4,959 matches
-
au distins cinci dimensiuni polare pe baza cărora oamenii iau decizii: afectivitate vs neutralitate afectivă, individualism vs colectivism, universalism vs particularism, realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților) vs descriere (cine este persoana respectivă), specificitate vs generalitate. O altă abordare referențială aparține lui M. Rokeach (Rokeach Value Survey, 1973), care descrie cum valorile sînt organizate în două sisteme separate, aflate totuși în relație: sistemul valorilor finalități (stări existențiale pe care o persoană se străduiește să le realizeze
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
favoriza ulterior apariția autoimunității anti ? celulare. Dintre celelalte locusuri posibil implicate în predispoziția pentru T1DM mai menționăm polimorfisme din gena CTLA-4 (Citotoxic T Lyphocyte Antigen) - IDDM12 și ICAM-1 (Intercellular Cell Adhesion Molecule) [30]. 3. Factori de Mediu 3.1 Generalități Mai multe argumente vin să susțină importanța factorilor de mediu în etiopatogenia T1DM. Astfel concordanța pentru DZ este de maxim 30-50% [47], unii dintre gemeni putând dezvolta boala la mai mult de 30 de ani distanță unul de celălalt. Rata
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
history of malignant mesothelioma http://medicineworld.org/cancer/mesothelioma/natural-history-of-malignant-mesothelioma.html accesat în data de 23 Februarie 2007. 62.***, Prevention, http://www.asbestosnews.com/html/ prevention.html accesat în data de 26 Februarie 2007. PERICARDITELE MALIGNE TEODOR HORVAT, ADRIAN CIUCHE GENERALITĂȚI Pericardul, învelișul protector al inimii, poate fi interesat de procese tumorale prin invadare directă (cancer pulmonar, cancer de esofag, tumori maligne mediastinale), sau prin metastazare de la un cancer cu punct de plecare într-un organ de vecinătate sau de la distanță
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
și într-un mod relevant, capabil să lase urme în mentalu l elevului pe parcursul procesului său de formare; - reflectă ceea ce elevul știe, poate să facă sau este capabil să comunice despre ceea ce știe să facă; - echilibru l dintre nivelul de generalitate și cel de specificitate ale formulării acestor standarde de performanță este dat de relația specifică dintre standarde și obiectivele de evalu are, fiecare sistem educațional impunând propria sa viziune în această privință. Deci, concluzionând, putem spune că standardele de performanță
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
finalitățile și scopurile educației; obiectivele defin ite după marile categorii comportamentale (obiective cognitive, afect ive ș i psihomotorii) obiectivele operaționale/competențe derivate. Fiecare dintre acestea se situează la niveluri diferite de specificitate. Dacă scopurile au cel mai înalt grad de generalitate, fiind cele care orientează pe termen lung acțiunea instructivă, obiectivele sunt cele care relevă modul în care scopul urmărit s -a realizat. Obiectivele educaționale corespund unor schimbări pe care le preconizăm prin învățare, descriind fie un ansamblu de comportamente, activități
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
realizată de elev (investigație, anchetă, experimente); Rezultate, concluzii, observații. Aprecierea succesului proiectului în termeni de eficiență, validitate, aplicabilitate; Prezentarea proiectului; Relevanța proiectului (utilitate, conexiuni interdiscip linare). Criteriile de evaluare a unui proiect sunt propuse de profesor în funcție de nivelu l de generalitate la care aces ta dorește să-și plaseze demersul evaluative. Modele de referate de evaluare a proiectelor și a activității de elaborare a acestuia Exemplul 5 Unitatea de învățământ:..................................................... Candidat:...........................Clasa:......... Specializarea: ............................................................... Îndrumător: .................................................................. Tema lucrării:............................................................... 1. Estetica lucrării:.................................................. ..................................................................... 2. Sistemat
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
informațiilor în text (de exemplu, să observe relația de cauză-efect între două secvențe ale textului) pentru a asigura coeziunea acestuia. În ceea ce privește tematica textelor cu rol de exemplu avute în vedere, se observă abordarea unui subiect cu un grad mare de generalitate în lucrarea românească, a cărui discuție implică un efort crescut de concretizare din partea elevilor. De altfel, textul oferit ca etalon conține formulări abstracte care reduc posibilitatea elevilor de a sesiza eficiența comunicării și funcționalitatea limbii. Dimpotrivă, în lucrarea britanică sunt
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
