8,979 matches
-
abuzuri sau fraude); cultural (ghid în muzeu; realizarea de publicații specifice; campanii de promovare a instituției și serviciilor în cadrul comunității; ore de dirigenție pe teme legate de specificul instituției); sănătate (campanii de promovare a sănătății (educație sexuală, alimentație sănătoasă, prevenirea fumatului sau a utilizării drogurilor etc.); ore de dirigenție; servicii pentru pacienții din spitale; organizarea de emisiuni radio și concursuri pe teme legate de sănătate); administrativ (tehnoredactarea de materiale, realizarea de publicații, pagini web; traduceri; realizarea revistei presei; secretariat, fotocopiere, îndosariere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
rezultă și din citatul următor: „... la alcool sunt consecințele mai grave, pentru că eu n-am auzit de oameni care după ce au fumat să facă știu eu cine știe ce prostii...” (elev de liceu, Mangalia). Tinerii par să accepte alcoolul mai bine decât fumatul (Preda, Jderu, Mihai, 2005)*. Deși consecințele consumului de alcool sunt mai grave (am precizat că presupune, pe lângă efecte negative asupra stării de sănătate, și efecte negative grave asupra comportamentului), totuși este mai ușor tolerat comparativ cu fumatul, 57% dintre respondenți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai bine decât fumatul (Preda, Jderu, Mihai, 2005)*. Deși consecințele consumului de alcool sunt mai grave (am precizat că presupune, pe lângă efecte negative asupra stării de sănătate, și efecte negative grave asupra comportamentului), totuși este mai ușor tolerat comparativ cu fumatul, 57% dintre respondenți considerând fumatul un drog, față de doar 40% în cazul alcoolului (Preda, Jderu, Mihai, 2005). Atitudinea ușor diferită a tinerilor față de alcool, comparativ cu cea față de tutun, de exemplu, poate fi cauzată și de atitudinea diferită a familiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Jderu, Mihai, 2005)*. Deși consecințele consumului de alcool sunt mai grave (am precizat că presupune, pe lângă efecte negative asupra stării de sănătate, și efecte negative grave asupra comportamentului), totuși este mai ușor tolerat comparativ cu fumatul, 57% dintre respondenți considerând fumatul un drog, față de doar 40% în cazul alcoolului (Preda, Jderu, Mihai, 2005). Atitudinea ușor diferită a tinerilor față de alcool, comparativ cu cea față de tutun, de exemplu, poate fi cauzată și de atitudinea diferită a familiei, profesorilor etc., a celor importanți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
al celor care fumează. Deși coeficienții de asociere gamma între împortanța de a nu-ți dezamăgi părinții, profesorii etc. sunt de asemenea negativi și semnificativi statistic, în cazul consumului de alcool, ei au valori evident mai reduse decât în cazul fumatului, spre exemplu. În acest context, rezultă faptul că tinerii percep consumul de alcool ca fiind acceptat într-o măsură mai mare de către familie, profesori, prieteni etc., comparativ cu fumatul. Sau, altfel spus, consumând alcool, tinerii îi dezamăgesc mai puțin pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de alcool, ei au valori evident mai reduse decât în cazul fumatului, spre exemplu. În acest context, rezultă faptul că tinerii percep consumul de alcool ca fiind acceptat într-o măsură mai mare de către familie, profesori, prieteni etc., comparativ cu fumatul. Sau, altfel spus, consumând alcool, tinerii îi dezamăgesc mai puțin pe cei importanți pentru ei decât fumând, de unde o mai mare probabilitate de a nu se abține de la consumul de alcool sau de a ascunde acest aspect celorlalți, comparativ cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
îi dezamăgesc mai puțin pe cei importanți pentru ei decât fumând, de unde o mai mare probabilitate de a nu se abține de la consumul de alcool sau de a ascunde acest aspect celorlalți, comparativ cu probabilitatea de a se abține de la fumat sau de a ascunde altora faptul că fumează. Pe lângă calitățile de dezinhibator (foarte importante pentru tineri și, mai ales, pentru adolescenți), alcoolul mai este și un produs asociat cu adulții, cu vârsta matură, cu ieșirea din adolescență, fapt ce contribuie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
față de ovo-lacto-vegetarieni și vegetarieni (39,2%, față de 20,9%). Ambele comparații se dovedesc înalt semnificative sub aspect statistic, iar dacă ne amintim că femeile alcătuiau două treimi din lot, cifrele dobândesc o greutate și mai semnificativă. Consumul de alcool și fumatul Numai 16,2% sunt consumatori de alcool și numai 5,2% dintre subiecți sunt fumători. Majoritatea de 83,8% nu sunt consumatori de alcool și 94,8% sunt nefumători (mediu religios creștin). Investigații paraclinice Nivelul ASAT a fost normal pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
viață și alternative sănătoase de a face față stresului și presiunii de grup (Gazda, 1984, p. 187). Unul dintre cele mai complexe studii în domeniul prevenirii alcoolismului și consumului de droguri din rândul tinerilor remarcă o scădere a frecvenței alcoolismului, fumatului și consumului de marijuana chiar și după șase ani de la analizele inițiale (Botvin, Schinke, Epstein, Diaz, Botvin, 1995, pp. 183-194). Acest studiu a fost compus din apoximativ 6.000 de elevi de clasa a VII-a ce frecventau 56 de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
