3,241 matches
-
galben, ceea ce ne îndeamnă să credem că Theodor Codreanu are disponibilități multiple de exprimare și ar putea trece cu dexteritate către absurdul existențial eugenionescian. Spre pildă: "Nae T. e chel. Are mațe de salcie. Râde portocaliu. Uneori merge la cenaclul gâștelor din spermatozoidul porcului. Rânjește la microfon și suduie de Papa. Se pomenește strugure de cățea. Cumpără organe majore și vinde chibrituri cu mămăligă. Își bate joc de capre. E cu gândul țeapăn și tușește pe mânecă. Strigă la bube." Unele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Porcine pentru prașila, producție și sacrificare; gunoi de grajd. 0124 Creșterea cabalinelor, măgarilor și catarilor Cabaline pentru prașila, munca și alte utilități (pentru sport, agrement), măgari și catari. Produse secundare: par și gunoi de grajd. 0125 Creșterea păsărilor Găini, curci, gâște, rate, bibilici pentru: prașila, producție și sacrificare; ouă și gunoi provenit din creșterea păsărilor. 0126 Apicultură Familii de albine, produse apicole (miere, ceară, faguri, polen, lăptișor de matcă, propolis și boștina) și alte produse. 0127 Sericicultura Gogoși de mătase, ouă
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
9,20, în personalul de Cluj, beatitudinea lărgimii de cum ieși din gări, aleargă din sat, stația în pantă, văi și dealuri încălecate pînă a nu se lăsa în bazinul Someșurilor, mînz, suge, parc zoologic, oi, în rînd un cîrd de gîște, cireada, cu mașina Aro la întors fînul, la coasă în căruță, inflexiunile patetice, vorbim două studente pe tot vagonul! aeroport militar, avioane, elicoptere fără camuflaj, 25-30 de aparate descoperite, INTERVENȚIE ÎN TEXT Două dintre avioane se ciocnesc și se prăbușesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spaima prăpastiei peisaj, văi văioage mobilier de transport și nu te deplasezi în spațiu și deloc în sistem, constantele tot înțelesul și toată autoritatea, concretețea arta în tot tămbălăul, dealuri sărace pămîntul transilvan Ioan Alexandru, halta Ploscoș dificile amănunte de gîște, oi, unu-doi miei, cerul modificat economic a ridicat ochii la cer în zi de lucru, luni de Valea Florilor, forma continuității în spațiu biserica pe ridicătură, pridvor crucile, cimitir pe coastă lăsat pe morți, în Domnul! ispita secundei sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un vapor înflorit, bordaj cu revărsări prin vergele de fier, oțeliri la petale din albul neonului peste tot, ramificația spre Dorohoi sărăcie de izlaz și dealul tuns căzăcește, perie de porumburi pe culme, pe treapta întîi a stațiunii piscicole egrete, gîște sălbatice, pacea duminicii camion lipit de peretele de chirpici, platforma lung peste osiile din spate, turle brîie împletite, la Budăi trenul trage la biserică, peste DN 28, în fîșîit de cauciucuri, curburi Bălțați, turnul silozului, stațiunea pomicolă spinări de dealuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
loc de muncă! Universitatea de Medicină, numărul studenților străini nu va atinge anul acesta cifra de 100, clinica de cardiologie, pentru cei cu probleme e bine să știe! 7,42, ai tăcut tu și bărbații își dreg vocea, tușești iar, gîștele prea multe pe baltă, dormi cu gura deschisă, Țîțe Mari, ți se datorează, tremură de nerăbdare Liviu Gruia că urmează rubrica "Sport"! care va susține mîine la Constanța, Șoldana biroul Mișcare" încă o dată la Vlădeni, numele ieșirea din timp, literele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și te apropie mai cu curaj, scoate limba și vițelul tăvălit la soare, ăsta moare! coborîm zuos! rățustile, da' un-de? nu văd! acolo la deal îs? nu, vacile pe deal, e drept că mici de depărtare, rățuște ori fofoloci de gîscă erau rîndurile la Stolniceni, și ele sînt rățuște? de unde vin rățuștele, di la mari? iaz mare cu coada strecurată printre dîmburi, ațeia-i casa noastră? Fălești, aceea-i casa noastră? bluză de mamă, ți-ai asortat-o cu ochii copilului, recunoști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fructe ca mere, pere, piersici, cireșe și prune. Din prune, care erau deosebit de prețuite, se făcea șliboviță, un fel de coniac tare. Carnea era relativ rar inclusă în alimentație din cauză că era scumpă. Toți creșteau păsări de curte (găini, rațe și gîște), vaci, capre, porci și oi; oile erau pentru lînă și carne. Familia obișnuită cumpăra foarte puține alimente, de obicei articole ca zahăr, cafea și sare, care nu puteau fi produse în gospodărie. În anii '30, îmbrăcămintea a trecut printr-un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Niculae Niculescu, asist. Gheorghe Savitescu, stud. Ioan Anghel, Victor Loghin, Eldorina Oblu, asist. Vasile Mușat, stud. Botezatu Silviu, Tiberiu Drăgoescu, Roman Catinca, Astărăstoae Vasile, Mânea Ioan, asist. Ioan Vacaru, stud. Angela Ștefan, Ion Stoica, Vasile Mocanu, Mihai Jora, asist. Nicolae Gâscă. Vă rog să ne spuneți câte ceva despre fiecare, în măsura în care i-ați cunoscut atunci sau în perioada în care ați fost lider. Doru Tompea: Anton Carpinschi era în toate rezervele de cadre ale ASC, era un lider care ne informa tot