poate spune și despre sociologia românească. Este meritul autoarei de a fi adus în atenția comunității sociologilor din România o temă incitantă teoretic și de interes public deosebit. Așa cum relevă autoarea, sociologia modei reunește numeroase teorii cu nivel mediu de generalitate și zeci, dacă nu sute, de concepte în diferite stadii de cristalizare. În această situație, demersul de inventariere și de analiză conceptuală, ca și identificarea direcțiilor de studiu și a progreselor realizate în cunoașterea sociologică a modei sunt bine-venite și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
avem de-a face cu una din multiplele aserțiuni formulate în liniile teoretice ale interacționismului simbolic: din moment ce ne îmbrăcăm, ne prezentăm sau ne adresăm unei audiențe ale cărei reacții sunt esențiale pentru stima de sine (ibidem). La nivel de maximă generalitate, "sinele" (self) se referă la ideile și sentimentele pe care le avem despre noi înșine, altfel spus imaginea pe care o avem despre propria persoană. Preocuparea pentru studierea structurii și mecanismelor de formare a self-ului marcată în psihologia socială
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în întinderea perioadei care trebuie luată în considerare. A pune în discuție peste un mileniu de activitate culturală este un lucru aproape imposibil, și evidentul pericol este de a se găsi o facilă rezolvare prin aplicarea unor etichete care, prin generalitatea lor, nu spun de fapt nimic. Ceea ce ne putem permite, date fiind intențiile studiului de față, este să menționăm doar câteva din tendințele mai semnificative care au marcat momente privilegiate ale istoriei culturale bizantine. Oricum nu putem să nu observăm
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și negații, cât și a demersului inductiv al cauzalității. Teoria cunoașterii, așa cum s-a conturat în scrierile autorilor bizantini, este foarte greu să fie pusă în cadre teoretice, pentru a îndeplini cerințele discursului filosofic modern, în special cele legate de generalitate și obiectivitate. Chiar dacă s-a formulat existența unor etape în avansul cunoașterii, ele au un caracter relativ, pentru că nu descriu o reală succesiune, ele fiind mai degrabă coprezente în actul de cunoaștere. Însă un alt aspect dă o dimensiune specifică
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nevralgice ale concepției lui Streinu despre creația artistică: „Accentul prea rezolut al criticului trădează din păcate o concepție exagerată și nedialectică despre relația dintre clasificabil și inclasificabil, dintre conformitatea și non-conformitatea operei cu „legea”, când în realitate individualitatea este în funcție de generalitate, iar „caracterul de abatere de la normă a fenomenului artistic” este corelativ cu existența normelor. Departe de a ne putea vreodată dispensa în analiza critică de ele, avem nevoie și de integrarea în categorii și de precisa raportare la sistemul normelor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
există, pentru a spune astfel, sfârșit pentru sfârșitul proiectat. De exemplu, nimeni nu a desăvârșit vreodată, în manieră definitivă și totală, competența care consistă din dezvoltarea gândirii critice. Competența, cel puțin aceea care se situează la un nivel ridicat de generalitate, câștigă astfel, fiind percepută ca un orizont de lucru care este mai mult o finalitate fără sfârșit decât o finalitate tangibilă. După opinia autorilor Ioan Jinga și Elena Istrate, competența profesională a educatorilor din învățământ derivă din rolurile pe care
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
raportare la standardele profesionale ar crește calitatea actului educațional. 3.3. Principii și criterii de evaluare a competențelor profesionale Un principiu reprezintă „descrierea relațiilor existente între mai multe acțiuni, elemente, stări sau fenomene. Un principiu poate avea un grad de generalitate variabil, în funcție de situația la care se aplică ”. [Raynal F., Rieunier A., 1997] Criteriile de evaluare a competențelor profesionale didactice se referă la acele componente ale profesiei didactice care sunt observabile și măsurabile. Principalele categorii de comportamente așteptate din partea unui profesor
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
CHIRURGIA TUBERCULOZEI PULMONARE GENERALITĂȚI După un recul moderat al infecției tuberculoase la începutul anilor ’70 când o serie de specialiști, dând dovadă de un optimism exagerat, începuseră să prezică eradicarea tuberculozei, în anii ’90 ne-am găsit descoperiți în fața unei veritabile recrudescențe a acestei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
naturali de pe teritoriul județelor. Pentru o cunoaștere mai largă a aspectelor principale legate de exploatarea substanțelor minerale terapeutice din teritoriu, redăm paragrafele principale din normele tehnice privind stabilirea perimetrelor de protecție sanitară a stațiunilor balneare și balneoclimatice (după normele oficiale). Generalități 1.Protecția sanitară se instituie în scopul prevenirii și combaterii poluării stațiunilor balneare și balneoclimaterice și a efectelor dăunătoare ale fenomenelor antropice sau naturale. 2.Poluarea stațiunilor balneare și balneoclimaterice, în înțelesul prezentelor norme, constă în acele efecte care pot
