79,993 matches
-
simțire de dragoste)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, trad. Pr. I. Buga, în PSB 29, p. 91. footnote> sau despre σφοδρον εραστην του κάλλους, εκκαίουσαν επιθυμίαν (îndrăgostit cu putere de Cel frumos, arzând de dorință)<footnote Ibidem. footnote>, atunci când se referă la acea το μηδέποτε της επιθυμίας κόρον ευρειν (dorință niciodată satisfăcută)<footnote Ibidem, p. 92-93; a se vedea Și George S. Bebis, „Gregory of Nyssa’s «De Vita Moysis»: A Philosophical
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
al doctrinei, Sfântul Grigorie îi conferă un înțeles trinitarian. Dumnezeu Tatăl, Iubirea divină, își trimite Săgeata, Singurul Fiu nenăscut, al cărui vârf triplu, format din credință, speranță Și milă a fost muiat în Duhul Sfânt să lovească mireasa cu „rana frumoasă Și lovitura dulce prin care pătrunde Viața”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, IV, GNO, 128; trans. 103-104. footnote>. Pentru a explica mai detaliat această rană dătătoare de viață, el aduce alături versetul 5 cu imagistica sa activă
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ramuri, este cufundat Și înmuiat în Duh. În timp ce atracția tipică a Cuvântului asupra miresei Și amplificarea de către Duh a dorinței sale joacă roluri mai puțin importante, rămân totuși prezente în acest triptic al iubirii rănite. Rănile create de săgeată sunt frumoase Și dezirabile Și declanșează o dorință Și mai ardentă<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XII, GNO, 366.6-7; In Canticum..., 377.20 Și 380.4-6. footnote>. Mireasa strigă, „Sunt rănită din iubire”, Și este imediat imersată într-
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
366.6-7; In Canticum..., 377.20 Și 380.4-6. footnote>. Mireasa strigă, „Sunt rănită din iubire”, Și este imediat imersată într-un context apofatic, indicat de expresii Și imagini oximoronice ale uniunii. Ea își continuă strigătul, debordând de oximoroane, „O, frumoasă rană Și lovitură dulce prin care pătrunde viața”; pătrunderea săgeții deschide o ușă Și o intrare pentru dragoste. Imediat ce mireasa primește săgeata iubirii, imagistica se deplasează de la tragerea cu arcul la încântarea nupțială<footnote Ibidem, IV, 128.2-7. footnote>. În
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
nupțială<footnote Ibidem, IV, 128.2-7. footnote>. În omilia a doisprezecea, „vergeaua divină sau Duhul” este cea care creează rana. Ca Și Sfântul Apostol Pavel când se bucură de rănile sale, mireasa își exprimă acest sentiment într un mod oximoronic: frumoasă rană, rană de laudă, vindecătoare lovitură<footnote Ibidem, XII, 365.12-366.9. footnote>. Oximoroanele sugerează granița apofatică dincolo de care nu trece rațiunea discursivă Și o pregătesc pe mireasă pentru uniune exersându-i dorința Și încântarea în această rană de laudă
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Sf. Grigorie Palama, Tomul aghioritic, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Lumina divină, deși nu are formă materială, nu e ceva difuz, dezorganizat, ci se simte în ea o armonie superioară, o plenitudine de bunătăți și, ca atare, e frumoasă, e chiar frumusețea de model a oricărei frumuseți văzute<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 10, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Această vedere a luminii, Sfântul Grigorie o va numi antinomic simțire intelectuală sau duhovnicească, cu toate că cel
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
acceptat: Emil, un domn trecut de 60 de ani, Îl salvează de la bătaie pe Lucian„zis și Luci” -, un puști de 11 ani. Autorul Își Începe romanul parafrazându-l pe Bohumil Hrabal, care spune despre memorie că reprezintă „cea mai frumoasă Însușire a omului”. Cartea se organizează sub forma unei duble rememorări (Luci având suportul unui caiet de memorii, „caietul galben al lui Emil” din care rezumă cronologic evenimentele esențiale), fiind o punere În cuvânt paralelă atât a vieții sale, cât
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
CELE MAI FRUMOASE 101 POEZII de MIRCEA DINESCU Fie o legitimare. Independent de natura sa, aceasta nu omite imboldul către "recursul la origini”, după expresia lui Blaga. Văzând În cel din urmă un parcurs revers al devenirilor, ne putem izbi de o muncă
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
adică, spontaneității, stadiul cel mai fertil al trăirii: “Cu degete albe dacă bat În fereastră/ Voi credeți că ninge și nu m-ascultați” (din volumul Elegii de când eram mai tânăr). Apărut la editura Humanitas În anul 2006, volumul Cele mai frumoase 101 poezii numără o colecție de poezii În degradé, Începând cu volumul Invocație nimănui, din 1971, continuând cu creații din volumele ulterioare, ultima poezie fiind un text inedit din 2005. Interesantă din acest unghi organizatoric ar fi discuția despre schimbările
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
intimitatea refulărilor cu care ne-am obișnuit. O sută și una de poezii, la fel de aleatorii precum șahul și matul. O sută și una de Întâmplări ale sufletului unui boier contemporan. Poet, zice chiar poetul, nu doar de ocazie. Cele mai frumoase 101 poezii. Toate, una și una. Sabinne Marie Țăranu a fost olimpică la limba și literatura română, obținând premii la faza națională și cea internațională. În prezent este studentă la UMF Iași.
