3,097 matches
-
vârstă, calificați sau necalificați -, acest sistem se bucură totuși de favorurile comuniștilor, care văd în el un mijloc decisiv pentru a putea controla o dinamică de producție dezlănțuită și pentru a măsura eforturile „celor mai buni” muncitori. în 1935, Stalin generalizează acest sistem instaurând stahanovismul. Alexei Stahanov, miner din Donbass, este promovat „erou al muncii” și figură centrală a sistemului de producție pentru a fi reușit să extragă de patru ori mai mult cărbune decât un miner obișnuit. Propaganda îl glorifică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este răspunzător de moartea a cel puțin 15 000 de persoane, în timp ce, din 1825 în 1917, puterea țaristă pronunțase 6 321 de condamnări la moarte din motive politice. Războiul civil*, din 1918 în 1922, prilejuiește o dezlănțuire a violenței și generalizează în rândul bolșevicilor o practică a terorii care va deveni cultură de guvernare. Astfel, la 17 mai 1922, Lenin dă instrucțiuni pentru redactarea unui nou Cod Penal: „Trebuie înscris în mod explicit principiul, just din punct de vedere politic - și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de mai multe decenii, a unei terori de mică intensitate - de exemplu, în România. De altfel, dincolo de bilanțul contabil, trebuie luate în considerare profundele traumatisme psihologice, atât individuale, cât și colective, pe care le-au suferit societățile, în special fenomenul generalizat de deresponsabilizare individuală, care contribuie la dificultățile de construire a economiilor postsovietice*. Natura crimelor Comuniștii au căutat să-și ascundă crimele, mergând până la a practica un negaționism sistematic - de exemplu, cu privire la Katyn* sau la sistemul concentraționar. Pe cele pe care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
diplomatici permanenți în relațiile lor cu statele mai puternice, au făcut-o mai ales în scopul de a obține informații în timp util despre intențiile lor ostile. Chiar și atunci când, în secolul al XVI-lea, misiunile diplomatice permanente s-au generalizat, diplomații au fost în mare parte considerați o povară și un pericol pentru statul care îi primea. La începutul secolului al XVII-lea, Hugo Grotius, fondatorul sistemului juridic internațional modern, a mers până la a cere eliminarea acestei practici. Reprezentanții diplomatici
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ști în cele din urmă... că ești, într-adevăr, un om, un OM, atât... și nu o turmă!... (alt IF) O traducere originală a celebrei poezii “IF” de Ruyard Kiplling ) Dr. Mihai V. Botez ) Abrevieri ASC ateroscleroză cerebrală ATS ateroscleroză generalizată AVC accident vascular cerebral BEMP efecte secundare: biochimice, electrice, magnetice, pulstonice Bz Boltzmann DDM din domeniul microundelor DEMO dispozitive electronice macromoleculare organice DPN data probabilă a nașterii EVV/EVD/ PBM examinare cu valvele/digitală prin tușeu vaginal/palpare bimanuală HTA
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
expulzie. Deși prima perineotomie a fost executată încă din 1742, practicarea intervenției în epoca anterioară descoperirii mijloacelor de antisepsie și asepsie, în care orice plagă a regiunii vulvovaginale constituia o poartă de intrare pentru germenii patogeni, nu s-a putut generaliza. Abia în epoca modernă, incizia perineului a fost reintrodusă în practica obstetricală. În limbajul obstetrical, prin perineotomie se înțelege incizia mediană a perineului, iar prin epiziotomie, cea laterală (orele 8/4), ceea ce este inexact, deoarece din punct de vedere semantic
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
servicii (cel de concepere a unui produs și cel de vânzare a produsului respectiv), fiecare dintre ele considerându-se mai important decât celălalt și încercând să atragă cât mai multe resurse financiare pentru el. Conflictul dintre cele două servicii este generalizat în întreaga organizație, divergențele de opinie dintre alte departamente ale organizației apărând tocmai în raport cu această tensiune centrală. Pentru a reduce o asemenea structurare informală, conducerea organizației a hotărât înființarea unui nou serviciu, intitulat Comitetul de coordonare producție-vânzări, înscris în structura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
influențează pozitiv organizația. Participarea prin simpla prezență fizică, prin declarații gratuite etc. interesează și ele, însă în măsura în care se repercutează negativ asupra organizației. O asemenea „participare” devine periculoasă atunci când îi împiedică pe alții să participe autentic și mai ales atunci când se generalizează la nivelul mai multor grupuri din cadrul organizației. Organizațiile trebuie să depună eforturi nu doar pentru a-și mobiliza membrii în vederea participării, ci să lupte cu non-participarea și chiar cu ceea ce ar putea fi numit anti-participare. Abordarea multilaterală a participării Expansiunea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
