3,088 matches
-
precum și cele din clusterul β-globinic nu sunt dispuse întâmplător în cromozom, ci într-o ordine anume care este paralelă cu ordinea în care aceste gene sunt activate în cursul ontogenezei (Russell, 2002). În afară de genele pentru sinteza diferitelor catene globinice, în genomul uman se mai găsesc și unele gene care în trecutul evolutiv al speciei umane au fost funcționale pentru sinteza diferitelor hemoglobine, dar care, pe parcurs, acumulând numeroase mutații, funcția lor a fost compromisă, efectul lor nefavorabil pentru organism a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
probabil nu au condiționat letalitate. În consecință, asemenea gene, devenite inutile sau chiar dăunătoare pentru organism, au fost supuse mecanismelor genetice de reglare a activității genice, homeostaziei - homeoreziei genetice care au asigurat supraviețuirea organismului prin păstrarea unor asemenea gene în genomul uman, dar numai după ce ele au fost inactivate - silențiate. Asemenea gene înrudite cu genele globinelor umane, dar păstrate în stare inactivă în genom se numesc pseudogene ale globinelor și reprezintă niște „fosile genetice” sau „fosile moleculare”. Astfel, gena globinei delta
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a activității genice, homeostaziei - homeoreziei genetice care au asigurat supraviețuirea organismului prin păstrarea unor asemenea gene în genomul uman, dar numai după ce ele au fost inactivate - silențiate. Asemenea gene înrudite cu genele globinelor umane, dar păstrate în stare inactivă în genom se numesc pseudogene ale globinelor și reprezintă niște „fosile genetice” sau „fosile moleculare”. Astfel, gena globinei delta determină sinteza unei catene hemo-globinice care poate sta la baza asamblării unei hemoglobine ce reprezintă doar 2-3% din hemoglobina totală. Aceasta este considerată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
delimitate după toate probabilitățile prin mecanisme de modificare epigenetică a histonelor. Atunci când unei fragmentări spontane a cromozomului urmează un proces de translocație cromozomală și o genă este adusă într-un domeniu cromatinic nou, sau această genă este introdusă într-un genom nou, prin transgeneză experimentală se poate înregistra o expresie genică aberantă, chiar dacă elementele structurale reglatoare ale genei și secvențele flancatoare ale acesteia rămân intacte. Acesta este efectul acțiunii asupra genei exogene pe care o au elementele reglatoare interne ale domeniului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
elemente dominante de reglaj genic care au fost analizate în cadrul experiențelor de transgeneză prin cuplarea lor cu o anumită genă individuală sau cu un cluster genic, după care are loc transfecția celulelor cu constructul molecular spre a fi integrat în genomul acestora. Dacă are loc integrarea stabilă a constructului molecular în genomul gazdă, atunci LCR-ul său poate dirija realizarea unei expresii genice înalte și la nivel moderat constant per copie genică, a genelor transferate indiferent de situsul de integrare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de transgeneză prin cuplarea lor cu o anumită genă individuală sau cu un cluster genic, după care are loc transfecția celulelor cu constructul molecular spre a fi integrat în genomul acestora. Dacă are loc integrarea stabilă a constructului molecular în genomul gazdă, atunci LCR-ul său poate dirija realizarea unei expresii genice înalte și la nivel moderat constant per copie genică, a genelor transferate indiferent de situsul de integrare a constructului molecular (Strachan și Read, 2004).Dar, atunci când enhancerii sunt lincați
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de a anula acțiunea semnalelor negative de reglaj de la nivelul situsului de integrare. Nivelul înalt de expresie genică asigurat de un LCR într-un situs ectopic (oricare ar fi el, dar diferit de cel cu localizare normală a sa în genom) apare a fi rezultatul a două procese distincte și anume acela de a pune bazele unui domeniu cromatinic activ „deschis” și acela de a direcționa activarea genică. Conformația „deschisă” a domeniilor cromatinice active transcripțional le fac pe acestea să fie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
globine sunt cauzate de factori mutageni externi (fizici, chimici sau biologici) dar și de factori mutageni endogeni printre care replicația eronată a ADN, crossing-over inegal meiotic sau mitotic care conduce la duplicații și deleții, precum și mobilizarea elementelor genetice mobile prin genom așa cum sunt secvențele Alu specifice genomului uman sau a unor transpozoni și retropozoni de origine virală ce pot determina fracturarea secvențelor genice pentru globine și inactivarea acestora. Există numeroase variante hemoglobinice, apărute ca urmare a intervenției unor evenimente mutaționale care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