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
sherry aromat, este tema generală a romanului. Dincolo de eleganța pe care societatea engleză a anilor `50 dorea să o afișeze se află o minciună cruntă. O familie unită, cu o situație materială bună, fete și băieți bine crescuți, o casă frumoasă și mare, rochii mereu noi, mesele de duminică mereu gustoase, mașinile scumpe, băuturile fine și veselia permanentă sunt fațada care ascunde o existență trucată. Cu cât aceasta este Însă mai inautentică și mai searbădă, cu atât „victimele” ei se arată
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
unei lumi aflate la apogeu. Faraonul Îi promite comandantului Împlinirea oricărei dorințe. Radames cere eliberarea prizonierilor etiopeni, ceea ce trezește Împotrivirea preoților. În aceste momente, muzica surprinde cu măiestrie diferitele stări ale celor de pe scenă, tabloul fiind unul dintre cele mai frumoase din operă. Faraonul acceptă și prizonierii sunt eliberați, cu excepția Aidei și a tatălui ei, Amonasro. Ca supremă mulțumire, faraonul Îi oferă lui Radames mâna fiicei lui, a lui Amneris, sperând că acesta va ajunge Într-o zi conducătorul țării. Actul
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
p. 37. footnote> Memorabilul concert al maestrului este dealtfel consemnat și în volumul O cronică ploieșteana. 1825-1974. Muzică în viață orașului Ploiești. Cartea a III-a. Diletanții. 1907-1949. apărut la Editură Ploiești-Mileniul III, 2006<footnote În sala „Modern”, renovată și frumos decorată, Maestrul a dat un concert bogat, de data aceasta cu un program demn de un auditoriu versat. Deși era în plină desfășurare a seriei de recitaluri de sonate (martie-mai 1921, Ateneul Român, cu Alfred Alessandrescu) a găsit totuși timp
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
luat cu giulgiu curat Și nepătat trupul Domnului, punându-l Într-un mormânt nou Și curat. AȘa că ceea ce ni s-a vestit prin Sfântul Apostol Pavel ne poate sluji de adevărată lege, iar ceea ce ni s-a vădit atât de frumos de evanghelistul Luca ne poate fi o adevărată poruncă, pentru ca Întotdeauna să primim Sfântul Trup al Domnului cu suflet curat, iar dacă se va găsi În noi vreo pată, să o Ștergem mai Întâi cu apa lacrimilor”<footnote Sf. Grigorie
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
deja o alegere care nu este În favoarea sentimentelor tale profunde. Personajul de când se naște trăiește În umbra unei fatalități, iar sora lui va funcționa ca un fel de mamă, ceea ce duce la o poveste mult mai veche și mult mai frumoasă. Chiar și după ce am revăzut scena de câteva ori, nici În acest moment nu pot spune cu siguranță că am Înteles pe deplin explicația Cristinei. Tind să cred că, În mod intenționat, aceasta a dorit să o Îndepărteze pe Alexandra
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
forțe umane, una dintre marile teme ale artei universale - iubirea: „În acest peisaj frământat al vieții, În care invidia, frustrarea, resentimentul alcătuiesc regula, o operă barocă necunoscută nu face decât să ne bucure. În primul rând, muzica lui Rameau este frumoasă, sinceră, pură. Ascultând-o ai impresia că respiri aerul de superioară, detașată, olimpiană indiferență față de mizeriile clipei. Subiectul e dragostea, sau mai precis căutarea ei În diverse locuri exotice, pe țărmuri imaginare, unde nu există frustrare, ură și niciunul din
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
o persuasivă exortație la a participa la înțelepciunea inegalabilă, și a se lăsa instruiți în învățătura dumnezeiască pentru a cunoaște pe nemuritorul Împărat, părăsind pe stăpânii lor care au făcut numai omoruri. „Eroul nostru nu cere putere corporală, nici față frumoasă, nici neam ales, ci El cere un suflet curat care să fie tare prin sfințenie. Dumnezeiescul Logos este neîntrerupt conducătorul nostru, El pătrunde în sufletul nostru și face pace dacă în el este război. Ce mijloc minunat de a potoli
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