șeful că sunt leneș, atunci...”). La fel se întâmplă și cu conflictele apărute la alte niveluri. Dacă ele sunt localizate la nivelul la care au apărut (între două persoane, într-un anumit grup sau între anumite grupuri), fară a se generaliza, au toate șansele de a nu bulversa prea mult viața organizațională. Dacă însă cearta dintre doi membrii ai unui grup antrenează după ea scindarea grupului, dacă ceea ce se petrece într-un grup afectează imaginea și productivitatea altor grupuri, atunci mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tot ceea ce acționează asupra noastră poate să apară în calitate de stimul, deci ca sursă generatoare de stres. Trei autori americani (Gibson, Ivancevich, Donnelly, 1982) își începeau capitolul despre stres din cartea lor dedicată comportamentului organizațional afirmând că experiența stresului s-a generalizat în ultimii ani, dar că nu este deloc nouă: oamenii cavernelor simțeau stresul ori de câte ori părăseau peșterile și-și întâlneau dușmanii: tigrii. „Tigrii“ de azi sunt supraîncărcarea muncii, un șef cicălitor, limitele de timp, inflația excesivă, locurile de muncă necorespunzătoare, neînțelegerile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
natura lor, efectele mobbing-ului afectează trei mari planuri: planul psihoindividual, planul organizațional și planul social. Planul psihoindividual: așa cum arată o serie de cercetători (Hirigoyen, 1998; Miglionico, 2000), mobbing-ul afectează direct integritatea psihofizică a victimei. Printre efectele constatate enumerăm : anxietate, anxietate generalizată cu atac de panică, cu simptomatologie obsesiv-compulsivă, fobică, somatoformă etc.; sindrom posttraumatic de stres (PTSD); deteriorări intense, cumulative, cu ideație recurentă intruzivă; tulburări comportamentale: anorexie, bulimie, alcoolism, toxicomanie (mai frecvent cu medicamente), auto-/heteroagresivitate; pierderea motivației pentru activitate (în speță
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Întru totul de acord asupra tuturor definițiilor identitare: pot exista (și cel mai adesea chiar există) decalaje parțiale mai mult sau mai puțin importante, În funcție de punctul de vedere adoptat. „Exo-identificările” (cele realizate din afara grupului În discuție) au tendința de a generaliza foarte schematic și de a produce stereotipuri (În raport cu care se situează fiecare membru al grupului), cu atât mai mult cu cât apartenențele multiple sunt cel mai adesea ignorate În acest caz. Nu este mai puțin adevărat că astfel se ajunge
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să profite de această ocazie istorică (vezi articolul „Anticolonialism”). Începând cu sfârșitul anilor ’40, Indonezia, India și China au lansat procesul de eliberare națională, urmate, În anii ’50, de mai multe țări, cu precădere asiatice și arabe; tendința s-a generalizat apoi În decursul deceniului următor. Uneori, procesul s-a desfășurat fără prea multe piedici (cazul statului Congo, dominat de belgieni, de exemplu); alteori Însă, vechea metropolă a rezistat multă vreme și independența a trebuit smulsă prin forța armelor (vezi În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
elemente ale aceluiași ansamblu, convenția nu presupune cu necesitate existența unui univers comun indivizilor. Dimpotrivă, ea instituie un acord și face posibilă acțiunea colectivă. Avem de-a face, de fapt, cu „o modalitate, care se poate schimba (În timp) și generaliza (la alți agenți), de armonizare (directă sau indirectă) a comportamentelor, fără a implica schimburi comerciale, și nici intenționalitate”. Am putea-o defini, după modelul lui Olivier Favereau și al multor alți autori, ca „o reglementare care Își areoriginea În interacțiunile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și a disparității conceptuale a discursurilor” (Jacques, 1985, p. 16). Și aceasta pentru că, În cadrul dialogului, violența verbală este cel puțin suspendată. Poziție irenistă, ar putea gândi cineva. Jacques recunoaște această dificultate, cu atât mai mult cu cât „a Încerca să generalizezi totul Înseamnă să fii naiv” (ibidem, p. 18), iar ă În măsura În care intenția fundamentală este aceea de a regândi economia de ansamblu a domeniului filosofic pornind de la comunicabilitate ă capcanele și obstacolele nu lipsesc. Vom face Însă această Încercare cu Încredere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
accentua fluxul migrator dinspre Sud Înspre Nord. Ceea ce fusese o caracteristică a „societăților noi” (create În urma unor emigrări de dată recentă: Australia, Statele Unite, Canada etc.) ă adică eterogenitatea, pe baze etnice și culturale, a spațiului național ă devine un fenomen generalizat În majoritatea statelor-națiuni cu tradiție din Europa. Dacă la Început s-a considerat că diversitatea etno-culturală este un fenomen tranzitoriu, fie din cauza statutului temporar al „lucrătorilor străini”, fie pentru că populația de imigranți era Îndemnatăă prin mecanismele de reglementare ale statului-providență