inițiale au fost colectate prin metoda anchetei sociale, direct de la elevi, prin poștă sau telefon, la sfârșitul clasei a XII-a, și, din nou, după șase ani de la încheierea programului profilactic. Datele arată faptul că, din punctul de vedere al fumatului al consumului de alcool și, respectiv, al consumului de marijuana acesta este cu până la 44% mai mic în cazul celor ce au participat la sesiunile profilactice în comparație cu cei din grupul de control. De asemenea, s-a observat o scădere semnificativă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de grup, care impune tăcerea în legătură cu aspectele ce ar putea prejudicia membrii grupului, atunci când intră în contact cu cineva din afara grupului. 83,7% dintre copiii străzii incluși în eșantion cunosc persoane care se droghează, în special prin inhalare (89,4%), fumat (44,2%) și injectare (31,9%). Vecinătatea consumatorilor de droguri constituie un risc major pentru copiii străzii, drogurile constituind o tentație, mai ales că ei sunt oricum tentați să încalce limitele, lucru relevat și de motivele care i-au făcut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
droguri de la școală, procent relativ mic față de importanța pe care ar trebui să o aibă școala în educarea copiilor cu privire la riscurile consumului de droguri. Cele mai cunoscute moduri de administrare sunt: prin injectare (menționată de 66,7% dintre copii), prin fumat (53,3%), prin inhalare (menționată de 38,5% dintre copii) și prizat (20%). Tot mass-media (45,9%) este principala sursă declarată de informații asupra modurilor de administrare a drogurilor, urmată de anturaj (31,2%). Un procent destul de ridicat dintre copii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt supuși acelorași germeni sau stresori. Aceasta se datorează în parte diferențelor de personalitate, tipurilor diferențiate de suport social de care beneficiază fiecare dintre ei, credințelor diferite relaționate cu sănătatea și comportamentelor „sănătoase” pe care le adoptă fiecare dintre ei (fumat, consum de alcool, alimentație, exerciții fizice etc.). Factorii psihosociali pot acționa izolați sau combinați și pot exercita diferite efecte în etapele vieții (Committee on Future, 2001). Pot fi luate în considerare trei căi de interrelaționare. În primul rând, factorii psihosociali
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
izolați sau combinați și pot exercita diferite efecte în etapele vieții (Committee on Future, 2001). Pot fi luate în considerare trei căi de interrelaționare. În primul rând, factorii psihosociali pot determina adoptarea unor comportamente relaționate cu sănătatea, cum ar fi fumatul, alimentația defectuoasă, consumul de alcool sau activitatea fizică neadecvată care, la rândul lor, pot influența riscul de îmbolnăvire. În al doilea rând, factorii psihosociali pot cauza în mod direct schimbări funcționale și/sau structurale patologice acute sau cronice. În al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu incidența prin boli coronariene, cu mortalitatea din cauze diverse. Cât privește factorii emoționali cu impact asupra stării de sănătate, depresia și anxietatea au fost cei mai studiați. Factorii comportamentali pot fi comportamente autodistructive prin dependență (prin ceea ce se face): fumatul, consumul excesiv de alcool și/sau droguri, alimentația nesănătoasă sau comportamentele cu grad mare de risc (prin ceea ce nu se face): lipsa activității și a exercițiilor fizice, practicarea sexului neprotejat, nepurtarea centurii de siguranță etc. Stresul și adaptarea la stres sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a stresului, a fost evidențiat în 1993 de Rosengren și colegii săi care au investigat 756 de bărbați din Suedia. După șapte ani de observare, suportul social a fost invers corelat cu mortalitatea, având un efect similar cu cel al fumatului. Într-un alt studiu realizat de Kennell și colegii săi în 1991, în rândul a 616 de femei însărcinate, a rezultat că grupul de femei ce a beneficiat de suport social a avut un travaliu mai scurt, mai puține cezariene
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
