KorAP: Find »[drukola/base=gal & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...69 >

1,707 matches

Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473

rurale. În această chestiune, factorii religioși joacă de asemenea un rol esențial. Lumea zeilor Nu există opoziție fundamentală între concepțiile romane și cele galice despre divinitate și, chiar de la începutul cuceririi, Cezar face din Mercur zeul cel mai important al Galilor. În realitate, în afară de eliminarea clerului druidic, religia galică a putut să subziste. Asimilarea zeilor, interpretatio, s-a făcut în ambele sensuri, iar contactele între cultele galice și cultele romane au avut drept rezultat o îmbogățire reciprocă. Permanențele indigene. Cultele indigene

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
și vandalii sînt cei care devastează Orientul roman; la vest, francii și alamanii trec Rinul începînd din anul 253. Invaziile se prezintă ca niște raiduri de jefuire și drumurile lor sînt jalonate de comorile în bani îngropate în pămînt de gali. Trei valuri mari vor buscula astfel popoarele Galiei. În 253-254 și în 256, francii și alamanii efectuează raiduri în regiunile din nordul Galiei. Situația se agravează între 259 și 262, cînd germanii parcurg văile rîurilor Saône și Rhône și ajung

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
vilele incendiate. În același timp coastele Armoricii sînt ruinate de pirați. Chiar dacă sursele au tendința de a întuneca tabloul, rar s-a întîmplat ca Galia să cunoască o situație atît de catastrofală. Ce se putea face împotriva acestei amenințări? Imperiul Galilor (260-274). Împărații încearcă în mai multe rînduri să sfărîme asaltul germanic. În 256, împăratul Galienus vine personal la Colonia pentru a organiza apărarea, pe care o încredințează fiului său Saloninus. În fața incapacității acestuia din urmă, armata de pe Rin îl proclamă

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
personal la Colonia pentru a organiza apărarea, pe care o încredințează fiului său Saloninus. În fața incapacității acestuia din urmă, armata de pe Rin îl proclamă împărat, în 260, pe unul dintre șefii săi de origine galică, Postumus: așa ia naștere Imperiul galilor. În realitate, acest imperiu galic nu se constituie contra Romei, ci vrea să se substituie unei puteri centrale ineficace. Postumus creează un Senat și își organizează imperiul. El bate monezi, dintre care unele poartă titlul pe care el și-l

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
galic nu se constituie contra Romei, ci vrea să se substituie unei puteri centrale ineficace. Postumus creează un Senat și își organizează imperiul. El bate monezi, dintre care unele poartă titlul pe care el și-l atribuie, restitutor Galliarum, restauratorul galilor. El reușește într-adevăr să apere Galia pînă în 268 cînd este asasinat. Succesorii săi au atunci de înfruntat Roma care vrea să recupereze provinciile galice unde mai multe orașe rămăseseră fide-le puterii centrale. Pentru acest motiv, Victorinus, succesorul lui

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
decît el, l-ar fi putut îmbrăca pe sărac fără să ajungă ei înșiși în stare de goliciune." Sulpicius Severus, Vie de Saint Martin, 3, 1-2 (trad. J. Fontaine, Paris, Le Cerf, 1967, p. 257-259) Sulpicius Severus este un scriitor gal, creștin, născut pe la 360 și mort pe la 425. El l-a întîlnit pe Sfîntul Martin în mai multe rînduri la Tours. În 369 s-a retras pe domeniul său de la Primuliacum, în apropierea regiunii Narbonne. Acolo a compus Viața sfîntului

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
pămînturi luate bisericii, în principiu cu titlu temporar: expedient genial care, întrucît merovingienii risipiseră toate pămînturile *fiscului, redă primarilor palatului posibilitatea de a-și asigura fidelitatea celor importanți. Odată regăsită această autoritate, cei doi carolingieni o vor exercita asupra întregii Galii, inclusiv Provence și Aquitania: mult timp independentă, aceasta din urmă a suportat presiunea bascilor, apoi a musulmanilor. Charles Martel profită de victoria de la Poitiers pentru a ocupa întreaga zonă pînă la Garona; Pépin, după mai multe campanii grele, triumfă asupra