externi (fizici, chimici sau biologici) dar și de factori mutageni endogeni printre care replicația eronată a ADN, crossing-over inegal meiotic sau mitotic care conduce la duplicații și deleții, precum și mobilizarea elementelor genetice mobile prin genom așa cum sunt secvențele Alu specifice genomului uman sau a unor transpozoni și retropozoni de origine virală ce pot determina fracturarea secvențelor genice pentru globine și inactivarea acestora. Există numeroase variante hemoglobinice, apărute ca urmare a intervenției unor evenimente mutaționale care au afectat diferitele gene individuale ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care funcționează ca un cofactor în activarea factorului X la factorul Xa în cursul fazei intermediare din cascada de coagulare. Hemofilia B este determinată de deficiența factorului de coagulare IX. 16.2.3. HEMOFILIA CAUZATĂ DE MUTAȚIE INSERȚIONALĂ RETROTRANSPOZONICĂ În genomul uman au fost identificate lungi secvențe repetitive intercalate printre secvențele genice. Asemenea secvențe sunt denumite LINE (de la Long Interpsersed Nuclear Elements). Ele sunt de fapt retrotranspozoni care în contrast cu retrovirusurile sunt lipsite de LTR-uri (Long Terminal Repeats). Elementele LINE reprezintă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
terminalul 5’ și unul dintre codonii stop ATT, ATG sau TAG spre terminalul 3’. La capătul 5’, ca și la capătul 3’ aceste elemente au o regiune netradusă desemnată 5’UTR, respectiv, 3’UTR. Elementele LINE au rezultat prin retrotranspoziție. Genomul mamiferelor conține între 20 000 și 60 000 copii ale secvențelor LINE. Elementul major LINE din genomul uman este secvența L1 care are 6,4 kb, existând aproximativ 100 000 elemente L1 în genomul uman. Inserția unui asemenea element în cadrul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ca și la capătul 3’ aceste elemente au o regiune netradusă desemnată 5’UTR, respectiv, 3’UTR. Elementele LINE au rezultat prin retrotranspoziție. Genomul mamiferelor conține între 20 000 și 60 000 copii ale secvențelor LINE. Elementul major LINE din genomul uman este secvența L1 care are 6,4 kb, existând aproximativ 100 000 elemente L1 în genomul uman. Inserția unui asemenea element în cadrul unei secvențe genice poate conduce la alterarea funcției acelei gene, având efectul unei mutații. Cercetările lui Kazazian
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Elementele LINE au rezultat prin retrotranspoziție. Genomul mamiferelor conține între 20 000 și 60 000 copii ale secvențelor LINE. Elementul major LINE din genomul uman este secvența L1 care are 6,4 kb, existând aproximativ 100 000 elemente L1 în genomul uman. Inserția unui asemenea element în cadrul unei secvențe genice poate conduce la alterarea funcției acelei gene, având efectul unei mutații. Cercetările lui Kazazian și colaboratorii (1988) au descoperit un mecanism nou de mutație la specia umană, și anume inserția de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
umană, și anume inserția de novo a secvenței L1 în gena factorului de coagulare VIII, asociată cu manifestarea hemofiliei A. Secvențele L1 reprezintă o familie de elemente repetitive, lungi, intersperse (LINE) prezente dispers în aproximativ 105 còpii, distribuite în tot genomul uman. Lungimea integrală a unui element L1 este de 6,1 kb, dar majoritatea còpiilor sale din genomul uman reprezintă variante truncate ale acesteia la terminalul 5’. Secvența de nucleotide a unui element L1 are un terminal 3’ bogat în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
hemofiliei A. Secvențele L1 reprezintă o familie de elemente repetitive, lungi, intersperse (LINE) prezente dispers în aproximativ 105 còpii, distribuite în tot genomul uman. Lungimea integrală a unui element L1 este de 6,1 kb, dar majoritatea còpiilor sale din genomul uman reprezintă variante truncate ale acesteia la terminalul 5’. Secvența de nucleotide a unui element L1 are un terminal 3’ bogat în resturi A și două lungi cadre deschise citirii desemnate orf-1 și orf-2. Orf-2 codifică un potențial polipeptid care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
țintă pentru duplicații de cel puțin 12 și 13 nucleotide în secvența genei factorului VIII. Secvențele 3’ - remorcă ce urmează orf-2 sunt aproape identice cu secvența consens a cADN L1 (Skwronski și Singer, 1986). Aceste date arată că în cazul genomului uman, anumite secvențe L1 pot fi dispersate printr-un intermediar ARN și respectiv, revers transcripție. Asemenea evenimente moleculare pot induce hemofilie, prin mecanismul mutației inserționale, ceea ce explică apariția condiției patologice și în anumite cazuri fără antecedente familiale. Este foarte important
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cercetări, Greenberg a afirmat 326 că cele trei grupuri lingvistice indo-americane corespund celor trei valuri de migrații succesive din Asia în America. În afara dovezilor genetice, erau aduse în discuție și unele dimensiuni antropometrice. Studii genetice ulterioare realizate la nivelurile autosomatic (genomul uman), mitocondrial și al cromozomului Y au stabilit vechimea primei mari migrații în Lumea Nouă cu aproximativ 15.000-19.000 de ani în urmă. Alte investigații genetice, bazate și pe imunoglobulina G, au confirmat teza celor trei migrații succesive, dar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