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Gavriliță, 99, 102, 105, 113, 128, 153, 161, 162, 200, 284, 348 Gavriloaia, 395, 397, 418 Găină, Georgeta, 88 Găină, Mircea, 290 Gălățeanu, Emilia, 88, 89 Gălățeanu, Emilia, 88 Gălățeanu, Mihai, 120 Găvănescu, 485 Gâdea, Suzana, 446 Gârbea, Viorica, 87 Gâscă, Nicolae, 159 Georgescu, Adrian, 426 Georgescu, Ioana, 223 Georgescu, Lucian Puiu, 173 Georgescu, Mihai, 142 Georgescu, Mircea, 117, 161, 162 Georgescu, Monica, 129 Georgescu, Petrică, 122, 222, 224 Gheicov, Ștefan, 148 Ghemu, Olga, 74 Gheorghiade, Paul, 134, 138, 221 Gheorghiu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
plebeilor au contribuit la încetarea luptelor, patricienii fiind nevoiți să cedeze. S-a asistat la o perioadă de întărire a cetății, necesară în respingerea dușmanilor din afară, în primul rând a galilor care ocupaseră cetatea (Capitoliul a fost salvat de gâștele sfinte) sub conducerea lui Brenus. Au urmat războaiele cu samuiții, cu latinii și cu cetățile grecești din Italia sudică (Tarent, Siracuza), care s-au încheiat cu instalarea puterii romane în acea regiune, Roma devenind capitala Italiei. A urmat o perioadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Kayanzittha, fiul lui Anawrata, și care adăpostea osul frontal și un dinte a lui Buddha. În orașul Pagan, majoritatea monumentelor sunt construite din cărămizi, iar zidurile sunt decorate cu stucaturi. Motivele ornamentale sunt cele dominante și reprezintă diverse personaje, animale (gâște, gazele) sau figuri mitice. Motive florale sunt însoțite de inscripții, în timp ce culorile cele mai utilizate sunt albul, negrul, galbenul și roșu. Majoritatea stupelor au fost demolate la cererea lui Narathihati, cărămizile și pietrele fiind folosite ca baraj în calea invadatorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
oprea pentru câteva minute în gara Cluj. De fiecare dată, la oprirea trenului în stație, Yosef Shie îmi înmâna un pachet în care, într-un borcan de untură, sora mea înghesuia un ficat întreg, jumările și bucățile de friptură din gâsca sacrificată special pentru această ocazie, însoțite, într-o cutie separată, de prăjituri care îmi reaminteau gustul și miresmele casei părintești. Iar când trenul începea să se pună în mișcare, cumnatul îmi întindea mâna de bun rămas. Strângându-i mâna întinsă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
o mai simțisem de mult. Era, dacă vreți, un fel de împăcare cu toată lumea. Am fi fost de acord cu iertarea păcatelor tuturor, indiferent de dimensiunile și numărul lor, acumulate de la naștere. La ieșirea din comuna Ruginoasa un cîrd de gîște conduse de un falnic gînsac trece drumul tacticos, fără grabă. Sub îndrumarea șefului, cîrdul mergea prea încet și, văzînd că am oprit, furiosul sultan mi-a tras vreo două înjurături, adică vreo două găgăituri. Scuzați, șeful, îi răspund supus. Acceptînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să fiu acceptat de această lume. La 20 de minute de mers cu vaporașul se află insula Gorée. De ce este așa faimoasă? Are doar 900 metri lungime și în partea cea mai lată are doar 300 metri. Seamănă cu o gîscă fără picioare. În micul port ne așteaptă primarul și vreo sută de copii de pînă la 6 ani. Nu cer nimic, aplaudă și întind mînuțele să-ți strîngă mîna. Dumnezeule, ce frumușei sînt! Sînt veseli, curăței și nemaipomenit de prietenoși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Prin urmare, brutal spus, señor Héctor a trecut prin facultate cam cum a făcut-o colegul meu Ibănescu. Cine vrea amănunte o să mai dau doar un singur indiciu, clar și suficient. Ibănescu a trecut prin facultatea de matematică exact ca gîsca prin apă și señor Alarcon de asemenea. N-a fost mare tragedie, pentru că Héctor avea alte calități care i-au conferit reușita în viață. S-a căsătorit și aproape instantaneu a apărut și un băiețel, frumușel și isteț foc. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dimcea, comandantul companiei și își făceau stasișorul obișnuit, care ținea până la ziuă; Mitu Giurgea, subprefectul, Costache Stoica, vechilul lui Spano, Adlef spițerul, știau, erau stâlpii „sinodului” - ei de multe ori lucrau ca tovarăși când le dădea în palmă câte o gâscă de jumulit; toată noaptea era masa întinsă și băutură la discreție, aici își aduceau recolta boiernașii de pe Racova și de multe ori își lăsau caii și trăsura, ceasornicul de la brâu, pușca de vânătoare; aici își depune primarul economiile, directorul școlii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