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
romane -490 Bătălia de la Maraton -264 Începutul războaielor punice -218 Hanibal trece Alpii -146 Distrugerea Cartaginei -122 Fundarea orașului Aix-en-Provence -118 Fundarea cetății Narbo -81/79 Dictatura lui Sylla la Roma -74/-72 Înființarea provinciei Transalpine -58 Începutul războiului cu galii -52 Bătălia din Alesia -44 15 martie Moartea lui Cezar -43 Fundarea orașului Lyon -31/+406 GALIA ROMANĂ -31 Victoria lui Octavian la Actium -31/+14 Octavian-Augustus, împărat -22 Înființarea provinciei Narbonensis -16/-13 Înființarea celor Trei Galii -12 Dedicația

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
războiului cu galii -52 Bătălia din Alesia -44 15 martie Moartea lui Cezar -43 Fundarea orașului Lyon -31/+406 GALIA ROMANĂ -31 Victoria lui Octavian la Actium -31/+14 Octavian-Augustus, împărat -22 Înființarea provinciei Narbonensis -16/-13 Înființarea celor Trei Galii -12 Dedicația de pe altarul din Lyon +9 Dezastrul lui Varus în Germania 14-37 Tiberiu, împărat +21 Revolta lui Florus și a lui Sacrovir Către 30 Procesul și moartea lui Isus 37-41 Caligula, împărat 41-54 Claudiu, împărat 47-48 Discursul lui Claudiu

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Dedicația de pe altarul din Lyon +9 Dezastrul lui Varus în Germania 14-37 Tiberiu, împărat +21 Revolta lui Florus și a lui Sacrovir Către 30 Procesul și moartea lui Isus 37-41 Caligula, împărat 41-54 Claudiu, împărat 47-48 Discursul lui Claudiu adresat galilor 54-68 Nero, împărat 68-70 Revolte în Galia 70-96 Domnia Flavilor 90 Înființarea provinciilor din Germania 96-192 Domnia Antoninilor 121-122 Hadrianus în Galia 165 Începutul epidemiei 177 Martiri creștini în Lyon 193-235 Dinastia Severilor 197 Prădarea orașului Lyon Începutul sec. III

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
90 Înființarea provinciilor din Germania 96-192 Domnia Antoninilor 121-122 Hadrianus în Galia 165 Începutul epidemiei 177 Martiri creștini în Lyon 193-235 Dinastia Severilor 197 Prădarea orașului Lyon Începutul sec. III Irineu, episcop de Lyon 212 Edictul lui Caracalla 253 Invazia Galilor 260 Postumus înființează Imperiul galilor 260-268 Gallienus, împărat 284-305 Dioclețian, împărat 285-286 Revolta bagauzilor 310 Viziunea lui Constantin cel Mare 314 Conciliul din Arles 324-337 Constantin, împărat 334-363 Dinastia constantiniană 360 Julian proclamat împărat la Paris Sfîntul Martin întemeiază confreria

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
96-192 Domnia Antoninilor 121-122 Hadrianus în Galia 165 Începutul epidemiei 177 Martiri creștini în Lyon 193-235 Dinastia Severilor 197 Prădarea orașului Lyon Începutul sec. III Irineu, episcop de Lyon 212 Edictul lui Caracalla 253 Invazia Galilor 260 Postumus înființează Imperiul galilor 260-268 Gallienus, împărat 284-305 Dioclețian, împărat 285-286 Revolta bagauzilor 310 Viziunea lui Constantin cel Mare 314 Conciliul din Arles 324-337 Constantin, împărat 334-363 Dinastia constantiniană 360 Julian proclamat împărat la Paris Sfîntul Martin întemeiază confreria de la Ligugé 379-395 Teodosiu, împărat

