2,365 matches
-
în determinarea arhitecturii celulare. Aceste prime două ipoteze repun ideea că excesul de ADN este dezavantajos pentru organism. Într-adevar, ADN-ul non-genic reprezintă un adevărat preț metabolic, notat în cazul genomurilor foarte mari. Mai mult, s-a arătat că genomurile mari sunt proporțional mai sensibile la mutageneze decât cele mici. Conform lui Cavalier-Smith, ADN-ul extra non-funcțional, non-genic, va fi întotdeauna dăunător, și selecționat deopotrivă, si așa numita selecție-opusă va fi mai puternică în celulele cu un genom mare. Adaosurile
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
arătat că genomurile mari sunt proporțional mai sensibile la mutageneze decât cele mici. Conform lui Cavalier-Smith, ADN-ul extra non-funcțional, non-genic, va fi întotdeauna dăunător, și selecționat deopotrivă, si așa numita selecție-opusă va fi mai puternică în celulele cu un genom mare. Adaosurile evolutive în mărimea genomului pot avea loc doar dacă există o forță evolutivă pozitivă care să contrabalanseze aceste dezavantaje. Efectiv, la organismele unicelulare ce se înmulțesc rapid (bacterii, levuri, etc.) genomul este foarte compact pentru a minimaliza costurile
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
mai sensibile la mutageneze decât cele mici. Conform lui Cavalier-Smith, ADN-ul extra non-funcțional, non-genic, va fi întotdeauna dăunător, și selecționat deopotrivă, si așa numita selecție-opusă va fi mai puternică în celulele cu un genom mare. Adaosurile evolutive în mărimea genomului pot avea loc doar dacă există o forță evolutivă pozitivă care să contrabalanseze aceste dezavantaje. Efectiv, la organismele unicelulare ce se înmulțesc rapid (bacterii, levuri, etc.) genomul este foarte compact pentru a minimaliza costurile energetice, în nutrimente și timpul necesar
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
fi mai puternică în celulele cu un genom mare. Adaosurile evolutive în mărimea genomului pot avea loc doar dacă există o forță evolutivă pozitivă care să contrabalanseze aceste dezavantaje. Efectiv, la organismele unicelulare ce se înmulțesc rapid (bacterii, levuri, etc.) genomul este foarte compact pentru a minimaliza costurile energetice, în nutrimente și timpul necesar replicării cromozomilor. Dar constrângerile selective sunt foarte diferite la eucariotele pluricelulare, și este dificil de cuatificat impactul excesului de ADN asupra sănătății, fiind la fel de clar că acest
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ci în mod egal de mărimea populației. Așadar, un caracter ușor dezavantajos poate fi fixat într-o populație relativ mică. Este deci posibil ca mare parte din ADN-ul non-genic să fie inutil sau egoist. ASPECTE ALE EVOLUȚIEI GENELOR ȘI GENOMULUI Pentru a înțelege evoluția genomului, în ansamblu, este necesar să abordăm, mai întâi, aspecte implicate de „evoluția” la nivelul genelor. Există un procent scăzut de gene, în cadrul unui genom, afectate de constrângeri evolutive ce nu au acționat asupra genomului în
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
mărimea populației. Așadar, un caracter ușor dezavantajos poate fi fixat într-o populație relativ mică. Este deci posibil ca mare parte din ADN-ul non-genic să fie inutil sau egoist. ASPECTE ALE EVOLUȚIEI GENELOR ȘI GENOMULUI Pentru a înțelege evoluția genomului, în ansamblu, este necesar să abordăm, mai întâi, aspecte implicate de „evoluția” la nivelul genelor. Există un procent scăzut de gene, în cadrul unui genom, afectate de constrângeri evolutive ce nu au acționat asupra genomului în ansamblu. Dimpotrivă, evoluția genomului a
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
non-genic să fie inutil sau egoist. ASPECTE ALE EVOLUȚIEI GENELOR ȘI GENOMULUI Pentru a înțelege evoluția genomului, în ansamblu, este necesar să abordăm, mai întâi, aspecte implicate de „evoluția” la nivelul genelor. Există un procent scăzut de gene, în cadrul unui genom, afectate de constrângeri evolutive ce nu au acționat asupra genomului în ansamblu. Dimpotrivă, evoluția genomului a avut consecințe directe asupra evoluției genelor. Analiza vitezei de substituție în cazul genelor ce codifică sinteza de proteine a etalat faptul că evoluția lor
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ȘI GENOMULUI Pentru a înțelege evoluția genomului, în ansamblu, este necesar să abordăm, mai întâi, aspecte implicate de „evoluția” la nivelul genelor. Există un procent scăzut de gene, în cadrul unui genom, afectate de constrângeri evolutive ce nu au acționat asupra genomului în ansamblu. Dimpotrivă, evoluția genomului a avut consecințe directe asupra evoluției genelor. Analiza vitezei de substituție în cazul genelor ce codifică sinteza de proteine a etalat faptul că evoluția lor a fost direct influențată de constrângerile funcționale impuse de codificare
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
