187,018 matches
-
pe o asemenea listă numele Monicăi Lovinescu și al lui Virgil Ierunca e fie o dovadă de tîmpenie jurnalistică, fie o provocare, fie, mai probabil, un simptom că lista a fost alcătuită mecanic, pe principiul copy and paste. Se mai găsesc pe această listă și nume de ziariști care n-au împlinit 30 de ani și care n-ar fi putut deveni informatori ai Securității decît dacă ar fi fost racolați de la 12, 13 ani. Chiar dacă există dovezi că s-a
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
de Theodor Codreanu, să includă în sumar măcar un set de poezii demne de a fi citite și citate. În fond, e vorba aici despre un best of, o selecție drastică din volumele anterioare. Unde să cauți și unde să găsești nota diferențiatoare a unui poet, dacă nu într-un asemenea volum trecut prin mai multe ape? Din nefericire pentru Carolina Ilica, creația sa nu prezintă doar acele reziduuri formale, stângăcii ușor de îndreptat, printr-o simplă revizuire a textului, sau
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
și ea resimte, știe/ Și-o doare dorul din dorința ta." (Florența). Poeziile sunt, după cum se poate vedea, aproape debile, inclusiv sub raportul versificației, autoarea luând - sau înțelegând - din tradiționalismul pe care ambiționează să-l continue numai aspectele exterioare. O dată găsite perechile nu/ umplu, mor/ dor, vedem/ tandem, zădărnicie/ știe, strofele sunt gata: autoarea le scrie parcă de la dreapta la stânga, umplând spațiul cu rumeguș lexical și aberații semantice. Pentru Carolina Ilica, norii care stau sunt "stătuți", iar Florența "resimte", "știe", "o
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
Tu/ Să mă ridici în brațe, apoi?" (Trestia); "iată-mă/ Cu busuioc în sân!/ Ca o țărancă/ Dorită și doritoare.// Miroase-mă Tu, mai întâi, Doamne!" (Ca o țărancă). E limpede că nota de originalitate a Carolinei Ilica e de găsit în chiar conturul caricatural al poeziilor pe care le scrie, le tipărește, le adună și le publică iar - cu multă și inutilă încăpățânare.
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
Radu Bercea. "Investigația" lui Tiberiu Lovin (care, evident, habar n-are de bibliografia celor "demascați") s-a redus la o descindere în noul sediu, impropriu, al institutului - o poștă dezafectată - și la indignarea că, la ora prînzului, nu i-a găsit acolo decît pe director, pe Andrei Cornea și pe turcologul Renata Tatomir, iar "de muncit, nu se muncea" (ce înseamnă în capul bietului ziarist munca unui cercetător din domenii umanistice dă exact măsura competenței lui în temă). l Abia citind
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
Vasileanu, redactorul-șef al suplimentului și profesor de Istoria religiilor, recunoaște că I.S.O. are probleme majore, dar ele nu sînt chiar cele trîmbițate de Ev. Z": " Ceea ce stupefiază este însă atitudinea jurnalistului. Acesta acuză faptul că nu i-a găsit pe cercetători la muncă, de parcă un institut de cercetări ar fi un atelier de fabricat șaibe, la normă. Mai departe, cercetătorul, profesorul și analistul Andrei Cornea este acuzat că, pe lîngă norma de la Institut, ar mai fi și profesor al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
Simona Vasilache Sînt cărți a căror eșuare - nu găsesc, acum, un cuvînt mai moale... - în anticariat mă indignează. Felul bibliotecilor de-a se desprinde de ele, bucoavne tinere, ca de bătrîni nedoriți, merită, zic, măcar bombănit. Pe urmă-mi iau vorba înapoi, gîndindu-mă că e ceva vreme în aproape
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
cești, fără însă a se restabili vreo legătură între ele și fluxul narativ. O să mă fac ecoul unui critic de la "The Guardian" pentru că pune punctul pe "I". Și Nora, și Ismael, sînt purtătorii unei intelectualități difuze și rafinate, cum arareori găsești în filme. Le vine natural. Însă doar personajul principal masculin face rolul tonomatului de citate, dar e și împănat cu multe alte franțuzisme, gen dragul de psihanaliză. În rest, discursul lui e ceva mai vioi dar totuși similar, cel puțin
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
Walt (Jesse Eisenberg) de 16 ani și Frank (Owen Kline, fiul lui Kevin Kline) de 12. Se știe deja, regizorul și scenaristul Noah Baumbach este băiat de romancier și de critic de film. În consecință, în Cîinele și pisica veți găsi exact contrapunctul intelectualității din Regii și regina. De data asta, cultura se poartă la vedere, mereu triată și filtrată prin prisma scriitorilor noi. Tati vorbește de Dickens minor și de Kafka, un predecesor de-ai mei. Mai mult, Baumbach îl
