40,327 matches
-
biletului de intrare?! Oare să ne fi speriat afișul din oraș care anunța un recital de muzică clasică?! Sau poate la mijloc e acea indiferență față de cultură, care ne-a intrat în sânge și care ne bântuie din ce în ce mai mult, de la generație la generație. Oare cum am fi putut rămâne indiferenți, mai ales horecenii, care trebuiau să fie prezenți de la mic la mare în sala de concert. Să-l asculți pe un horecean de viță veche, care este fiul lui Gheorghe Caulea
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
intrare?! Oare să ne fi speriat afișul din oraș care anunța un recital de muzică clasică?! Sau poate la mijloc e acea indiferență față de cultură, care ne-a intrat în sânge și care ne bântuie din ce în ce mai mult, de la generație la generație. Oare cum am fi putut rămâne indiferenți, mai ales horecenii, care trebuiau să fie prezenți de la mic la mare în sala de concert. Să-l asculți pe un horecean de viță veche, care este fiul lui Gheorghe Caulea, unul dintre
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
în întreaga lume. “Vocea ei vine din rai”, spun cei care i-au ascultat vreodată prelegerile și concertele, atât cunoscătorii care-i pot aprecia critic incredibile calități vocale și performanțele tehnice, cât și publicul, fascinat de această artistă din noua generație de cântăreți de mantre. Se spune că există o frecvență anume pentru fiecare element din Univers, una anume pentru tristețe și alta pentru fericire, una pentru veselie și alta pentru regrete. În dialog cu fiecare dintre acestea, mantra este glasul
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
luna septembrie ca parte a stagiunii. În februarie 2016 s-au prezentat fragmente din spectacol în cadrul Round Table, care a avut loc la Universitatea Națională de Muzică București. „În acest moment, când se vorbește atât de mult de ruptura dintre generații, aceste două artiste s-au aplecat asupra istoriei bunicilor lor, unul evreu, iar celălalt legionar, cu suferințele lor, în conjuncturi istorice dure, pe care nepoatele au căutat să le înțeleagă și să le exprime. Nu le-a fost ușor, au
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
s-a modernizat. N-a dispărut pentru că este o afacere subterană extrem de bănoasa. Este o altă formă de a emigra. Este una dintre cele mai periculoase forme de a cumpăra vieți umane. Țintă este “carnea vie” tânără. Cu tine vorbesc, generație “you-tube” ! Toți vedem la stiri și trecem cu vederea de parcă e o poveste care nu are nici o legătură cu realitatea...traficul de fete. Dar nici băieții nu scapă subiectului. Am ajuns să nu mai cred în tineri dispăruți. Mă tem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94023_a_95315]
-
exploatează exact vârstă la care trupul și mintea tânărului suferă transformări. Pradă sunt tinerii care ajung să vadă în părinți cei mai mari dușmani ai vieții lor, marii inamici ai emancipării lor. Pe fondul sărăciei și pe fondul rupturii între generații, intervin oameni pricepuți să manipuleze. Povestea pe care o picura în urechea celui ce-asculta și care vrea cu tot dinadinsul să creadă că acel străin îi dorește mai mult binele decât părinții sau familia,este superbă. Toate lucrurile care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94023_a_95315]
-
evidențiază o problemă majore de sănătate publică la nivel global. În acest an, Ziua Mondială a Sănătății are ca temă sănătatea și îmbătrânirea. Aceasta coincide și cu marcarea anului 2012 ca Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații (AEIA), sub auspiciile Comisiei Europene. În această săptămână, Ministerul Sănătății, prin specialiștii departamentelor de promovare a sănătății din direcțiile de sănătate publică, în colaborare cu parteneri de la nivel local, au desfășurat o campanie de promovare a Zilei Mondiale a Sănătății
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94043_a_95335]
-
Mențineți-vă o stare bună de sănătate mintală!”. În ultimele decenii, analiza datelor a indicat accelerarea îmbătrânirii populației, ridicând astfel semnale de alarmă privind consecințele acestui proces. Speranța de viață este în creștere, ratele de fertilitate sunt în scădere, iar generațiile născute în perioadele de maximă fertilitate sunt pe cale de a ieși din activitate, urmând să mărească, în viitorul apropiat, numărul pensionarilor. Existența acestor factori a condus la dezbateri privind modul în care statele membre ale Uniunii Europene vor face față
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94043_a_95335]
-