evoluția genomului, în ansamblu, este necesar să abordăm, mai întâi, aspecte implicate de „evoluția” la nivelul genelor. Există un procent scăzut de gene, în cadrul unui genom, afectate de constrângeri evolutive ce nu au acționat asupra genomului în ansamblu. Dimpotrivă, evoluția genomului a avut consecințe directe asupra evoluției genelor. Analiza vitezei de substituție în cazul genelor ce codifică sinteza de proteine a etalat faptul că evoluția lor a fost direct influențată de constrângerile funcționale impuse de codificare și de expresia proteinei sintetizate
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
le conțin. Acest fenomen este vizibil până la scara Mb. În concluzie putem afirma că evoluția genelor depinde nu doar de constrângerile funcționale ce acționează asupra lor, ci în mod egal și de compartimentul genomic în care se găsesc. În ceea ce privește mărimea genomului, se constată că cea mai redusă cantitate de ADN se găsește la organismele acelulare, cum sunt virusurile, care își realizează o parte din funcții cu ajutorul aparatului enzimatic al celulei gazdă. La organismele procariote de tip celular, cum sunt bacteriile, cantitatea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
circular este mult mai mare decât la virusuri, datorită creșterii complexității organizării lor. În sfârșit, la eucariote cantitatea de ADN este considerabil mai mare, el fiind organizat într-un număr variabil de cromozomi. Dar iată, pe scurt, care este realitatea. Genomul viroizilor (agenți patogeni înrudiți cu virusurile) este foarte mic având între 240 și 360 de nucleotide, alcătuit din ARN monocatenar circular, care însă poate realiza extensiv împerecheri de nucleotide, astfel că formează aproape o structură dublu-helix. Genomul viral (reprezentat fie
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
care este realitatea. Genomul viroizilor (agenți patogeni înrudiți cu virusurile) este foarte mic având între 240 și 360 de nucleotide, alcătuit din ARN monocatenar circular, care însă poate realiza extensiv împerecheri de nucleotide, astfel că formează aproape o structură dublu-helix. Genomul viral (reprezentat fie de ADN, fie de ARN, niciodată ambele categorii de acid nucleic) reprezintă genomul cu dimensiunea cea mai mică dintre toate genoamele cunoscute în sistemele biologice, studiul său permițând stabilirea limitelor între care poate funcționa un genom, ca
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
și 360 de nucleotide, alcătuit din ARN monocatenar circular, care însă poate realiza extensiv împerecheri de nucleotide, astfel că formează aproape o structură dublu-helix. Genomul viral (reprezentat fie de ADN, fie de ARN, niciodată ambele categorii de acid nucleic) reprezintă genomul cu dimensiunea cea mai mică dintre toate genoamele cunoscute în sistemele biologice, studiul său permițând stabilirea limitelor între care poate funcționa un genom, ca și caracterizarea integrală a informației genetice a unui genom funcțional. Dimensiunile genomului viral se înscriu între
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
circular, care însă poate realiza extensiv împerecheri de nucleotide, astfel că formează aproape o structură dublu-helix. Genomul viral (reprezentat fie de ADN, fie de ARN, niciodată ambele categorii de acid nucleic) reprezintă genomul cu dimensiunea cea mai mică dintre toate genoamele cunoscute în sistemele biologice, studiul său permițând stabilirea limitelor între care poate funcționa un genom, ca și caracterizarea integrală a informației genetice a unui genom funcțional. Dimensiunile genomului viral se înscriu între câteva mii și 250000 nucleotide, corespunzând la un
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
dublu-helix. Genomul viral (reprezentat fie de ADN, fie de ARN, niciodată ambele categorii de acid nucleic) reprezintă genomul cu dimensiunea cea mai mică dintre toate genoamele cunoscute în sistemele biologice, studiul său permițând stabilirea limitelor între care poate funcționa un genom, ca și caracterizarea integrală a informației genetice a unui genom funcțional. Dimensiunile genomului viral se înscriu între câteva mii și 250000 nucleotide, corespunzând la un număr de gene care variază între 10 și câteva sute. Cel mai mic conținut de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
niciodată ambele categorii de acid nucleic) reprezintă genomul cu dimensiunea cea mai mică dintre toate genoamele cunoscute în sistemele biologice, studiul său permițând stabilirea limitelor între care poate funcționa un genom, ca și caracterizarea integrală a informației genetice a unui genom funcțional. Dimensiunile genomului viral se înscriu între câteva mii și 250000 nucleotide, corespunzând la un număr de gene care variază între 10 și câteva sute. Cel mai mic conținut de acid nucleic (ARN) se află la virusul necrozei tutunului, și
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de acid nucleic) reprezintă genomul cu dimensiunea cea mai mică dintre toate genoamele cunoscute în sistemele biologice, studiul său permițând stabilirea limitelor între care poate funcționa un genom, ca și caracterizarea integrală a informației genetice a unui genom funcțional. Dimensiunile genomului viral se înscriu între câteva mii și 250000 nucleotide, corespunzând la un număr de gene care variază între 10 și câteva sute. Cel mai mic conținut de acid nucleic (ARN) se află la virusul necrozei tutunului, și anume de 1
