56,083 matches
-
academică înregistrează mai multe discontinuități în cazul genului feminin. Timpul alocat profesiei va fi de multe ori diminuat după căsătorie, în perioada apariției și în primii ani de creștere ai copiilor. După căsătorie, migrarea profesională va fi favorizată în cazul genului masculin, care are mai putine ezitări în părăsirea unui loc de muncă pentru altul în care funcția și salarizarea sunt superioare, în același timp, femeile vor renunța acceptând o poziție inferioară, dar care să permită menținerea comuniunii familiale. Legislația actuală
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cariera profesională, deși ar putea fi mai eficientă acordarea unor creșteri salariale pentru femeile care se întorc în profesie dar au și în îngrijire unul sau mai mulți copii. În domeniul medical, statisticile au identificat numeroase diferențe și inegalități de gen, în ceea ce privește studiile, alegerea specializării, salarizarea, promovarea și ocuparea unor funcții de conducere. Un progres a fost creșterea procentului de femei care finalizează studii medicale de la 5,1% în 1960 la 50% în 2003. În 2003-2004, un raport al Asociației Medicale
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în paralel a unei activități familiale, dar și continuarea carierei; aprecierea inegala a activităților similare efectuate de femei și bărbați într-un domeniu; coordonarea mai nesigură a activităților de către femei; nivelul mai scăzut de relații parteneriale dezvoltat de persoanele de gen feminin. Toate aceste cauze au avut ca efect o promovare mai lentă a persoanelor de sex feminin, atât pe linie clinică, didactica sau de cercetare. Deși nu s-au găsit suficiente explicații ale fenomenului, s-a menționat că femeile au
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
anvergură. Pornind de la aceste realități, există eforturi la nivel legislativ și prin înființarea de noi organizații care să promoveze dezvoltarea suplimentară profesională a persoanelor de sex feminin în viitor. Națiunile Unite au luat act în repetate rânduri despre inegalitățile de gen și au inițiat adoptarea de măsuri legislative. Mai mult, comunicatele Națiunilor Unite menționează că pe baza unor norme culturale sau tradiționale, în mai multe țări, aspecte ale justiției informale operează pentru perpetuarea anulării unor drepturi profesionale pentru sexul feminin. În
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
promovarea rezultatelor și accesul la funcții superioare sau de conducere este mai dificilă decât în cazul bărbaților. Sunt meritorii atât eforturile legislative, dar și inițiativele organizațiilor de femei în găsirea de soluții noi pentru recunoașterea superioară a rezultatelor obținute de genul feminin în cercetare și pentru armonizarea mai facilă a suportului pe care femeile trebuie să îl acorde familiilor lor cu valorificarea muncii didactice, clinice și de cercetare. Note * Acknowledgment. Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului "PECAFROM - Promovarea egalității de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Bocancea), studiile pe care le conține reprezentând contribuțiile participanților la Conferința națională "Statutul femeii în România comunistă" organizată la Iași, la 8 martie 2014. Aceste demersuri științifice oferă o perspectivă mai largă asupra statutului femeii și a dinamicii relațiilor de gen supuse condiționărilor istorice în regimul comunist. După cum ne anunță coordonatoarea, interogațiile pe care ele le formulează au în vedere subiecte că: Ce a însemnat să fii femeie în România comunistă? Care erau reprezentările sociale despre femei/feminitate? Cum era viața
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Care erau reprezentările sociale despre femei/feminitate? Cum era viața cotidiană în comunism pentru femei și pentru bărbați? Ce fel de egalitate promovau politicile publice? Ce fel de emancipare? Pe ce model de familie se bazau? Care erau relațiile de gen în viața publică și în viața privată/familială? Care au fost consecințele sociale ale politicilor pronataliste restrictive? Cum se definea raportul între stat și cetățeni? Care era identitatea politică a femeilor? A existat un feminism comunist în România? Ce conexiuni
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
comunist în România? Ce conexiuni comparative putem face între România și alte țări comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism?" (p. 8). Volumul este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" (pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social" (pp. 203-286). Prima parte
