4,465 matches
-
cu mai puțini moștenitori de parte bărbătească. Scrisoarea, care avea să devină celebră, se nimerise, cine știe cum, la curtea marelui logofăt Radu Năsturel din Fierești, pe vremea când viitorul mare cărturar Udriște se ținea Încă, trăgându-și mucii și bâzâind, de fustele doicii și ale mamei sale, jupâneasa Despina, cu câțiva ani buni Înainte ca, buchisind Împreună cu frații săi Șerban, Cazan și Elina, să Învețe latinește de la un perceptor catolic din Occident și slavonește și grecește de la un călugăr din Rusia sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și un batic verde pe care erau desenate un fel de valuri Înspumate de mare. Deși era potopit de emoția unei atât de grele alegeri, mergea Încruntat și foarte grav, pipăia ca un cunoscător materialul din care erau făcute niște fuste, ceruse o pereche de șosete cenușii, Împletite grosolan, așa cum văzuse Într-un străvechi sertar al unui dulap șchiop din odaia bunicii sale bune. Deasupra dulapului cu lemnul găurit de cari era așezat la loc de cinste, lângă o icoană care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din când În când cu praf de cretă, țiganul Zobar o Învârtea de zor În jurul focului pe țiganca Rada și, În timp ce noaptea din jurul lor răsuna de viori, cobze și chitare, Îi dădea la o parte, una câte una, zecile de fuste crețe și Înflorate care o acopereau. Când să i-o azvârle pe ultima, ca apoi să se poată petrece marea Întâmplare pe care Neamțu, și nu numai el, o aștepta cu ochii țepeni și ieșiți din găvane, se trezea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ușa ce avea saci de plastic În loc de geamuri și se rânduiră după Înălțime. Iamandi luă din nou cuvântul: „După cum vedeți, nici una nu are Încălțări. Trandafiro, un pas Înainte! Nu are ce-și pune În spinare. Garoafo! Nu are broboadă și fusta e numai găuri. Tudoro! Nu pot s-o trimit la școală Înfofolită În pătură. Zavastro! Îi pică mucii până pe piept de bolnavă ce e. Paraschivo! Trage dracu’ de cămașa aia mai jos că ți se vede - iertare, tovarăși - toată pizda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
A nu se șterge nasul la masă” este o exprimare artificială, pedantă și, finalmente, neclară, în ciuda tonului poruncitor. Pe bună dreptate, Caragiale a ironizat această neimplicare și fugă de răspundere narativă. La fel, ziariștii au observat tembelismul anunțurilor de tipul: „Fustele se ridică între ora 10-12” sau „Se tăbăcește cu pielea clientului”, sintagme care includ cu prisosință și echivocul, apropierile nedorite de sens etc. Ceva mai concesivi decât marele Caragiale, noi ne mulțumim a spune că, în avântul unei descrieri, putem
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bumbac; Sprivac T. Maria, covoare alese în spetează cu motive geometrice și florale deosebite; Burghelea Anica, prosoape țesute, covoare alese în spetează; Huhulea Maricica, prosoape țesute din in și borangic, fețe de masă cusute, costum popular de bărbat (cămașă, bârneață, fustă, pantalon); Huhulea Constanța, covoare alese, carpete cusute; Grigoruță Maria, prosoape țesute din bumbac și borangic, covoare țesute în spetează, cămăși cusute cu motive florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de masă cusute, prosoape țesute; Burghelea Zamfira
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță este întâlnită la Pogonești, Ivești, Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Perieni. Plătcuțele de pe umeri erau croite separat, de aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
organizez cu clasa mea echipe care să primească și să conducă invitații la sala de festivități. Propunându-le membrilor acestor grupe să se îmbrace cât mai frumos, băieții în costume, cu cămașă albă și cravată, fetele cu bluză albă și fustă neagră sau bleumarin, fiica unei dăscălițe, absolventă și ea a școlii noastre, s-a ridicat în picioare și a spus că nu poate să se îmbrace așa cum am cerut eu pentru că ea nu are și n-a purtat niciodată fustă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
fustă neagră sau bleumarin, fiica unei dăscălițe, absolventă și ea a școlii noastre, s-a ridicat în picioare și a spus că nu poate să se îmbrace așa cum am cerut eu pentru că ea nu are și n-a purtat niciodată fustă. De când se știe a purtat numai pantaloni sau, mai nou, blugi. Spusele acestei adolescente m-au surprins și m-am întrebat: cum o fi îmbrăcat-o maică-sa când a mers cu ea la teatru și la biserică? De aceea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
