5,674 matches
-
Mecanismul său de formare, după Hollander (1954), este localizat la nivelul celulelor oxintice, care printr-un travaliu activ realizează față de valoarea H+ din sânge o concentrare de 1 milion de ori mai mare. În rest, concentrația substanțelor micromoleculare din sucul gastric fiind egală cu a plasmei sanguine, acesta este izoosmotic în raport cu plasma. La nivelul celulelor oxintice, se realizează un schimb ionic între H+, care trece în sucul gastric și Na+, reținut în sânge. S-a precizat că stomacul secretă totuși NaCl
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1 milion de ori mai mare. În rest, concentrația substanțelor micromoleculare din sucul gastric fiind egală cu a plasmei sanguine, acesta este izoosmotic în raport cu plasma. La nivelul celulelor oxintice, se realizează un schimb ionic între H+, care trece în sucul gastric și Na+, reținut în sânge. S-a precizat că stomacul secretă totuși NaCl, prin celulele de suprafață, odată cu alți componenți, ca: pepsinogen, mucină, sodiu (150-160 mEq/l), clor (125 mEq/l), potasiu (10-20 mEq/l) și bicarbonat (45 mEq/l
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de suprafață, odată cu alți componenți, ca: pepsinogen, mucină, sodiu (150-160 mEq/l), clor (125 mEq/l), potasiu (10-20 mEq/l) și bicarbonat (45 mEq/l). Această fracție este alcalină și izotonă și nu pare influențată de alimente. Rezultă că sucul gastric este un amestec de suc acid cu suc alcalin. În timpul formării de acid clorhidric, celulele oxintice eliberează în sânge câte 1 mol bicarbonat pentru fiecare mol de acid clorhidric format. La nivel intracelular, atomii de hidrogen rezultați din metabolizarea glucidelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de H+ secretat de stomac se reține în celula oxintică un mol de O-; prin reacția cu CO2 catalizată de anhidraza carbonică, se formează ionul bicarbonic, al cărui exces transportat prin polul bazal în sânge, determină alcalinizarea din cursul digestiei gastrice. Suficiente necunoscute persistă încă referitor la mecanismul molecular al secreției gastrice acide. Enzima principală a sucului gastric este pepsina. Aparținând endopeptidelor, ea hidrolizează proteinele, atât de origine animală, cât și vegetală. După ce solubilizează proteinele, transformându-se în acid-albumine, le scindează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mol de O-; prin reacția cu CO2 catalizată de anhidraza carbonică, se formează ionul bicarbonic, al cărui exces transportat prin polul bazal în sânge, determină alcalinizarea din cursul digestiei gastrice. Suficiente necunoscute persistă încă referitor la mecanismul molecular al secreției gastrice acide. Enzima principală a sucului gastric este pepsina. Aparținând endopeptidelor, ea hidrolizează proteinele, atât de origine animală, cât și vegetală. După ce solubilizează proteinele, transformându-se în acid-albumine, le scindează până la stadiul de albumoze și peptone. Secretată de celulele principale ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
CO2 catalizată de anhidraza carbonică, se formează ionul bicarbonic, al cărui exces transportat prin polul bazal în sânge, determină alcalinizarea din cursul digestiei gastrice. Suficiente necunoscute persistă încă referitor la mecanismul molecular al secreției gastrice acide. Enzima principală a sucului gastric este pepsina. Aparținând endopeptidelor, ea hidrolizează proteinele, atât de origine animală, cât și vegetală. După ce solubilizează proteinele, transformându-se în acid-albumine, le scindează până la stadiul de albumoze și peptone. Secretată de celulele principale ale glandelor fundice sub formă de pepsinogen
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
respectiv. Acesta este degradat ulterior de pepsină cu o viteză maximă la pH = 3,5-4. Combinarea între pepsină și inhibitor este o reacție reversibilă, rezultatul final fiind dependent de pH. Catepsina participă la digestia proteinelor numai la sugar, unde sucul gastric este slab acid. Labfermentul, denumit și presură sau renină gastrică, produce coagularea laptelui prin mecanismul precipitării cazeinogenului solubil, pe care îl transformă în cazeină și paracazeină în prezența Ca++. La omul adult, este în cantitate redusă și acționează la un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
maximă la pH = 3,5-4. Combinarea între pepsină și inhibitor este o reacție reversibilă, rezultatul final fiind dependent de pH. Catepsina participă la digestia proteinelor numai la sugar, unde sucul gastric este slab acid. Labfermentul, denumit și presură sau renină gastrică, produce coagularea laptelui prin mecanismul precipitării cazeinogenului solubil, pe care îl transformă în cazeină și paracazeină în prezența Ca++. La omul adult, este în cantitate redusă și acționează la un pH optim de 4,5-5,5. Coagulul cuprinde particule grăsoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fenomen de adaptare care permite stomacului de sugar să primească o cantitate de lapte apreciabilă în raport cu volumul său. Factorul intrinsec, care la om se formează în glandele regiunii fundice, este o mucoproteină ce favorizează absorbția vitaminei B12, indispensabilă hematopoiezei. Sucul gastric conține și lizozim, enzimă bactericidă identică cu cea salivară. Existența unei diastaze proteolitice ca pepsină în sucul gastric acid a ridicat în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Factorul intrinsec, care la om se formează în glandele regiunii fundice, este o mucoproteină ce favorizează absorbția vitaminei B12, indispensabilă hematopoiezei. Sucul gastric conține și lizozim, enzimă bactericidă identică cu cea salivară. Existența unei diastaze proteolitice ca pepsină în sucul gastric acid a ridicat în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei, mucoproteină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o mucoproteină ce favorizează absorbția vitaminei B12, indispensabilă hematopoiezei. Sucul gastric conține și lizozim, enzimă bactericidă identică cu cea salivară. Existența unei diastaze proteolitice ca pepsină în sucul gastric acid a ridicat în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei, mucoproteină secretată de glandele pilorice și cardiale, precum și de celulele mucoase ale gâtului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