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
conținut de acid nucleic (ARN) se află la virusul necrozei tutunului, și anume de 1.3*103 nucleotide iar cel mai mare conținut de acid nucleic (ADN) se află la virusul POX, fiind de 5,3*105 perechi de nucleotide. Genomul micoplasmelor (sunt cele mai mici și mai simple procariote celulare) este reprezentat de un cromozom circular alcătuit din aproximativ 760000 de perechi de nucleotide cu o lungime totală de 0,26 mm adică de cca 4 ori mai scurt decât
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
0,26 mm adică de cca 4 ori mai scurt decât la bacteria Escherichia coli. De asemenea, din cauza vieții parazitare intracelulare care a determinat pierderea unor funcții devenite inutile, numărul de gene este considerabil mai mic decât la Escherichia coli. Genomul bacterian este reprezentat de un singur cromozom de tip liniar sau circular, alcătuit dintr-o macromoleculă de ADN dublu catenar. În celula bacteriană s-a realizat o creștere substanțială a cantității de informație genetică comparativ cu formele acelulare de viață
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
bacteriană s-a realizat o creștere substanțială a cantității de informație genetică comparativ cu formele acelulare de viață, datorită complexității structurilor și funcțiilor sale. Cantitatea de material genetic, respectiv de ADN este egală cu 4,2*106perechi de nucleotide. În ce privește genomul fungilor, acesta este alcătuit din 4*107 perechi de nucleotide per celulă. Majoritatea animalelor și câteva plante au aproximativ 2*109perechi de nucleotide per celulă, în timp ce majoritatea plantelor superioare (gimnosperme și angiosperme) au 1010 perechi de nucleotide per
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
per celulă. Majoritatea animalelor și câteva plante au aproximativ 2*109perechi de nucleotide per celulă, în timp ce majoritatea plantelor superioare (gimnosperme și angiosperme) au 1010 perechi de nucleotide per celulă. Deși, în general, se observă o creștere a mărimii genomului de la organismele mai simple cum sunt bacteriile și virusurile, spre cele mai evoluate de tip eucariot, de la această regulă există excepții, mai ales printre eucariote. Evident că peștii primitivi, amfibienii și plantele cu flori nu sunt de 10 ori mai
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
această regulă există excepții, mai ales printre eucariote. Evident că peștii primitivi, amfibienii și plantele cu flori nu sunt de 10 ori mai complexe decât mamiferele, deși au de 10 ori mai mult ADN. În consecință, putem aprecia că, evoluția genomului s-a realizat, în mare, pe 2 căi și anume: - prin creșterea conținutului în informația genetică; - prin modificarea informației genetice existente într-o celulă. Mecanismele evolutive de creștere a cantității de ADN, deci a genomului, au fost foarte variate și
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
consecință, putem aprecia că, evoluția genomului s-a realizat, în mare, pe 2 căi și anume: - prin creșterea conținutului în informația genetică; - prin modificarea informației genetice existente într-o celulă. Mecanismele evolutive de creștere a cantității de ADN, deci a genomului, au fost foarte variate și dintre ele putem cita: - duplicația și alungirea genelor - formarea de gene hibride - multiplicarea numărului de genomuri prin poliploidizare sau numai a anumitor cromozomi prin aneuploidizare - restructurări cromozomiale - amplificarea genelor - creșterea cantității de ADN repetitiv. Creșterea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
genetică; - prin modificarea informației genetice existente într-o celulă. Mecanismele evolutive de creștere a cantității de ADN, deci a genomului, au fost foarte variate și dintre ele putem cita: - duplicația și alungirea genelor - formarea de gene hibride - multiplicarea numărului de genomuri prin poliploidizare sau numai a anumitor cromozomi prin aneuploidizare - restructurări cromozomiale - amplificarea genelor - creșterea cantității de ADN repetitiv. Creșterea genomului se realizează în principal prin duplicarea unor gene prezente în structura sa. Posibilitatea dublării (duplicării) unor segmente genomice mari face
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
au fost foarte variate și dintre ele putem cita: - duplicația și alungirea genelor - formarea de gene hibride - multiplicarea numărului de genomuri prin poliploidizare sau numai a anumitor cromozomi prin aneuploidizare - restructurări cromozomiale - amplificarea genelor - creșterea cantității de ADN repetitiv. Creșterea genomului se realizează în principal prin duplicarea unor gene prezente în structura sa. Posibilitatea dublării (duplicării) unor segmente genomice mari face posibilă și ipoteza unei dublări a întregului genom, care poate determina rapid o creștere masivă în rezerva de informație genetică
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]