întoarcă între oamenii care își poartă norocul prin sărbătoare. Intră înăuntru și se încălzește la muzica veselă. O zărește pe Grete care țopăie și chicotește, pentru că burduhănosul ei cel gras și blond vrea din nou să-i vâre degetul sub fustă. O vede pe Erna care bea bruderșaft cu Wottila cu cafeaua cu lapte. Și, de fapt, toți oamenii au inimile pline de bucurie, aproape că nu-și mai încap în piele de bucurie, ca o latrină înfundată care e gata
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ea că trebuie să fi fost cândva neobișnuit de drăguță. FOTZI (Pizdoc): Mai în vârstă ca Herta. Se poartă ca o idioată, ca să sară în ochi. Gesturi exhibiționiste, se dă în stambă erotic, ceea ce e total pe de lături. O fustă scurtă, cadrilată, în clopot, cu dessou-uri grotești. CÂRCIUMAREASA: Cam tâmpă, dar pare să știe exact ce îi place și ce nu. E bine făcută și acționează cu siguranță din spatele tejghelei, atâta vreme cât nu participă la acțiune. FRUMOASA PERECHE: Extrem de atractivă, îmbrăcată
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
crenvurști cu brânză pentru învățătorul nostru, ca să nu se mai simtă așa de singur în viața lui încovrigată. (Cârciumăreasa nu reacționează. Herta râde și primește de la Karli un pupic. Fotzi se pune în fața lui Karli, își ridică cu o mână fusta și cealaltă o întinde cu palma deschisă) FOTZI: Vă rog bani pentru muzică. (Karli îi bagă mâna între picioare mârlănește, și îi dă o monedă. Fotzi țopăie spre tonomat și comandă. Se aude un șlagăr german. După o jumătate de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mâncarea miroase a Mariedl, atunci când o să se dedea singură foamei, Mariedl, și atunci cu siguranță, drept răsplată, o să primească Mariedl un gust propriu în trupu-i, pentru că s-a pus așa de harnic în șirul lanțului trofic. Își bagă mâna sub fustă și gustă. Nu, nu, nici vorbă de o Mariedl așa de scârboasă, pentru că nu există în marile istorii nici o urmă roșie sau maro a unor oameni, numai o răsprostită așezare de pârnăi preventive. Dar o așa adunare de probe e
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu totul ștearsă de pe fața pământului... ca o față proprie față de altă față proprie, Mariedl. Mariedl... Dragă Mariedl. Așa o muzică ești tu, că toți oamenii ar trebui s-o cânte. PATRU Încăperea, însângerată. Mariedl scoate o cârpă însângerată de sub fustă. O saltea cu fratele lui Mariedl, care se masturbează privind într-o revistă porno. FRATELE LUI MARIEDL (masturbându-se): Mama noastră zice că-i gata cu ea, că nu mai poate să ține pasul cu noi. După ziua de ieri umplută
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că a pricinuit toate din pripă, pentru că m-a silit și m-a împins să găsesc cățelul cu erupție excitant. Și de asta tu, mamă, ai putut să arunci afară unealta morții care este Mariedl. MAMA LUI MARIEDL (îi ridică fusta sus lui Mariedl): E ponosită nasol azi? (scoate de sub fustă o cârpă însângerata și o cercetează) A, nu, nu-i nimic care să fie împotriva naturii, doar furunculii roșii care arată că viața este plină de viață. (o unge pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și m-a împins să găsesc cățelul cu erupție excitant. Și de asta tu, mamă, ai putut să arunci afară unealta morții care este Mariedl. MAMA LUI MARIEDL (îi ridică fusta sus lui Mariedl): E ponosită nasol azi? (scoate de sub fustă o cârpă însângerata și o cercetează) A, nu, nu-i nimic care să fie împotriva naturii, doar furunculii roșii care arată că viața este plină de viață. (o unge pe Mariedl cu untură între picioare) Untura o să cânte sângelui tău
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bine pentru viitorul tău cap de mortăciune ar fi ca craniul lui taică-tău să aibă să muște ceva. Tu dezvelești acum chifla ta cu cârnați și îți umpli cu ea sacul neliniștit al burții tale. Mariedl bagă mâna sub fustă și trage afară o chiflă cu cârnați. MEDICUL (horcăind): Porci de câiine... primitivi pizdoșiți... voi.. Pânăgritori de puțuri de fântână. Nu... Voi nu o să aveți niciodată un mormânt liniștit în știință. O să se rupă definitiv de voi, știința. FRATELE LUI
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]