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
evidență leziunile tuberculoase pulmonare. Tratament Prezentăm în cele ce urmează algoritmul terapeutic aplicabil empiemului mixt (tuberculos + piogenic) ce prezintă leziuni evidente tuberculoase ale pulmonului subiacent (fig. 5.18) și fără leziuni aparente (fig. 5.19) [5, 22, 26]. PLEUREZIILE MALIGNE GENERALITĂȚI Cavitatea pleurală conține în mod normal o mică cantitate de lichid (aprox. 10 ml) de fiecare parte [37]. Pleureziile apar când intervine un dezechilibru între rata de producere și cea de absorbție, având drept rezultat acumularea în exces de lichid
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
compozițiilor de către invatator in clasa sau acasă. Se pornește de la cerințele generale pentru orice compoziție, cât și de la cerințele speciale privind tipul de compoziție În cauză. Se urmăresc, apoi, obiectivele: - dacă s-a tratat efectiv subiectul și nu se emit generalități; - rigurozitatea planului: proporția părților, legătura logică dintre părîi, Înlănțuirea ideilor; - volumul de cunoștințe: Înțelegerea temeinică a lor, exactitatea științifică, bogăția de informații, argumentarea și motivarea informațiilor;modul de redactare: vocabularul folosit (bogatsărac); corectitudinea construcțiilor sintactice (propoziții-fraze); așezarea În pagină; ortografia
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
aviației 1. În conformitate cu drepturile și obligațiile lor prevăzute de dreptul internațional, părțile contractante reafirmă că obligația lor una față de cealaltă de a proteja securitatea aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicita formează parte integrantă a acestui acord. Fără a limita generalitatea drepturilor și obligațiilor prevăzute de dreptul internațional, părțile contractante vor acționa, în special, în conformitate cu prevederile Convenției referitoare la infracțiunile și la anumite alte acte săvârșite la bordul aeronavelor, semnată la Tokio la 14 septembrie 1963, ale Convenției pentru reprimarea capturii
HOTĂRÎRE Nr. 172 din 19 aprilie 1994 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Indiei privind serviciile aeriene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110687_a_112016]
-
apei legătura cu corpurile de apă subterană Continuitatea râurilor Condiții morfologice adâncimea râurilor și variația lățimii structura și substratul patului râului structura zonei riverane 1.1.1.3. Elemente chimice și fizico-chimice care sprijină elementele biologice 1.1.1.4. Generalități Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Condițiile nutrienților 1.1.1.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
apei timpul de retenție legătura cu corpurile de apă subterană Condiții morfologice variația adâncimii lacurilor cantitatea, structura și substratul patului lacului structura țărmului lacului 1.1.2.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice 1.1.2.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Condițiile nutrienților 1.1.2.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului structura zonei de influență a mareei Regimul mareei debitul de apă dulce expunerea la valuri 1.1.3 3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice 1.1.3.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Condițiile nutrienților 1.1.3.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului de coastă structura zonei de influență a mareei Regimul mareei direcția curenților dominanți expunerea la valuri 1.1.4.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice 1.1.4.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Condițiile nutrienților 1.1.4.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
vigoare în termen de 180 de zile de la data publicării lui în Monitorul Oficial al României. Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș Anexă NORME privind restituirea taxei pe valoarea adăugată cumpărătorilor - persoane fizice - care nu au domiciliul în România Capitolul 1 Generalități 1. Conform prevederilor art. 17 lit. C.l) din Ordonanță Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, cu modificările ulterioare, se aplică cota zero
ORDIN nr. 2.610 din 22 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor privind restituirea taxei pe valoarea adăugată cumpărătorilor - persoane fizice - care nu au domiciliul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122870_a_124199]
-
prezintă căii ferate, într-un termen convenabil care îi este fixat, documentele justificative necesare pentru tratarea definitivă a reclamației, dobânzile nu curg între expirarea termenului fixat și prezentarea efectivă a documentelor. Titlul III Transportul mărfurilor Capitolul 1 Contractul de transport. Generalități Articolul 54 Condițiile de acceptare la transport 54.1. Calea ferata efectuează transporturile conform Regulamentului atât timp cât: 54.1.1. - expeditorul se conformează normelor Regulamentului și tarifelor; 54.1.2. - transportul este posibil cu personalul și mijloacele de transport obișnuite; 54
REGULAMENT din 1997 privind tranSportul pe căile ferate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123021_a_124350]