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
285-286 Revolta bagauzilor 310 Viziunea lui Constantin cel Mare 314 Conciliul din Arles 324-337 Constantin, împărat 334-363 Dinastia constantiniană 360 Julian proclamat împărat la Paris Sfîntul Martin întemeiază confreria de la Ligugé 379-395 Teodosiu, împărat 406 31 decembrie Invazia generală a galilor 410 Goții devastează Roma 418 Așezarea vizigoților în Aquitania 451 Invazia hunilor lui Atila Bătălia din Cîmpiile Catalaunice 476 Sfîrșitul Imperiului Roman în Occident Către 496 Victoria lui Clovis asupra alamanilor la Tolbiac Botezul lui Clovis 506 Victoria lui Clovis

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
să formeze o castă care se confundă cu nobilimea și care se recunoaște într-un ideal moral și social influențat de Biserică și de literatura curtenească: Cavaleria. O persoană devine cavaler ca urmare a ceremoniei de investitură. Cavaleri. 1. La gali, nume dat de Cezar aristrocrației galice în momentul cuceririi. Mari proprietari, cavalerii dețin puterea după dispariția regilor din fruntea popoarelor. 2. În Imperiul Roman, membrii ordinului ecvestru care posedă o avere de cel puțin 400.000 de sesterți, înscriși de

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
și 5 locuitori la un fum. Galia pletoasă. Nume dat de autorii antici Galiei celtice independente în opoziție cu Galia de sud cucerită de Roma, unde se purta toga, Gallia togata. Adjectivul "chevelu" (pletos) se referă la părul lung al galilor. Gallicanism. Doctrină apărînd libertatea Bisericii catolice în Franța împotriva pretențiilor papalității, calificate, prin opoziție, drept ultramontanism. Generalități. În Franța, circumscripții financiare numite "încasări generale", apoi "generalități", pentru perceperea impozitelor regale. Fiecare generalitate este împărțită în elecțiuni avînd în frunte ofițeri

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
existența sa, pragmatica sancțiune de la Bourges admite dreptul regelui la a legifera asupra Bisericii Franței. Prefectura pretoriului. La origine, funcție militară pe lîngă comandamentul gărzii imperiale. În secolul al IV-lea, important post administrativ în fruntea unui vast teritoriu: prefectul galilor controla astfel Peninsula Iberică, Bretagne și Mauretania tingitană, (actualul Maroc); reședința era la Trêves. Preistorie. Studiu al societății omenești înaintea apariției scrierii, împărțită în trei mari perioade cronologice întinse pe mai bine de patru milioane de ani în funcție de regiunile luate

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
a justifica a posteriori excluderea femeilor de la succesiunea regală. Scolastică. Cuvîntul vine din latinul schola, școală. El desemnează metoda de învățare și de raționament care a fost pusă la punct și practicată în universitățile medievale. Senat. În Antichitate: 1. La Gali, nume dat consiliului capilor de familii nobile ale unei cetăți. Consiliul controla viața politică a cetății și îi desemna pe magistrați și pe vergobreți. 2. La Roma consiliul de 600 de membri, luați dintre cei mai vechi magistrați ai Romei

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
este de 70 de ani pentru bărbați, 78 de ani pentru femei. Stater. Monedă de aur provenind din regiunile Mediteranei orientale. Bătută cu efigia regelui Macedoniei, Filip (356-336 î.I.C.), această monedă trebuie să fi ajuns în Galia prin intermediul mercenarilor gali aflați în solda armatelor grecești sau a negustorilor. Stări generale, stări provinciale. În Franța sfîrșitului de Ev Mediu și a Vechiului Regim, stările sînt adunări care regrupează reprezentanții celor trei ordine sau stări; clerul, nobilimea și starea a treia. Stările

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
și evoluție, 38 Cezar și Galia pletoasă, 39 Ofensiva din 58 î.I.C., 40 Galia încercuită, 40 Vercingetorix, 41 Terminarea cuceririi și ultimele revolte, 42 Trofeele lui Augustus, 43 Obstacolul germanic, 43 Revoltele nobilimii galice, 43 Eșecul unui imperiu al galilor, 44 Documente: 1. Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei, 45 2. Predarea lui Vercingetorix, 46 4. Noile puteri (secolul I. î. I. C. secolul I d.I.C.), 48 Sistemul provincial, 48 Condiții generale, 48 Provincia Narbonnaise, 49 Cele trei Galii, 50 Germaniile, 50