era mingea. Făcută din cârpe. Dar nu oricum. Meșter era unul al lui Mafteucă (nu al poștașului). Mingile făcute de el rezista la bătaie vreo două - trei săptămâni. Mingea nu era mai mare, să zicem, de cât un ou de gâscă. Dar perfect rotundă. Ăsta a lui Mafteucă uda mai întâi cârpele, le înfășura apoi în așa fel încât mingea să fie, cum spuneam, perfect rotundă, după care o țesea pe deasupra cu sfoară subțire de in înălbit. Cum spuneam, cu mingile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ca mai tîrziu Gauguin, să regăsească undeva departe de casă simplitatea primitivă, nota că indienii de pe coasta de nord-vest a Statelor Unite, deja foarte aculturați, foloseau cuțitul pentru a tăia întotdeauna către sine, „așa cum facem noi ca să ascuțim o pană de gîscă”, și lucrau ghemuiți pe pămînt de fiecare dată cînd aveau ocazia. Nimeni nu va contesta că poziția de lucru și mînuirea uneltei sînt legate între ele. Rămîne de aflat dacă una o explică pe cealaltă - și, în caz că da, care pe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
aspirinei? verde briliant cianidină albastru briliant Pentru ca un suc să pară cât de cât natural, stors din fruct adică, el trebuie să fie oleacă tulbure; nimic mai simplu câtă vreme există bioxid de titan, care va trece prin mațe ca gâsca prin apă. M’a oprit Însă din bârfă o Întrebare: De unde preferința pentru produsul de sinteză? Pentru un profit cât mai mare, căci acela e mai ieftin, mai comod, mai accesibil, mai comercial, Într’un cuvânt falsul e mai competitiv
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am, dar vreau să mă Întorc la post. S’au găsit și călugări mai inventivi; Apusul profita de credința medievală În „generația spontanee“, tot de la Aristotel citire: cică, din ghinda căzută În apă din stejarii de pe mal, apar rațe și gâște. Plante deci, și să tot postești... Ca și cu ciupercile, În care prevalează proteina, nu celulozica glucidă din urzici... Dar zeii n’au Întotdeauna chef să stea de vorbă cu muritorii, așa puțini câți știu să folosescă acea teonanacatl. Ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pui i-a scos cloșca și câte orătănii a pus deja În ceaun, ba și câtă mâncare a stricat pe ele, nu strică să le mai numere din când În când. Desigur, vrea să știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are. Doar că, de sub coteț se strecoară și un... guzgan. Unde să-l pună și pe ăsta, mai ales că și el se Înfruptă În aceeași ogradă? Nu-i nici găină deși se dedulcește la grăunțe, nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
d. are. Doar că, de sub coteț se strecoară și un... guzgan. Unde să-l pună și pe ăsta, mai ales că și el se Înfruptă În aceeași ogradă? Nu-i nici găină deși se dedulcește la grăunțe, nu-i nici gâscă deși e cenușiu, nu-i nici curcan chiar dacă nu ezită să se zburătăcească; pur și simplu n’are pene, ci blană... Și atunci, gospodarul cu scaun la cap mai deschide o rubrică În catastif, dacă vrea o imagine reală a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sălbăticia locurilor și zborul organizat al păsărilor în jocul de-a șoarecele și pisica cu vânătorii. De multe ori mă hlizeam pe ascuns de eșecurile lor, când se dovedeau inferiori în fața vicleniei înaripatelor. Cât bunicul era ocupat cu rațele și gâștele lui sălbatice, eu stăteam la pândă pentru a surprinde scufundările torpilă ale pescărușului albastru și aparițiile timide ale lișiței, o pasăre cenușie cu o pată lăptoasă pe cap. Mă udam până la brâu și mă zgâriam pe tot corpul prin stuf
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pe patul pe care va fi așezat primul care va părăsi lumea dintre cei doi soți, actualii mire sau mireasă. Peste toate acestea, lada de zestre mai era vârfuită de patru - șase perne umplute cu lână sau cu fulgi de gâscă. Socrii, mic și mare, stabileau de comun acord lista invitaților, care în zilele de joi și vineri urmau a fi chemați personal la ospăț de doi reprezentanți, unul din partea mirelui, celălat din partea miresei. Cei ce acceptau invitația, confirmau de regulă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]