4,186 matches
-
întîlnesc și în alte limbi, fără a avea însă caracterul masiv și general pe care il au în "familiile" lingvistice pomenite mai sus"59. Dumitru Copceag observa că esența concepției lui Eugeniu Coșeriu se caracterizează tocmai prin fuziunea dintre perspectiva genealogica și cea tipologica: "Tipologia, în accepțiunea largă a termenului 60, ne furnizează datele necesare pentru genealogie. Nici o relație genetică între două sau mai multe limbi cu istorie necunoscută nu se poate stabili altfel decît după criterii de natură tipologica. Ele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
disciplină care își propune să cerceteze faptele lingvistice raportîndu-le la diferitele "universale" ale limbii, are, cu genealogia, atît legături de ordin metodologic 63, cît și legături de ordin, s-ar putea spune, intrinsec: cele două puncte de vedere - tipologic și genealogic - pot fuziona, permițînd o cunoaștere mai profundă a obiectului cercetat"64. Într-o foarte cunoscută lucrare despre tipologia lingvistică și universalii, Bernard Comrie 65 consideră că asemănările între limbi ar putea fi explicate prin patru cauze principale: universaliile lingvistice, înrudirea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
logicienilor, ca "modelul de categorizare al obiectelor de care se ocupă, respectiv, a limbilor, la care au recurs pînă atunci, este inconsistent, și că încercarea de a împărți fără rost limbile în tipuri morfologice se află în impas. Nici clasificarea genealogica a limbilor (în fond, tot o clasificare tipologica) nu mai părea să "oglindească" cu strictețea pe care o sperau primii adepți ai metodei comparativ-istorice o organizare conform modelului social al familiei: strămoși, părinți, fiice, surori etc. Așa cum biologii ajung să
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
poate deveni cu adevărat o știință doar prin tipologie 75. Dicționarul de stiinte ale limbii, într-un articol realizat de Gabriela Pana Dindelegan, afirmă că tipologia lingvistică "studiază asemănările structurale semnificative dintre limbi independent de istoria și de natură lor genealogica sau de poziția geografică, identificînd parametrii tipologici și propunîndu-și stabilirea tipurilor structurale de limbi în funcție de acești parametri, precum și încadrarea limbilor particulare într-un anumit tip"76. Limbile își pot schimba tipul structural, dar nu și clasa genealogica; de pildă franceză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de natură lor genealogica sau de poziția geografică, identificînd parametrii tipologici și propunîndu-și stabilirea tipurilor structurale de limbi în funcție de acești parametri, precum și încadrarea limbilor particulare într-un anumit tip"76. Limbile își pot schimba tipul structural, dar nu și clasa genealogica; de pildă franceză (limba romanica), bulgară (limba slavă) și engleză (limba germanica) au trecut de la tipul sintetic la cel analitic; armeana (limba indo-europeană izolată) a trecut de la tipul flexionar la cel aglutinant; iar toate aceste limbi au rămas în cadrul aceleiași
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pildă franceză (limba romanica), bulgară (limba slavă) și engleză (limba germanica) au trecut de la tipul sintetic la cel analitic; armeana (limba indo-europeană izolată) a trecut de la tipul flexionar la cel aglutinant; iar toate aceste limbi au rămas în cadrul aceleiași clase genealogice. Autoarea încearcă realizarea unui istoric al conceptului de tip lingvistic și deosebește patru etape: 1. În cadrul metodei comparativ-istorice, în studiile frățiilor Friedrich și August Schlegel tipul este înțeles că o clasă de limbi constituită pe baza prezenței sau absenței unei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
problema naturii limbajului uman. Problemă tipologiei face cu adevarat din lingvistică o știință: "C'est seulement par la typologie que la linguistique s'élève à des points de vue tout à fait généraux et devient une science"84. Distincția clasificare genealogica vs. clasificare tipologica a avut multă vreme la baza distincția primară diacronie vs. sincronie: "Compararea în plan sincronic a unor limbi apropiate nu din punct de vedere genetic, ci structural-formal în vederea unei clasificări a limbilor pe tipuri formează obiectul tipologiei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
flexionar, acestea din urmă (că, de pildă, limbile indo-europene vechi) fiind considerate, în mod greșit, superioare altora. Această clasificare, avînd la bază tipul morfologic, a dominat întreg secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea. Clasificarea genealogica se bazează pe criteriul istoric, fiind așadar de natură diacronica, iar clasificarea tipologica are un caracter sincronic. Edward Sapir, în capitolul Tipurile de structură lingvistică din volumul sau Language. An Introduction to the Study of Speech, 1921 (Trad. fr. Le
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