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pp. 203-286). Prima parte grupează studiile Georgetei Ghebrea, Alinei Ilinca & Liviu Marius Bejenaru și al lui Radu Clit, ce abordează problemă condiției femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între femei și bărbați.În studiul "Contextul de acțiune a egalității de gen înainte de 1989" (pp. 27-50), Georgeta Ghebrea ne propune o perspectivă care îmbină "analiza și evaluarea politicilor publice bazată pe elemente tehnice (cartografierea mecanismelor legislative și instituționale) cu o tentativă de identificare a unor elemente mai profunde și mai puțin vizibile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
bazată pe elemente tehnice (cartografierea mecanismelor legislative și instituționale) cu o tentativă de identificare a unor elemente mai profunde și mai puțin vizibile, cum ar fi valorile și obiectivele latențe" (p. 29). Din acest unghi, autoarea afirmă că politicile de gen din acea perioadă valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică dar că ele nu urmăreau calitatea vieții femeilor, fiind utilizate doar ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O analiză comparativa asupra emancipării
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și instituționale) cu o tentativă de identificare a unor elemente mai profunde și mai puțin vizibile, cum ar fi valorile și obiectivele latențe" (p. 29). Din acest unghi, autoarea afirmă că politicile de gen din acea perioadă valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică dar că ele nu urmăreau calitatea vieții femeilor, fiind utilizate doar ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O analiză comparativa asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Din acest unghi, autoarea afirmă că politicile de gen din acea perioadă valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică dar că ele nu urmăreau calitatea vieții femeilor, fiind utilizate doar ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O analiză comparativa asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă" (pp. 51-82) Alină Ilinca și Liviu Marius Bejenaru evidențiază formalismul promovării egalității între femei și bărbați în timpul regimului comunist, faptul ca egalitatea nu a implicat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
eliminarea analfabetismului și la colectivizarea agriculturii, însușirea unei perspective atesite asupra vieții, implicarea în acțiuni sociale în beneficiul comunității locale sau în viața politică a țarii (p. 229). Cu toate acestea, statul comunist a utilizat și consolidat tradiționalele diferențe de gen legate de spațiul public și privat, chiar mai mult, prescripțiile identitare ale propagandei comuniste pentru femeile de etnie turcă și tătara și cele ale majorității românești se suprapun în mare măsură. În investigația să înscrisă în orizontul "istoriei orale" a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
promovare" (p. 251). Condiția femeii în societatea românească de astăzi este surprinsă de Alină Hurubean în articolul ""Emanciparea prin munca" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism" (pp. 255-286). Potrivit autoarei, în societatea românească actuala asimetriile și inegalitățile de gen sunt prezente și vizibile mai ales în sfera vieții publice, ca o reflectare a inegalităților în sfera vieții private (pp. 266-272). Constrângerile vieții cotidiene, modelel culturale care promovează centrarea pe familie și maternitate că factori principali de structurare a identității
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sau de renunțare a femeilor cu privire la implicarea lor în viața profesională, în sfera publică și politica (p. 282). Volumul Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată reușește să satisfacă așteptările atât ale celor interesați de politicile de gen, cât și ale celor interesați de comunismul românesc. Silvia BOCANCEA Forme ale indezirabilului: despre maidanezi, vagabonzi și ideologiile drepturilor animalelor [Forms of undesirable: about wild dogs, vagabonds and animals rights ideologies] Vintilă Mihăilescu, Povestea maidanezului Leuțu. Despre noua ordine domestică
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Emanuel COPILAȘ Utopia că riț integrator [Utopia aș an integrating rite] Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate, Editura Adenium, Iași, 2015. Utopiile n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse mereu realismului. Genul literar al utopiei a fost alăturat mai curând dramaturgiei moralizatoare și românului de aventură decât filosofiei politice. Multă lume plasează discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
narativa: definirea sistematică a temei, tratarea substanței ei în maniera diacronica, apoi selectarea unor zone de analiză transversala, pentru a încheia cu un sumar bibliografic cuprinzător și relevant. Astfel, pentru oricine vrea să știe ce înseamnă utopia, cum a evoluat genul literar și filosofic și ce consecințe sociale a generat - de la nivelul imaginarului la cel al practicilor politice -, volumul de față este mai mult decat necesar. Ce pot spune despre această carte unui prezumtiv cititor pentru a i-o recomandă? Lucrarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