treacă în eternitate, dacă s-ar fi gândit vreodată la așa ceva. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Regretul pierderii unui titan dintre istoricii contemporani Larry Watts Am aflat de moartea profesorului Gheorghe Buzatu cu mare tristețe. Profesorul Buzatu aparține aceleiași generații de istorici asemenea profesorului Constantiniu - puternici în convingerile lor, calmi în apărarea pozițiilor lor, chiar și nepopulare, și mereu gata să facă față criticilor pe care gândirea independentă le atrage de multe ori. Pierderea unui alt titan dintre istoricii contemporani
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
cu care ne-am obișnuit, mereu repetată, susține că nimeni nu este de neînlocuit! Iată că vorba asta nu i se potrivește lui Gheorghe Buzatu. Istoricului și om al Cetății care a fost Gheorghe Buzatu. Cine dintre colegii săi de generație sau mai tineri ar fi scris, gândit sau spus tot ce a spus, a scris, a documentat fără hodină marele istoric?! Și ce ne-am face noi, românii, fără tot ce a scris domnul profesor Gheorghe Buzatu? Niciodată până în zilele
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
atât de sus față de confrații săi, față de colegii săi. Nu cu un cap deasupra tuturor, ci cu întreaga sa statură, cu întreaga sa operă, mii și mii de români îl pun pe domnul Gheorghe Buzatu deasupra tuturor colegilor săi de generație sau mai tineri... Este vorba de generația istoricilor români care, cu toții, au dat bir cu fugiții în fața istoriei! Au făcut de rușine și de ocară nobila misiune a cronicarului! Mai presus de adevărul istoric și de nevoile Neamului au pus
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
colegii săi. Nu cu un cap deasupra tuturor, ci cu întreaga sa statură, cu întreaga sa operă, mii și mii de români îl pun pe domnul Gheorghe Buzatu deasupra tuturor colegilor săi de generație sau mai tineri... Este vorba de generația istoricilor români care, cu toții, au dat bir cu fugiții în fața istoriei! Au făcut de rușine și de ocară nobila misiune a cronicarului! Mai presus de adevărul istoric și de nevoile Neamului au pus măruntele lor interese, de familie sau de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
contemporană, cu o largă deschidere spre dialog și universal, iar Centrul Academic, care i-a fost o a doua casă până în ultima clipă a vieții sale, sper să-i continue opera, primindu-i Numele ca simbol și tărie pentru noile generații. V-aș ruga să depuneți pe mormântul său o lacrimă și un gând de neuitare din partea mai tânărului coleg și prieten, care semnează aceste rânduri, de departe, dar mereu aproape de toți cei care simt și trăiesc românește. Rog pe Bunul
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
pământești a profesorului Gheorghe Buzatu. Dar profesorul Gheorghe Buzatu a fost și un mare patriot: a pus toată știința sa și munca sa în slujba Neamului său. de aceea, amintirea Profesorului Gheorghe Buzatu va rămâne ca un îndreptar pentru noile generații de istorici, chemate a-i urma pilda de profesionalism și pilda de patriotism. Dumnezeu să-l ierte! Gheorghe Buzatu, istoric savant curajos, cercetător minuțios sine ira et studio Prof. univ. dr. h.c. Gheorghe C. Mihai A încetat brusc din
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
zeci de cărți și sute de studii de analiză a istoriei României moderne și contemporane, cel care a publicat documente incredibile din perioada 1935-1950. Avea 74 de ani. Savant curajos, cercetător minuțios sine ira et studio, profesorul Gheorghe Buzatu lasă generațiilor viitoare o operă care, chiar neterminată, va rămâne vie în patrimoniul culturii universale. Pentru eram în relații excelente, schimbul nostru de idei prin e-mail devenise captivant după ce am publicat cartea „Convorbiri dialogale privind temeiurile dreptului”. Prin toate mijloacele media se
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
profundul fizician Ion Bica? Neîncadrabilul fizician Liviu Sofonea? Dar filosoful Mircea? Dar atâția alții, uitați până și în moarte? Cine să ne trezească altcineva decât noi înșine? E o durere în nerăspunsul nostru, celor care încă mai suntem, în răspunsul generațiilor care poartă povara continuării a ceea ce a făcut Gheorghe Buzatu pentru cultura noastră, pentru națiune. Da. Un mare român cu statură de istoric național Dinu Săraru A plecat în lumea drepților un bărbat harnic care o viață întreagă s-a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