singur 124. Diacronia de pe un plan apare că sincronie pe planul imediat superior. Schimbarea normei (motivată "intern") e o funcționare 125 a sistemului; schimbarea sistemului, o funcționare a tipului. 3. Permite îmbinarea, în metodologia cercetărilor lingvistice, a punctului de vedere genealogic cu cel tipologic (considerate de unii autori că incompatibile). 4. Explică așa-zisele convergente lingvistice 126, adică inovațiile paralele, observate adesea în evoluția mai multor limbi, înrudite sau neînrudite. 5. Din punct de vedere filozofic, reduce pluralitatea la unitate, dezvăluie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că, de pildă, topica SVO, ce caracterizează 36% dintre limbile lumii, este naturală, din punct de vedere enunțiativ: tema (S: suport) vs remă (VO: aport de informatie). Această topica apare în limbi dintre cele mai diferite din punct de vedere genealogic: indo-europene (mai puțin cele celtice care au ordinea VSO), chineză, vietnameza, thai, khmer, kiswahili, hausa, yoruba, nahuatl, quiche, guaraní, javaneza etc. Topica nu este, însă, fixă. De pildă în limbile romanice, prin fenomenul de pronominalizare a obiectului, SVO → (S)OV
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rugăciune, slogan, proverb, maximă etc. Din perspectiva lingvisticii limbilor s-ar putea face studii extrem de interesante care să urmărească modul în care aceste tipuri universale capătă anumite particularități semantico-expresive pentru limbi particulare sau pentru grupuri de limbi înrudite sau neînrudite genealogic și tipologic. Chiar și la nivelul gramaticii transfrastice lucrurile sînt abia la început. De pildă pot fi urmărite o serie de particularități în privința subordonării, coordonării și substituirii textuale. În privința subordonării, observă Eugeniu Coșeriu, "există deosebiri mari de la o limbă la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu limbi creole și pidginuri trebuie adăugată și Oceania. Deși, de pildă, unele limbi creole cu baza lexicala romanica sînt numite limbi romanice din a doua generație, autoarea consideră că e vorba de o problemă încă nerezoltvată cea a clasificării genealogice a limbilor creole: "O limbă creola are vocabularul provenit din limba de bază, numită, după cum am văzut, lexificatoare, dar structura ei gramaticala este sensibil diferită de a acesteia (cu care nu este reciproc inteligibila, fiind o limbă distinctă de ea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu cealaltă limba/celelalte limbi cu care cea dinții a venit în contact. În această situație, de limbă care, spre deosebire de cele mai multe limbi, are mai mult de o mamă, se pune problema: Unde se situează o limbă creola într-o clasificare genealogica - în descendentă limbii lexificatoare sau a celeilalte/celorlalte limbi implicate în geneză ei?"219 În privința celeilalte chestiuni controversate, legate de raportul dintre diferitele varietăți creole cu aceeași limbă lexificatoare, credem că folosirea pluralului (creole franceze, creole portugheze, creole malaeze etc.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile vorbite în America), a unei anumite regiuni (de exemplu, limbile vorbite în Peninsula Iberica sau limbile vorbite în Caucaz) sau în anumite țări (de exemplu, limbile vorbite în Franța, limbile vorbite în India). După părerea majorității lingviștilor, si clasificările genealogice de tipul limbi negro-africane sau limbi amerindiene nu sînt altceva, în principal, decît tot niște clasificări geografice. O serie de clasificări îmbină perspectivele geografică și lingvistică propriu-zisă. Sînt clasificările realizate din perspectiva spațială, cu bazele în așa-numita lingvistică areală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deopotrivă - spre deosebire de celelalte limbi romanice - o limbă balcanică: ea are în comun cu limbile neromanice bulgară și albaneză folosirea unei declinări minimale, postpunerea anumitor articole, construcția viitorului cu verbul auxiliar a voi, substituirea infinitivului prin construcții conjunctivale"223. 6. CLASIFICĂRI GENEALOGICE 6.1. Noi teorii și practici în clasificarea genealogica Existența macro-familiilor poate fi rezultatul unei origini comune extrem de vechi a familiilor lingvistice, de ordinul a zeci de mii de ani, argumentele implicînd, după cum deja am văzut, științe precum antropologia, arheologia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
are în comun cu limbile neromanice bulgară și albaneză folosirea unei declinări minimale, postpunerea anumitor articole, construcția viitorului cu verbul auxiliar a voi, substituirea infinitivului prin construcții conjunctivale"223. 6. CLASIFICĂRI GENEALOGICE 6.1. Noi teorii și practici în clasificarea genealogica Existența macro-familiilor poate fi rezultatul unei origini comune extrem de vechi a familiilor lingvistice, de ordinul a zeci de mii de ani, argumentele implicînd, după cum deja am văzut, științe precum antropologia, arheologia, genetică și lingvistică. Astfel, sprijinite de aceste noi argumente
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