câtă vreme încă din secolul al XIX-lea, Franța a fost principalul reper cultural al românilor. Dincolo de această nonconcordanță între titlu și conținutul cărții, considerațiile autorului sunt pline de sugestii pentru tinerii jurnaliști de astăzi. El face o istorie a genului, subliniind filiația franceză, dar aduce în discuție câteva subiecte de mare actualitate. Unul dintre acestea este cel legat de obiectivitatea de care trebuie să dea dovadă reporterul în vreme de război. Conflictele din fostul spațiu iugoslav sau Irak au avut
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
este cea de implicare directă, atât din punct de vedere emoțional, cât și doctrinar" (p. 128). Poziție de bun simț, s-ar putea spune până aici. Dar constatarea care urmează este cu adevărat interesantă: "Dacă în anii '20 precumpănește primul gen de Ťrăspunsť la provocările realității politice, după 1930, are loc o departajare clară a profilului politic a majorității publicațiilor". Concluzia pentru perioada războiului aproape că vine de la sine: După venirea la putere a lui Hitler (1933), după războiul de cucerire
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
de critică. în vederile lui Adrian Marino, statutul literaturii are două aspecte. Unul "supraistoric", marcat de unicitate, apt a forma obiectul demersului critic, și altul istoric, care cade în lotul istoriei literare, ce are a se aplica asupra temelor, tipurilor, genurilor etc. De aci ar decurge două maniere de istorie literară. Cea dintîi inserează, "eseuri", "monografii" de autori captivi ai originalității lor, în ordine cronologică (soluția Croce), cea de-a doua studiază temele, genurile, tipologiile: "La noi, G. Călinescu poate fi
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
are a se aplica asupra temelor, tipurilor, genurilor etc. De aci ar decurge două maniere de istorie literară. Cea dintîi inserează, "eseuri", "monografii" de autori captivi ai originalității lor, în ordine cronologică (soluția Croce), cea de-a doua studiază temele, genurile, tipologiile: "La noi, G. Călinescu poate fi încadrat în tipul Croce. Cu observația că istoria și critica literară nu sînt pentru el decît literatură cu și despre literatură. Literatură pe marginea literaturii. Operația, reușită deseori în plan estetic-literar, mi se
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
ar putea ca soarta ficțiunii teoretice să fie totuși compromisă pentru multă vreme, dacă nu definitiv, în cultura română. în ea domină, și de departe, poezia, imaginea, intuiția, gustul, nu reflexia teoretică sistematică, de altfel fără nici o tradiție la noi. Genurile predilecte sînt de ordin poetic, publicistic și pamfletar". Ne dăm seama, din nou, că "enciclopedismul", "monumentalul", "sinteza", privirea "integratoare" pe care le preconiza Adrian Marino erau, de facto, bizar... dezintegratoare, excomunicînd elementele scrisului frumos, cele ale metaforei mitului, transcendenței... O
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
fost cineva care să o creadă - Ťanticameră a religieiť, locul cel mai apropiat de credință...". Și încă un fapt esențial. Critica estetică pe care adepții abstractizării prin metodă o suspectează de frivolitate, sărăcie, retardare, e, acolo unde există har, un gen bogat, debordînd de materii sub astrul libertății asocierii lor: "Critica nu trebuie să-și refuze nimic... Este genul (sau ar trebui să fie, dar nu e decît rareori) proteic prin excelență. Cum s-a spus că e romanul. Ironie, poezie
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
fapt esențial. Critica estetică pe care adepții abstractizării prin metodă o suspectează de frivolitate, sărăcie, retardare, e, acolo unde există har, un gen bogat, debordînd de materii sub astrul libertății asocierii lor: "Critica nu trebuie să-și refuze nimic... Este genul (sau ar trebui să fie, dar nu e decît rareori) proteic prin excelență. Cum s-a spus că e romanul. Ironie, poezie, epic, teoretic, reflecție, puțină biografie, ceva autobiografie, jurnal, eseu de idei, transcriere de citate, conversație, teatru, lungi tăceri
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
și naiv cu efortul de particularizare somatică și, uneori, chiar cu încercarea definiției psihologice, mijlocul și sfîrșitul sec. XIX operează o separație semnificativă, deși nu categorică, între cele două tendințe majore. Pictura de șevalet și, ceva mai tîrziu, sculptura - acest gen ca și necunoscut în spațiul postbizantin și în sfera de influență a ortodoxiei - se înscriu decis în esteticile europene și în orizontul înnoirilor de limbaj, în timp ce hieratica icoanei și a frescei, cu schematismul ei formal împins aproape de abstracțiune, se retrage
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]