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
unui imperiu al galilor, 44 Documente: 1. Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei, 45 2. Predarea lui Vercingetorix, 46 4. Noile puteri (secolul I. î. I. C. secolul I d.I.C.), 48 Sistemul provincial, 48 Condiții generale, 48 Provincia Narbonnaise, 49 Cele trei Galii, 50 Germaniile, 50 Provinciile alpestre, 51 Realitatea politică: cetatea, 51 Trei categorii de statut, 51 Structurile cetății, 52 Integrarea notabililor, 53 Forțele de coeziune, 54 Soldatul, 54 Administratorul, 54 Preotul, 55 Documente: 1. Împăratul Claudiu propune intrarea galilor în Senatul

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Cele trei Galii, 50 Germaniile, 50 Provinciile alpestre, 51 Realitatea politică: cetatea, 51 Trei categorii de statut, 51 Structurile cetății, 52 Integrarea notabililor, 53 Forțele de coeziune, 54 Soldatul, 54 Administratorul, 54 Preotul, 55 Documente: 1. Împăratul Claudiu propune intrarea galilor în Senatul Romei, 56 2. Un notabil gal la începutul Imperiului (către anii 19-20 d.I.C.), 58 5. Civilizația galo-romană (secolele I-II d.I.C.), 60 O civilizație urbană, 60 Populație și spațiu urban, 61 Decorul urban, 61 Activități economice și societate

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
51 Realitatea politică: cetatea, 51 Trei categorii de statut, 51 Structurile cetății, 52 Integrarea notabililor, 53 Forțele de coeziune, 54 Soldatul, 54 Administratorul, 54 Preotul, 55 Documente: 1. Împăratul Claudiu propune intrarea galilor în Senatul Romei, 56 2. Un notabil gal la începutul Imperiului (către anii 19-20 d.I.C.), 58 5. Civilizația galo-romană (secolele I-II d.I.C.), 60 O civilizație urbană, 60 Populație și spațiu urban, 61 Decorul urban, 61 Activități economice și societate urbană, 63 Forța tradițiilor, 64 Marca Romei: cadastru

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
și începuturile creștinismului, 68 Document: Vicus și sanctuar galic. Sanxay, 69 6. De la Imperiul Roman la regatele barbare: crize și transformări (secolele al III-lea și al IV-lea), 71 Criza din secolul al III-lea, 71 Invaziile, 71 Imperiul Galilor (260-274), 72 Galia la sfîrșitul secolului al III-lea, 73 Reînnoirea din secolul al IV-lea, 74 Reorganizarea Galiei, 74 Aristocrația galică și viața culturală, 75 Mutațiile religioase, 76 Un echilibru fragil, 77 Activități economice și constrîngeri sociale, 77 Dificultățile

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

Domul Panteonului. Totuși, în celebra sa operă, Lavater nu se ocupă doar de diferite chipuri omenești, ci și de fețele cailor, păsărilor, șerpilor și peștilor, pe care le studiază cu atenție, vorbind amănunțit despre modificările observate în expresia lor. Iar Gali și discipolul său Spurzheim au emis, la rîndu-le, unele sugestii privitoare la caracteristicile frenologice ale altor ființe decît oamenii. De aceea, cu toate că mă simt prea puțin pregătit pentru o operă de pionierat, mă voi strădui să aplic la balenă aceste

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
laturi, nu a ambelor laturi. Același termen e folosit și de tipografi în.a.). Johann Kaspar Lavater î1741-1801), savant elvețian, cercetător al fizionomiei. Franz Josef Gall î1758-1328), medic german, întemeietor al frenologiei. Johan Kuspm Spurzheim î1776-1832), medic german, întemeietor - împreună cu Gali - al frenologiei. Filip Schwartzerd Melanchton î1497-1560), teolog german, prieten cu Luther. Jean-François Champollion î1790-1832), arheolog francez, primul care-a descifrat hieroglifele Egiptului antic. William Sones î1746-1794), celebru orientalist englez. Familie celebră de vînători de balene în Nantucket. Culegere de legi

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]