antropologia, arheologia, genetică și lingvistică. Astfel, sprijinite de aceste noi argumente, o serie de teorii mai vechi au fost readuse în discuție. De asemenea, în a doua jumătate a secolului al XX-lea apar noi teorii și practici în clasificarea genealogica a limbilor lumii. De pildă, lingvistul danez Holger Pedersen în 1903 și mai apoi ucraineanul Vladislav Marcovici Ilici-Svitici și rusul Aharon Dolgopolsky, după 1960, au propus regruparea mării familii indo-europene cu alte familii de limbi (uralice și altaice) sub numele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ruhlen, Allan Bomhard și John Bengtson sînt adepții, în esență, ai tezei monogenezei și, prin urmare, ai tezei unei limbi-mamă unice apărute în protoistoria ființei umane în estul Africii. Pe urmele lui Greenberg, lingvistul american Merritt Ruhlen propune o structură genealogica stratificata a populațiilor umane și implicit a limbilor vorbite de aceste populații: - stratul 1: proto-sapiens; - stratul 2: khoisan, limbile pigmeilor, congo-sahariene, non-africane; - stratul 3 (al limbilor non-africane): indo-pacifice (și australiene), eurasiene; - stratul 4 (al limbilor eurasiene): austrice, dene-caucaziene, eurasiamericane; - stratul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unice. Printre acestea: *kuna "femeie", *mako "copil", *(m)ama, (n)ana "mama", *mano "bărbat", *tik "unu" (cifră), *pal "doi", "deget", *puți "vulva", *aqua "apă", *kuan "cîine", *tika "pamant". Greenberg 230 și Ruhlen 231 revoluționează clasificarea tradițională a limbilor din perspectiva genealogica, restrîngînd numărul familiilor lingvistice la 12 macro-familii: 1. Khoisan (48 de limbi vorbite în Africa australa) 2. Nigero-kordofaniană (în Africa) 2.1. Kordofaniană (32 de limbi în Sudan) 2.2. Nigero-congoleză (peste 1000 de limbi la sud de ecuator și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a indo-europenei comune, ci, dimpotrivă, tocmai prin amestecul și apropierea treptată a unor limbi diferite care au ajuns să se asemene în timp și să devină limbi înrudite. Trubetzkoy afirmă că limbile indo-europene ar trebui caracterizate mai degrabă structural decît genealogic, prin enumerarea unor caracteristici lingvistice comune: 1. limbile indo-europene nu au armonie vocalica, spre deosebire de cele din marea familie uralo-altaică (ugro-finice, turco-tătare etc.); 2. consonantismul în poziție inițială nu este mai sărac decît cel medial său final (că în limbile dravidiene
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
poate accepta și existența mării familii uralo-altaice270, propusă încă din 1730 de sudezul Philip Johan von Strahlenberg și dezvoltată ulterior de lingviști că Rasmus Rask, Matthias Castrén, Nicholas Poppe sau Serghei Starostin. Argumentele sînt mai degrabă de natură tipologica decît genealogica și existența acestei mari familii a început să fie respinsă de către lingviști pe la jumatatea secolului al XX-lea. Ea a fost repusa în discuție astăzi îndeosebi de către școală americană de lingvistică a limbilor, unul dintre argumentele cele mai importante fiind
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-ului)271, dar și de dovezi arheologice, antropologice (caracteristicile fizionomice) care vin să le completeze pe cele glotocronologice și lingvistice propriu-zise. Ar fi vorba, așadar, - afirmă cei care neagă existența acestei macrofamilii - de considerente rasiale și nu de o înrudire genealogica a limbilor, caracteristicile tipologice comune putînd fi explicate prin contactul îndelungat între limbi, sau, în cel mai bun caz, de descendentă limbilor proto-uralică și proto-altaică dintr-o proto-limbă comună, dar urmată de o dezvoltare divergență. Printre aceste trăsături genealogice comune
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
înrudire genealogica a limbilor, caracteristicile tipologice comune putînd fi explicate prin contactul îndelungat între limbi, sau, în cel mai bun caz, de descendentă limbilor proto-uralică și proto-altaică dintr-o proto-limbă comună, dar urmată de o dezvoltare divergență. Printre aceste trăsături genealogice comune ale mării familii uralo-altaice ar fi de amintit: - la nivelul tipologiei fonologice sînt limbi caracterizate de fenomenul armoniei vocalice; - la nivelul tipologiei morfologice sînt limbi de tip aglutinant iar genul gramatical lipsește; - la nivelul tipologiei sintactice sînt limbi SOV
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
5. Limba coreeană (80 mîl. în Peninsula Coreeană) este limba oficială în Republică Populară Democratică Coreeană și Coreea de Sud. Limba pe care cei mai multi lingviști o considera în continuare o limbă izolată, dar pe care o considerăm, în conformitate cu noile orientări în clasificarea genealogica, drept o limbă aparținînd mării familii uralo-altaice, în cadrul căreia reprezintă o ramură izolată. 6.5.2.6. Limba ainu S-a vorbit în sudul peninsulei Sahalin, în insulele Kurile, în Kamceatka iar astăzi mai are cîțiva vorbitori în insula Hokkaido
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
000 - 7.000 de ani in urma, o dată cu creșterea nivelului oceanelor, Tasmania, Noua Guinee și numeroase alte insule mai mici s-au separat de continentul australian. Există prin urmare o înrudire filogenetica a acestor populații, ceea ce sugerează ideea unei înrudiri genealogice a limbilor, ipoteza ce urmeaza însă a fi demonstrată în viitor. Joseph Greenberg propunea în 1971297 Macrofamilia Indopacifică din care făceau parte limbile tasmaniene, limbile papua, limbile din insulele Andaman și limba considerată pînă atunci un izolat lingvistic, kusunda, o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]