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
și prin faptul că este extrem de inadecvat și îi succede unei secvențe extrem de reușite, care le va merge la inimă tuturor cinefililor. Vestea bună este că îmi confirmă linia narativă pe care o bănuiam. Un film pe care încă îl găsiți prin cinematografe. Last, but not least: Thumbsucker (2005), noutate DVD. Măcar pe acesta l-au lăsat cu titlul original. Și el are o recoltă de premii - Lou Pucci, interpretul rolului principal (fără a fi avut studii de actorie) s-a
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
Keanu Reeves în rolul carierei sale, dacă e să te iei după criticii britanici) la pastile, prin ambiție, sex și marijuana, pentru a pricepe la final că poanta e să înveți să trăiești fără vreo soluție, fără a încerca să găsești o normalitate oricum inexistentă. Filmul progresează în ritmul lent al protagonistului și finalul reprezintă tocmai lipsa unei soluții. Stilul de filmare e extrem de bine definit de regizor: "un extraterestru care tocmai a aterizat pe pămînt și nu știe ce e
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
foarte matinale, manelele care asigură fondul sonor al nopților noastre de vară, mirosul de amoniac revărsat generos de sub brațul vecinului de care soarta te-a lipit în metrou, șoferul grăbit, care îți taie calea pe trecerea de pietoni, dar își găsește timp să-ți arunce o flegmă sau o înjurătură din mers, burtosul în costum Armani, al cărui mobil sună invariabil în timpul unui concert sau al unei piese de teatru, fac parte din normalitate, sunt elemente ale sorții, precum inundațiile sau
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
draperie neagră/ cade peste locul decupat de timp" (Elegie prenocturnă). Solitudinea în care se cufundă "proscrisul" duce la halucinații cu tîlc. în timp ce parcurge ziarul matinal, aude un sunet insistent la poartă. Trage zăvorul, dar nu e nimeni. întors în casă, găsește în locul ziarului o băltoacă de sînge și aude pași grăbiți urcînd pe scara șubredă a podului. Sacrificiul e astfel omologat. Treptat, individul își pierde simțurile, se abstractizează: "îți spun noapte bună/ îmi spui noapte bună/ dar nu te văd// sting
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
peisaj suprarealist: "nedumerit am privit pe fereastră/ prin zăpada înaltă/ o cîrjă împingea o roabă/ încărcată cu frunze de laur" (ibidem). îl bîntuie vise excentrice, evocînd "un ținut o patrie/ neconsemnate pe nici o hartă" (Mesagerul bibliofililor). în această perspectivă ațîțată găsim o contopire a fastuoasei nostalgii simboliste cu șocul suprarealist, precum o alinare a banalității ce-a configurat destinul poetului, cutezătoarele protuberanțe ale fanteziei fiind exact contrasensul arzător al exasperantelor clișee, provocatorul revers al monotoniei răbdător asumate: "acolo perfecțiunea atinge apogeul
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
Cronicar România literară și fotbalul Selectivă cum este, istoria literară n-a găsit cu cale să păstreze memoria unui eveniment pe care Cronicarul l-a aflat de la membrii mai știutori ai redacției. În 1974, când gazdă a Campionatului Mondial a fost tot Germania, poetul Leonid Dimov și prozatoarea Dana Dumitriu au repurtat asupra
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
și nu prea, reține un fragment), sau Jean Baudrillard - La Lettre R îi preia din Krisis, noiembrie 1996, un articol despre iluziile și deziluziile artei, sînt doar două, elocvente, exemple. Oricum, trecînd peste notorietatea indiscutabilă a unora din semnatarii rubricilor, găsim, într-o addenda, scurte prezentări ale colaboratorilor din numerele 2-3, în manieră, de bună seamă, profesionistă. Structurat pe cîteva "calupuri" tradiționale pentru genul literar-cultural de gazetărie, sumarul face o buclă din Guernica lui Picasso, artă, descusută de Ebtenal Younes (profesor
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
ale planetei și nici proteste legate de "împovărătoarele" costuri. Și atunci? Explicația e banală și are de-a face cu eterna și plictisitoarea luptă între cele două palate. În Piața Victoriei și la Cotroceni se consumă enormă energie pentru a găsi metodele de a puncta spectaculos. Recenta zarvă (căreia i se acordă mai multă importanță decât are) privind retragerea trupelor românești din Irak e doar o mică încleștare "cinică" dintr-o bătălie "tactică" mai largă. Originea ei poate fi găsită în
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