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să se propage prin contaminare la ansamblul sectorului financiar și al economiei, fără a ține seama de frontierele naționale. Deprecierea bursieră se repercutează asupra bilanțurilor bancare, În vreme ce clienții se chinuiesc să ramburseze creditele obținute pentru a achiziționa titluri. Insolvabilitatea se generalizează din cauza relațiilor dintre instituții În cadrul sistemelor de plată. Dezechilibrul se accentuează atunci când deponenții se grăbesc să-și retragă banii. Criza poate atinge economia reală, agenții aflați În situație de minusvaloare reducându-și consumul sau investițiile (incidențele negative ale efectului de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pe baza acestei națiuni, ca idee, dar și ca obiect istoric, s-a constituit și s-a consolidat statul modern sub formă de stat-națiune. Celelalte două forme statale ă cetatea și imperiul ă au decăzut Încet și ireversibil, pe măsură ce se generaliza forma statală națională (Emerson, 1960). Apariția În Europa a statului-națiune constituie o etapă decisivă, din motive atât conceptuale, cât și istorice. Într-adevăr, aceste state s-au aflat În fruntea imperiilor coloniale din secolul al XIX-lea, și tot eleau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate să revedem chestiunea națiunilor politice durabile și stabile. De exemplu, Franța, Elveția și Statele Unite constituie trei republici democratice În care cetățenia are un sens important, deși diferit pentru fiecare dintre ele. Este vorba oare despre modele ce pot fi generalizate, sau despre excepții precare ce se sustrag tensiunilor culturale, Împiedicând politizarea diferențelor (de altfel, fără să le elimine)? Viitorul statelor-națiune pare de acum prea mic pentru marile probleme și prea mare pentru cele mici (conform formulei lui Bell). De acord
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
specifice), un rasism anti-imigranți și o discriminare În funcție de originea sau de apartenența presupuse. Pe scurt, victimele rasismului sunt percepute În acest caz ca „personaje pozitive”, produse În mod mecanic de funcționarea socială sau psihosocială generală. Această imputare care tinde să generalizeze funcționează, În anumite cazuri, ca o denunțare sau o stigmatizare Întru totul rasiste, proclamând că orice alb, fiindcă e alb, este În mod natural rasist și că numai albii, ca unii ce sunt albi, sunt rasiști. Așa-numiții WASP (White
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale altor specialități (istorie, știință politică, sociologie). Putem include aici o anumită idee despre cultură În sensul de creație a imaginarului, sub toate formele sale (artă, educație, ideologii, științe, religii). Domeniul reflecției se mărește considerabil În felul acesta. El se generalizează la Întreaga lucrare, pentru care articolul de față nu constituie decât un element. Trebuie să Înțelegem așadar În ce măsură reprezentările sociale acoperă, interconectează și articulează toate aceste sisteme noționale și domenii practice. Luând drept ilustrare cercetările despre artă și creatori, cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe același plan cu cele față de „sărac, văduvă și orfan”. Desigur, străinul care nu este el Însuși supus celor 613 Misvot nu cunoaște „jugul Torei” și nu trebuie să se convertească. În schimb, imperativul ospitalității este solidar cu o concepție generalizată despre exil (galut, și nu diaspora): „Întreg pământul al meu este, spune Dumnezeul Bibliei, voi toți sunteți străini pe el”. Cultura Vechiului Testament tinde așadar să includă această condiție Într-o mișcare mai vastă a exilului sau a condiției de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să ghicești singur proveniența lor). Cât despre studentul canadian, cu mâna bătătorită de la joystickul consolei de jocuri, acesta se ducea să moară puțin, depresiv și alcoolic la 20 de ani (cam 6-8 cazuri de sinucidere în campus pe sesiune). Gata, generalizăm și nu este politic corect. Mă întorc la scârbovnicul Bucarest, inepuizabil subiect... Mirel 29 decembrie 2005 Fragmentar Am citit cu interes, dar cu o bizară detașare, considerațiile tale asupra masteratelor / doctoratelor obținute în străinătate. Știi bine că este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sens foarte larg, termenul colocație se referă la grupuri sau la îmbinări de cuvinte cu grade variabile de coeziune internă sau sintagme recurente în vorbire sau scriere care satisfac anumite necesități de expresie și care, conformîndu-se sistemului unei limbi, se generalizează și pătrund în circuitul limbii comune. Sabine Bartsch definește colocațiile ca fiind "îmbinări recurente de cel puțin două cuvinte condiționate lexical și pragmatic care se află într-o relație sintactică directă". Exponent al teoriei contextuale asupra sensului, expuse în linii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fragment grafic între ghilimele sau cu italice (litere cursive), precum și cazuri de înlocuire a lor cu liniuța. V. discurs, modalizare. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN GLOSEMATICĂ. Deși teoria lingvistică elaborată de Louis Hjelmslev sub denumirea glosematică nu s-a generalizat, ea a avut un rol decisiv în realizarea unor concepții semiotice coerente. Acest lingvist a pornit de la principiile formulate de Ferdinand de Saussure, pe care le-a radicalizat, propunînd o perspectivă ipotetico-deductivă asupra limbii, prin reținerea din opera înaintașului său
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]