte tot sfîrșitul trist al acelei iubiri din cartea lui Poe. - Se vorbea parcă de dragostea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
m.)”.3) Și Bacovia, se poate zice, a ajutat „moralmente”. Dovadă că se pregătise pentru eveniment, a compus poezia „Tu ai murit...”, publicată în „Versuri” (1, nr. 4, 1 noiembrie 1911) și reluată, cu dedicația „Memoriei lui Ștefan Petică”, în „Freamătul” ( 2, nr. 3, 1912), aci alături de alte texte comemorative, adunate de G. Tutoveanu, care s-a ocupat 54 Constantin Călin „materialmente” de realizarea sărbătorii. Tînăr, Bacovia avea deci vocația prieteniei și disponibilitatea de a omagia. El se izolează, se răcește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fiorii intră în lexicul poetic al lui Topîrceanu, ca agenți ai schimbării ori ca semne ale unor emoții mai adînci: „Dar ce fior prin noapte trece./ Șoptesc copacii îngroziți./ Un tainic murmur, - ca o apă/ Coboară-n codrii adormiți.// Vin freamăte nelămurite,/ Prevestitoare de furtună,/ Și nouri vineți colo-n zare,/ Deasupra munților s adună...” 10) Cuvîntul e prezent, de asemenea, la prozatorii epocii: la Sadoveanu, care publică o povestire cu titlul „Fiorul”11), la Hortensia Papadat Bengescu 12), la Gala
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]