absorbția vitaminei B12, indispensabilă hematopoiezei. Sucul gastric conține și lizozim, enzimă bactericidă identică cu cea salivară. Existența unei diastaze proteolitice ca pepsină în sucul gastric acid a ridicat în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei, mucoproteină secretată de glandele pilorice și cardiale, precum și de celulele mucoase ale gâtului glandelor fundice și caliciforme
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei, mucoproteină secretată de glandele pilorice și cardiale, precum și de celulele mucoase ale gâtului glandelor fundice și caliciforme, ce tapetează mucoasa gastrică. Suprafața stomacului este acoperită de un strat de mucus cu o grosime de 1-1,5 mm, având reacție alcalină sau neutră, cu excepția zonelor de formare a acidului clorhidric. Mucusul realizează în primul rând protecția mecanică a mucoasei. Datorită capacității de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
agresiunea clorhidropeptică având un caracter dinamic adaptativ, atât acțiunea mecanică cât și iritația chimică sau lezarea mucoasei modifică secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează secreția salivară. Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chimică sau lezarea mucoasei modifică secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează secreția salivară. Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează secreția salivară. Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând rolul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând rolul pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește la maximum în cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând rolul pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește la maximum în cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală (fig. 111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme nervoase cerebrale, apare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește la maximum în cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală (fig. 111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme nervoase cerebrale, apare înainte de pătrunderea alimentelor în stomac. Inițial, a fost demonstrată de Pavlov prin metoda prânzului fictiv. Secționarea nervilor vagi suprimă această fază. Ansamblul format din dorința de a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin metoda prânzului fictiv. Secționarea nervilor vagi suprimă această fază. Ansamblul format din dorința de a mânca, asociată cu excitațiile vizuale, olfactive și gustative dă naștere la un complex de senzații ce constituie apetitul. Acesta, reprezentând primul excitant al glandelor gastrice, determină secreția psihică. Porter (1953) constată că stimularea electrică a hipotalamusului în regiunea rostrală, la nivelul chiasmei optice, determină o creștere imediată a secreției gastrice, însoțită de scăderea pH-ului. Calea eferentă este reprezentată de pneumogastric, deoarece vagotomia abolește răspunsul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
naștere la un complex de senzații ce constituie apetitul. Acesta, reprezentând primul excitant al glandelor gastrice, determină secreția psihică. Porter (1953) constată că stimularea electrică a hipotalamusului în regiunea rostrală, la nivelul chiasmei optice, determină o creștere imediată a secreției gastrice, însoțită de scăderea pH-ului. Calea eferentă este reprezentată de pneumogastric, deoarece vagotomia abolește răspunsul. Stimularea hipotalamusului posterior (în regiunea mamilară sau tuberală) produce o secreție gastrică acidă tardivă, neinfluențată de vagotomie și suprimată doar de dubla suprarenalectomie. Se pare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în regiunea rostrală, la nivelul chiasmei optice, determină o creștere imediată a secreției gastrice, însoțită de scăderea pH-ului. Calea eferentă este reprezentată de pneumogastric, deoarece vagotomia abolește răspunsul. Stimularea hipotalamusului posterior (în regiunea mamilară sau tuberală) produce o secreție gastrică acidă tardivă, neinfluențată de vagotomie și suprimată doar de dubla suprarenalectomie. Se pare deci că hipotalamusul este implicat în două mecanisme secretorii gastrice: unul nervos vagal și altul hormonal, acționând prin adenohipofiză și corticosuprarenală. Stimularea secreției gastrice acide de către insulina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de pneumogastric, deoarece vagotomia abolește răspunsul. Stimularea hipotalamusului posterior (în regiunea mamilară sau tuberală) produce o secreție gastrică acidă tardivă, neinfluențată de vagotomie și suprimată doar de dubla suprarenalectomie. Se pare deci că hipotalamusul este implicat în două mecanisme secretorii gastrice: unul nervos vagal și altul hormonal, acționând prin adenohipofiză și corticosuprarenală. Stimularea secreției gastrice acide de către insulina se realizează, de asemenea, prin mecanism central hipotalamic, cu participarea nervilor vagi. Mecanismul intercentral este relevat și de faptul că emoțiile diminuă sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produce o secreție gastrică acidă tardivă, neinfluențată de vagotomie și suprimată doar de dubla suprarenalectomie. Se pare deci că hipotalamusul este implicat în două mecanisme secretorii gastrice: unul nervos vagal și altul hormonal, acționând prin adenohipofiză și corticosuprarenală. Stimularea secreției gastrice acide de către insulina se realizează, de asemenea, prin mecanism central hipotalamic, cu participarea nervilor vagi. Mecanismul intercentral este relevat și de faptul că emoțiile diminuă sau opresc activitatea secretorie a stomacului. Faza gastrică, dominată de secreția glandelor fundice, este sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acționând prin adenohipofiză și corticosuprarenală. Stimularea secreției gastrice acide de către insulina se realizează, de asemenea, prin mecanism central hipotalamic, cu participarea nervilor vagi. Mecanismul intercentral este relevat și de faptul că emoțiile diminuă sau opresc activitatea secretorie a stomacului. Faza gastrică, dominată de secreția glandelor fundice, este sub controlul antrului piloric, singura regiune a stomacului al cărei contact cu chimul se arată excitosecretorie. După Uvnäs (1945), secreția produsă de stimularea vagală este foarte redusă dacă se suprimă aportul sanguin arterial la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]