afișarea de panouri publicitare stradale. Chiar și aceste panouri stradale sunt supuse unor reglementări stricte: pe 10% din suprafața acestora este inscripționat mesajul „Tutunul dăunează grav sănătății”. Scopul acestei măsuri este de a conștientiza opinia publică în legătură cu pericolul cauzat de fumat. Există totodată reglementări privind publicitatea și teleshopping-ul la băuturile alcoolice, aceste prevederi fiind incluse în articolul 32 din Legea audiovizualului: publicitatea și teleshopping-ul pentru băuturi alcoolice trebuie să respecte următoarele condiții: a) să nu fie adresate minorilor sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că în weekend proporția zilnică a mediatizării drogurilor este foarte redusă comparativ cu restul săptămânii. Pentru weekend, mediatizarea este realizată exclusiv de PRO TV. Mediatizarea consumului de alcool și tutun Mediatizarea consumului de tutun în funcție de canale Privitor la frecvența și mediatizarea fumatului, observăm că postul care difuzează cele mai multe secvențe atât ca durată, cât și ca frecvență este TVR 2, urmat de B1 și PRO TV. Datele obținute au fost calculate considerând că frecvențele și duratele totale ale mediatizării tutunului reprezintă 100%. Mediatizarea fumatului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fumatului, observăm că postul care difuzează cele mai multe secvențe atât ca durată, cât și ca frecvență este TVR 2, urmat de B1 și PRO TV. Datele obținute au fost calculate considerând că frecvențele și duratele totale ale mediatizării tutunului reprezintă 100%. Mediatizarea fumatului și alcoolului, atât ca durată, cât și ca frecvență, este difuzată ca violență reală. Considerând 100% frecvența mediatizării tutunului pe totalul canalelor de televiziune, observăm că fumatul este prezent aproape în totalitate în prime time. Principalele canale în prime time
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
calculate considerând că frecvențele și duratele totale ale mediatizării tutunului reprezintă 100%. Mediatizarea fumatului și alcoolului, atât ca durată, cât și ca frecvență, este difuzată ca violență reală. Considerând 100% frecvența mediatizării tutunului pe totalul canalelor de televiziune, observăm că fumatul este prezent aproape în totalitate în prime time. Principalele canale în prime time sunt B1 și TVR 2. În acces prime time, mediatizarea nu depășește 5% pentru canalul PRO TV. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 2. Frecvența și durata consumului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
droguri, alcool sau tutun în cantități excesive. Putem, de exemplu, să ne referim la personajul feminin din Pulp Fiction, Mia, care ia o supradoză și aproape își pierde viața. De asemenea, există eroi celebri a căror principală trăsătură distinctivă este fumatul excesiv sau băutul excesiv. Constantine este unul dintre cei mai recenți eroi din această categorie. Ceea ce dorim să subliniem este că nici una dintre aceste caracteristici nu este sancționată în cadrul filmului respectiv. Ideea principală este aceea că mediatizarea consumului acestor stupefiante
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
unui sistem de evaluare a nivelului de cunoștințe, atitudini și comportamente nefavorabile sănătății prin consumul și abuzul de droguri și a eficienței programelor de prevenire d.1) Realizarea unui sistem de monitorizare periodică privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele nefavorabile sănătății (fumat, alcool, droguri ilegale) Termen de realizare: 2003 e) Dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor favorabile sănătății la nivelul populației prin metode de promovare a sănătății și educație pentru sănătate e.1) Reducerea consumului produselor din tutun cu 5% și a consumului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
poarte încălțăminte largă și călduroasă; noaptea să folosească ciorapi largi și călduroși, dar nu aplicați direct pe piele; spălarea picioarelor cu apă caldă și tratarea transpirației; să nu poarte jartiere și să nu stea picior peste picior; să renunțe la fumat (Dumitru, 1981). ARTICULAȚIE (< fr. articulation, cf. lat. articulatio, -onis) - Încheietură, legătură mobilă între oase; ansamblul părților moi prin care se unesc două sau mai multe oase vecine. Pornind de la modul în care se realizează unirea dintre oase, articulațiile se clasifică
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nespecifică a peretelui bronșic și alterarea structurii mucosecretante, care evoluează de obicei spre o afectare progresivă a bronhiolelor și a țesutului pulmonar (emfizem). Se întâlnește frecvent la persoanele în vârstă, de obicei în sezonul rece și la fumători. De fapt, fumatul constituie principala cauză ce determină și agravează bronșita cronică. În arsenalul terapeutic, gimnastica respiratorie ocupă un loc aparte, întrucât tratamentul este individualizat în raport cu stadiul afecțiunii și particularitățile fiecărui caz. Gimnastica respiratorie este cu atât mai necesară cu cât reprezintă singura
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
60 și 70 de ani este mai frecventă la femei; afecțiunea este influențată și de factorul ereditar, legată de predispoziția la hipertensiune arterială și de ateroscleroză cerebrală; obezitatea este un factor de risc care cuprinde patologia cardiovasculară, inclusiv hemoragia cerebrală; fumatul este un factor care afectează pereții vaselor cerebrale. Dintre factorii determinanți implicați în producerea hemoragiei cerebrale amintim: hipertensiunea arterială, ateroscleroza cerebrală, diferite boli de sânge, arteriopatiile cerebrale (boli ale arterelor), diferite substanțe toxice și medicamentoase. În multe cazuri, accidentul vascular
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]