modificări importante ale proprietăților mycobacteriilor, în urma tratamentului cu tuberculostatice. Astfel, se descrie fenomenul de chimiorezistență a bacilului Koch. Ea poate fi primară (de transmisie) sau secundară (după eșecul terapiei cu tuberculostatice) și este produsă în principal de mutații spontane în genomul bacterian. Studiile asupra acestui mecanism sînt incomplete, însă, la ora actuală. * bacilii tuberculoși pot avea un comportament diferit față de antibioticele utilizate în tratamentul tuberculozei. Astfel, unele antibiotice reușesc să aibă efect bactericid (de omorîre) asupra microbului, în timp ce altele nu au
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
mai mulți membri afectați. Pentru ca metodele de analiză a linkage-ului să aibă succes, este nevoie ca locii marker care flanchează gena de susceptibilitate să prezinte co-segregare cu fenotipul de boală în interiorul familiilor. Practic analiza linkage-ului încearcă să identifice regiuni ale genomului care prezintă un număr mai mare de alele comune pentru subiecții dintr-o familie cu frecvență mare a unei boli decât numărul ce ar fi fost de așteptat prin șansă. Identificarea unei astfel de regiuni de linkage va indica că
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
în acea regiune există cu mare probabilitate o variantă genică predispozantă pentru boală. Pentru identificarea regiunilor de linkage se folosesc seturi de microsateliți-marker (secvențe ADN repetitive ale unui „bloc” de baze azotate - di-, tri- sau tetranucleotid) repartizați uniform pe tot genomul uman, realizându-se practic o scanare a întregului genom (Genome Wide Scan). Variantele genice care determină apariția bolilor monogenice (Mendeliene) sunt de regulă rare în populația generală (deoarece selecția naturală negativă scade frecvența variantelor genice care pot determina apariția unor
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
genică predispozantă pentru boală. Pentru identificarea regiunilor de linkage se folosesc seturi de microsateliți-marker (secvențe ADN repetitive ale unui „bloc” de baze azotate - di-, tri- sau tetranucleotid) repartizați uniform pe tot genomul uman, realizându-se practic o scanare a întregului genom (Genome Wide Scan). Variantele genice care determină apariția bolilor monogenice (Mendeliene) sunt de regulă rare în populația generală (deoarece selecția naturală negativă scade frecvența variantelor genice care pot determina apariția unor boli cu debut la vârstă tânără și mortalitate mare
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
studiu de tip Genome Wide Scan, în acest caz fiind vorba de un studiu de Asociere Indirectă. Metoda din urmă se bazează pe tiparea unui mare număr de polimorfisme simple de tip SNP (Single Nucleotide Polymorphisms) distribuite uniform pe tot genomul, căutându-se prezența asocierii unuia dintre acestea cu boala investigată. Metoda poartă și numele de Genome Wide Association Approach și prezintă avantajul de a putea folosi puterea studiilor de asociere fără a fi nevoie să se facă presupuneri prealabile cu privire la
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
familii să fie dificil în cazul bolilor complexe cu exprimare fenotipică la vârste mai mari (de exemplu, DZ tip 2, HTA etc.). 4.3. CLASIFICAREA STUDIILOR ÎN FUNCȚIE DE METODA DE DEPISTARE A GENELOR IMPLICATE 4.3.1. Studiul genelor candidate Deoarece genomul uman include peste 30 000 de gene, și pentru că doar câteva sute sau mii dintre acestea contribuie semnificativ la variația unor trăsături fenotipice, probabilitatea ca o genă aleasă aleator din genomul uman să aibă un rol în susceptibilitatea pentru o
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
GENELOR IMPLICATE 4.3.1. Studiul genelor candidate Deoarece genomul uman include peste 30 000 de gene, și pentru că doar câteva sute sau mii dintre acestea contribuie semnificativ la variația unor trăsături fenotipice, probabilitatea ca o genă aleasă aleator din genomul uman să aibă un rol în susceptibilitatea pentru o anumită boală este evident infimă. De aceea, informații provenite din diferite surse (tabelul 4.3) sunt folosite pentru selectarea în vederea analizei genetice a anumitor gene care prezintă în mod realist șanse
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
polimorfismelor SNP ce vor fi tipate pe cele două loturi. Ideală este situația în care sunt cunoscute toate variantele genice frecvent întâlnite în populația din care provin cele două loturi de studiu. Deși în ultimii ani nivelul cunoașterii în ceea ce privește variabilitatea genomului uman a crescut foarte mult (International HapMap Consortium, 2003), totuși încă peste 30% din variantele genice de tip SNP frecvent întâlnite în populație rămân necunoscute (Wang et al., 2005). Această situație va fi probabil îndreptată în următorii ani pe măsura
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]