publicat Tărâm Pustiu - a rămas un poet de răspântie dar nu a devenit unul modernist, Eliot a continuat să scrie drame poetice moderniste chiar și după ce Harold Pinter a adus în scenă teatrul postmodern. Asistăm la o succesiune firească a generațiilor. Premiul Nobel din acest an deschide calea generației viitoare. Așa cum se lamenta TS Eliot după ce a luat și el acest premiu, odată ce ai un Nobel nu mai ai viitor în față, nu mai ai decât îun trecut glorios în urmă
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
răspântie dar nu a devenit unul modernist, Eliot a continuat să scrie drame poetice moderniste chiar și după ce Harold Pinter a adus în scenă teatrul postmodern. Asistăm la o succesiune firească a generațiilor. Premiul Nobel din acest an deschide calea generației viitoare. Așa cum se lamenta TS Eliot după ce a luat și el acest premiu, odată ce ai un Nobel nu mai ai viitor în față, nu mai ai decât îun trecut glorios în urmă.' E o mare curiozitate să vedem ce anume
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
dar un lucru e sigur: teoreticienii literari ar trebui să adulmece dâra noii literaturi. Oricât am încerca să glosăm pe tema Postmodernitatea a murit, trăiască postmodernitatea, istoria nu ne va ierta dacă nu recunoaștem, în al doisprezecelea ceas, sămânța noii generații încă nebotezate. Harold Pinter s-a născut la 10 octombrie 1930, la Londra, într-o familie de evrei. Nu a vrut niciodată să vorbească în amănunt despre viața lui, cu atât mai puțin s-o pună în piese. Chiar spune
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
publicat Tărâm Pustiu - a rămas un poet de răspântie dar nu a devenit unul modernist, Eliot a continuat să scrie drame poetice moderniste chiar și după ce Harold Pinter a adus în scenă teatrul postmodern. Asistăm la o succesiune firească a generațiilor. Premiul Nobel din acest an deschide calea generației viitoare. Așa cum se lamenta TS Eliot după ce a luat și el acest premiu, odată ce ai un Nobel nu mai ai viitor în față, nu mai ai decât îun trecut glorios în urmă
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
răspântie dar nu a devenit unul modernist, Eliot a continuat să scrie drame poetice moderniste chiar și după ce Harold Pinter a adus în scenă teatrul postmodern. Asistăm la o succesiune firească a generațiilor. Premiul Nobel din acest an deschide calea generației viitoare. Așa cum se lamenta TS Eliot după ce a luat și el acest premiu, odată ce ai un Nobel nu mai ai viitor în față, nu mai ai decât îun trecut glorios în urmă.' E o mare curiozitate să vedem ce anume
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
dar un lucru e sigur: teoreticienii literari ar trebui să adulmece dâra noii literaturi. Oricât am încerca să glosăm pe tema Postmodernitatea a murit, trăiască postmodernitatea, istoria nu ne va ierta dacă nu recunoaștem, în al doisprezecelea ceas, sămânța noii generații încă nebotezate. Harold Pinter s-a născut la 10 octombrie 1930, la Londra, într-o familie de evrei. Nu a vrut niciodată să vorbească în amănunt despre viața lui, cu atât mai puțin s-o pună în piese. Chiar spune
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
în Germania, Golopenția scria că "Trebuie mai ales atrasă atenția lumii de la noi asupra culturii, a stilului englez și anglo-saxon în genere. Un continent complet inexplorat de noi, terra incognita, în sensul cel mai propriu. Și totuși ar trebui ca generația care va ieși de acum încolo în străinătate să se ducă cu deosebire în Anglia. Numai acolo și în Rusia avem noi ce învăța, cu adevărat de folos pentru epoca în care intrăm". Dar cea mai dramatică pagină din acest
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
în presa vremii, ca în acel cald articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un loc "aproape unic" în cadrul generației sale, un tânăr care "posedă o duioșie și o luciditate de mare înțelept, știind de minune să alterneze construcția și iubirea de neam, cu grija de propășire și să le îmbine într-o mărinimoasă viziune". Dintre reprezentanții școlii de cercetare
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
Energie nationale, Les Déracinés. Scrisorile, dintre anii 1933 și 1940, ale lui Petru Comarnescu dau expresie, mai tot timpul, dezgustului autorului lor "de a mai face ceva, de a mai spera ceva, de a mai crede în ceva", dezamăgirii de generația sa care, în urma unor diferende de ideologie politică, s-a răvășit, nemulțumirilor sale de mediul în care trăiește, care a devenit "și mai josnic și mai anihilator". Epistolierul se teme permanent să nu se rateze, să nu se comodizeze, să
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]