a găsi metodele de a puncta spectaculos. Recenta zarvă (căreia i se acordă mai multă importanță decât are) privind retragerea trupelor românești din Irak e doar o mică încleștare "cinică" dintr-o bătălie "tactică" mai largă. Originea ei poate fi găsită în momentul intens emoțional de la Constanța, unde președintele a vărsat lacrimi la sicriul soldatului român mort în Irak. Emoția a fost reală, iar impactul asupra populației considerabil. Sfătuitorii premierului și-au imaginat, probabil, că dau o lovitură de imagine înaintând
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
tocmai conceptele pentru a căror lămurire acest dicționar a fost gîndit. Și atunci, dicționarul este precum un instrument propedeutic făcut în vederea viitoarelor interpretări exegetice. Asta înseamnă că nu avem în față o lucrare de exegeză în paginile căreia cititorul să găsească o interpretare proprie venită din partea autorilor. Și astfel trecem la cea de-a două trăsătură a dicționarului: nefiind un dicționar clădit pe o opțiune interpretativă, doza de intervenție subiectivă în definițiile date unui concept sau altul este redusă la minimum
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
degeaba încerc să pătrund înțelesul celor/ 50 de mase Plank și al norului inițial/ de particule grele// moartea tot își depune larvele/ în această densitate iar eu tot rămân/ gustarea ei gratuită. Nici teoriile științei moderne, nici filosofia nu pot găsi remediul împotriva morții. Și, firește, această constatare nu este în măsură să înlăture depresia. Dimpotrivă. Ceva mai luminos este ciclul Grădini. Explozia de verde a naturii trimite cu gândul la perioada paradisiacă petrecută într-un sat din Transilvania în urmă
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
copilăria părăsesc unul după altul această lume, posibila întoarcere în spațiu nu atrage după sine (de obicei, cel care pleacă, are sentimentul că timpul îngheață în momentul plecării sale și chiar dacă se întoarce după zeci de ani se așteaptă să găsească lucrurile exact așa cum au rămas în amintirea lui), întoarcerea în timp. Impresionant și reprezentativ pentru acest ciclu este poemul scris la moartea tatălui său. Voi cita doar finalul acestui amplu și impresionant poem: " te zăresc din nou pe o pantă
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
cheltui apărea doar cu forma cu sufix: cheltuiesc; totuși, în 1940, în Dicționarul Academic, era pomenită și o variantă: (eu) cheltui " prin Ardeal". În momentul de față, varianta cu sufix este puternic concurată de cea fără sufix: cu ajutorul motorului Google găsim de 75.000 de ori forma (să) cheltuie, de 39.100 cheltuiește și de 62.100 să cheltuiască. De altfel, noul DOOM a admis ca variantă literară, pe locul al doilea, forma fără sufix (cheltuiesc / cheltui). În noua Gramatică a
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
defel. În interiorul băncii exista o cutie-depozit de valori în care jefuitorii se înfig din prima - nu afli nici pînă la final de unde știau unde să caute, cu atît mai mult cu cît ți-e clar că nu știau ce vor găsi în recipient înainte de a-l deschide, ca să nu mai zic că respectiva casetă nici nu figura în inventarul stabilimentului. La fel de complicat e să înțelegi de ce șeful hoților (Clive Owen) îi dă o bucată de dovadă polițistului (Denzel Washington), care clar
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
semnăturii, recurge la jurnal ca la singura posibilitate de-a "mărturisi insuportabilul". Sumbrele teze ale lui Jdanov dintr-un raport din 1946, ca și dintr-un discurs din 1947, în care proclama amenințător necesitatea unei exclusive "literaturi de partid" își găsesc și în România comunizată adepți fanatici. Un reportaj al lui Geo Dumitrescu de la Congresul Uniunii sindicatelor de autori, scriitori și ziariști, apărut în Revista literară din octombrie 1947, înregistrează discursul-program rostit cu acel prilej de Marcel Breslașu: "Aceasta este baricada
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
treptată a simțămîntului: "Visai deci că te-ai întors în țară fără să-ți dai seama ce faci, și acolo, într-un tramvai, pe o stradă, pe lîngă Universitate de preferință, realizezi brusc că acum ești prizonierul Lor, te vor găsi, niciodată nu vei putea fugi". Cu timpul se conturează starea opusă nostalgiei, inhibiția proiectului de revedere a meleagului natal: "Cum să mă întorc într-o țară, pe drumurile sau pe cîmpiile căreia, la orice floare sau iarbă mai semeață, mi-
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]