nici măcar metodă...”. Am ajuns apoi În perimetrul urban dedicat exclusiv festivalului. Primul lucru șocant a fost să vedem ce lungi puteau fi cozile la bilete. La acele ore matinale, pe câte un trotuar sau altul, vedeai sute de oameni, aranjați frumos de-a lungul pereților clădirilor, În cozi de un kilometru uneori, care așteptau În bună-dispoziție să prindă un bilet la unul din cele peste 150 de filme din festival. Apoi, am fost uimiți de numărul de săli În care rulau
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
repar ceasul meu portocaliu cu buburuze zburând pe toate fețele. Nu îi mai merg acele. Îi dau ceasul și mă opresc în contemplare. Peste tot pe unde privești, aceleași obiecte amintind de curgerea ireversiblă a timpului. Ceasuri peste ceasuri, așezate frumos unele lângă altele, ca la muzeu. Unele se pornesc, altele mai fac un popas, iar altele își continuă drumul mai departe neîntrerupt. E o călătorie veșnică spre paradisul ciclicității. Și al evoluției, totodată. „Da, trebuie să îl lăsați aici, poate
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
mai stricat ceva la el în timpul ăsta. E grea și meseria asta, să nu credeți", mărturisește doamna cu entuziasm. Ceasornicar, meserie pe cale de dispariție în vremea contemporaneității. Cine să își mai repare ceasul când își cumpără altul, poate chiar mai frumos în loc? Și totuși meseria are un farmec aparte, e o tradiție a generațiilor de care nici doamna, ca nici toți ceilalți ceasornicari, nu se pot desprinde. E frumusețea observării timpului și trecerii lui, a întregii lui ființe ce devine parte
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
orchestra Scalei), în schimb nivelul corului rămânea singular, la o ștachetă mondială. Operele lui Verdi, Puccini, Rossini, le cântă toți instrumentiștii aproape fără partituri, fiindcă „le visează”. „Rigoletto” ți-l cântă și în somn! Dăruirea instrumentiștilor este ca o femeie frumoasă, senzuală, înamorată, care se dăruiește toată! Imaginea privind înaltul nivel artistic al italienilor, care se desprinde din corespondența lui Ionel Perlea, se citește la fiecare rând, iar dirijorul trăiește - poate - cea mai sublimă și singura bucurie a carierei artistice pe
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
du général Lanzerac Paris, 23 Noiembrie 1946 Colecția Viorel Cosma Dragă Lubache, Prea mare a fost știrea, ca să nu-ți scriu numaidecât, pentru a te felicita pentru noua viață ce ți-ai creat-o! Să vă dea Dzeu numai zile frumoase! De altfel sunt convins, că ai făcut f. bine, prea erai singur în viață și așa nu mai puteai continua au long aller! Soției tale te rog să-i transmiți omagiile mele respectuoase și dorința mea de a o cunoaște
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
această orchestră, fără să-ți dai aproape seama știi totul pe de rost. Apoi un lucru, pe care aș dori să-l știe Dnii muzicanți de la București. Cînd noi le făceam cîte o observație pentru a obține un sunet mai frumos, ei la București se enervau, uneori se credeau chiar jigniți în orgoliul lor, în schimb, aici cînd nu faci observații, sau cînd lași un lucru neobservat, Scaliștii se supără sau te consideră incapabil și atunci ai pierdut partida. Dar cînd
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
spui să aibă cap și picior - și apoi ei se întrec cu ambiția pentru a-ți demonstra ție dirijor, că și ei sînt capabili de orice fineță. Dragă Lubache, aceste lucruri sînt superbe, nu am trăit nici o dată momente mai frumoase în repetiții de orchestră. La București, cînd aveam o repetiție, mă duceam eu înainte indispus și plictisit la gîndul ce mă aștepta; aci nu am cum să ajung mai repede la această plăcere și desfătare. Ce sensibilitate în orchestră! Ce
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
fi suficientă garanție? Tare aș vrea să vin pentru 3 luni, ca să ne vedem toți și să ne tot povestim, dar îți mărturisesc, încă nu sînt de loc convins de treaba asta. Intenționez să-ți trimit cu aceiași poștă și frumosul program de la Scala; asta, și criticile, după ce le vei fi arătat la prieteni, te rog să le depui în mîinile coanei Dada. Aș ține mult să-l informezi în special pe Alfred de conținutul scrisorii mele, citindu-i frazele care
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]