31,702 matches
-
zori// le recompun în tăcere/ vii le fac/ le adaug posibile/ netrăite întîmplări/ sînge din sîngele meu// pînă mă absorb în pată lor/ orbitoare/ pînă mă stîng" (Drumuri în alb). Respingînd concretețea culorii, în favoarea unei nădejdi incorporale, respinge, printr-un gest aparent antiliric, si ceremonialul specular: "ființă culorii nu-mi poate răspunde/ nimic/ înlăuntrul ochiului meu/ caut speranța și adîncime// cît despre suflet/ el e un alt înțeles/ gol/ fără nici o oglindă în jur/ partea din mine/ care primește lumină" (Poemul
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
spectacolul atitudinilor inflamate ținea și el de spiritul de agora. S-a revizuit și s-a recitit mult în postcomunismul românesc: au existat chiar și literați considerați a fi "demolatori", fiindcă dărîmau "idoli" consacrați. Personal, am văzut și în acest gest tot un act sănătos. Mi s-a părut normal că scriitorii să dezbată, să combată, să se înfrunte. Agora literară funcționa perfect din punctul acesta de vedere, tehnic vorbind. "Mărfurile", fie ele idei, cărți, poziții, erau schimbate, negociate, investigate, puse
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
insumi, redus la ceea ce sînt. Asta, un moșulică, sînt". Masochismul, după cum vedem, e în floare, reprezentînd un alibi, întrucîtva, pentru impulsul sadic. Cioran? Luca Pitu? Cîte ceva din ambii. Din autorul Silogismelor amărăciunii e preluată gravitatea unor considerații nihiliste, solemnitatea gestului primejdios, un echilibru în dezechilibru, ca al unui acrobat care merge pe o sîrmă.Cinicul se retrage uneori cu un pas înapoi, redevenind sceptic. Analiza se obiectivează, detasându-se de "pantomima grotesca" a dezgustului ușor isteroid, înscenat cu malițioasa voluptate (un
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Marină Constantinescu Un nou gen de spectacol a apărut, nu de mult, într-un mod profesionist și în România: acela de pantomima, de gest, de mișcare, un teatru al corpului, cu alte cuvinte. Un artist devotat genului a făcut uneori și imposibilul ca să-i deschidă drum și ca să-l impună. Trebuie amintit spectacolul Pantomimia care a atras atenția dar într-un mod aleatoriu. Dan
Călătoria costumelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17988_a_19313]
-
în cazuri extreme, ca limită de vers să apară chiar în interiorul unui cuvînt. Un exemplu e de găsit la Blaga, în scurta poezie Brîndusile: Tristețea renunțării Dum-/ nezeu o încerca molatic./ și lumea toată o făcu,/ sieși străin, c-un gest tomnatic." Aspectul grafic al textului subliniază scindarea - cu atît mai puternică în plan simbolic cu cît afectează chiar numele divinității. Sînt însă și factori care acționează în sens contrar, atenuînd ruptură formală: în primul rînd lipsa rimei între versurile 1
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
o lovitură care să-l aducă din nou în prim-plan. Până acum a procedat de mai multe ori așa, abandonând publicații aflate în apogeul popularității sau renunțând pe neașteptate la alianțe extrem de avantajoase. Își permite să facă astfel de gesturi, întrucât are o putere de muncă ieșită din comun, grație căreia poate oricând să ia totul de la început. În această logică a înfrângerilor și revanșelor se înscrie - ca o revanșa - și apariția noii sale cărți, Un pesimist la sfârșit de
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
Excepțional român al căutării izbăvirii, Miere de bondari, construit pe mitul clasic Cain și Abel, actualizează unul dintre posibilele răspunsuri impuse de dimensiunea mitică a existenței. Dacă fratricidul biblic întemeiază o civilizație, aici sfîrșitul celor doi frați nu își asumă gestul fondator, ci se prelungește indefinit prin incorporarea poveștii lor în structura alteia, care poate continua...
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
sever construită din personaje schematice, dar memorabile. Merete cocoșata, mama ei, bătrână oarbă se mișcă somnambulic într-o ambianța dominată de prejudecăți și presimțiri ale sfârșitului, la cumpăna anului 1500. Lumea românului e alcătuită fără risipă, cu o economie de gesturi aproape crudă. Aceeași atitudine o regăsim și în poeziile antologate aici. De fapt granița dintre genuri este în spirit postmodern neimportanta, dar autoarea suedeză face aceste salturi într-un fel firesc, neprogramatic, conținutul și forma se adaptează natural, după necesități
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
astfel de imagini își pierd din păcate o parte din rezonanță lor originară. Acest lucru nu se întâmplă cu poemele-tablou, foarte numeroase, prezente în fiecare volum antologat. Ele surprind amănunte de culoare dispuse cu simplitate într-o formă minimala sau gesturi banale desfășurate în secvențe memorabile. Așa se întâmplă într-unul dintre cele mai frumoase poeme ale volumului: "Prin scânteietoarea zăpadă, pe lângă albele case înalte, trecea o femeie blondă cu toate semnele exterioare ale unei bunăstări sociale - haină de blană, cizmele
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
im osten nichts neues", pe frontul de est nimic nou. Tocmai această mentalitate a unui timp anchilozat, înțepenit parcă în tipare absurde de care oamenii încercau, "chacun à să manière", să facă abstracție, o surprinde Horia Pătrașcu în proza să. Gesturile, ticurile verbale, clișeele limbii de lemn, incomprehensibile pentru omul simplu, care le stâlcește intenționat sau nu, fac obiectul unui minuțios studiu comportamental. Ne dam astfel seama cât de greu poate demara o zi de muncă, după atât de necesară împărțire
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
ales să servească un spectacol de repertoriu "globalizat", spectacol cu mari șanse de a întreține bună dispoziție de care are nevoie oricine își poate permite a și-o cumpăra. Kallen ocupă pe scena locul central: este abila, supla în comunicare, gesturi, priviri, așa încât complicitatea celor trei devine funcțională. Culoarea mai întunecată a vocii este și ea un liant care aduce o anume calmare a exceselor de strălucire cumva agresive. Tentația însă rămâne. Când observăm că un anume text muzical este foarte
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
lui Candide"). De la cartea de poeme din 1981, Despre melancolie, Dumitru Mureșan n-a mai publicat nimic. Între timp discursul s-a esențializat, s-a redus la înregistrarea unor imagini rupte din contextul abia bănuit, sugerat printr-o linie, un gest, o culoare. Frînturi de lumi, fără poveste. Rămîne numai pasiunea de a le fotografia sau de "a prinde" clipă ca-ntr-o peliculă de scurt metraj unde ochiul operatorului știe să vadă și să ia în obiectiv tot ce compune
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
ploaia, culorile, florile, porumbeii și vrăbiile, scaieții, "guliile violete varză ultramarină", cartoful și gîndacul de Colorado aferent, sau luna "întinsă că foaia de tăiței"; pe poet nu-l interesează omul decît în măsura în care el face parte din peisaj (trece, face un gest, privește). Economia de vorbe face să sporească atenția asupra detaliilor, aparent nesemnificative; ele compun însă un spațiu cotidian plin de reliefuri ce nu pot fi observate decît grație imaginilor rafinate închipuite de Dumitru Mureșan. Spirit contemplativ prin excelență, poetul înaltă
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
peste gard cu mîinile agitîndu-se cu o mare iuțeala. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali că "li se bat turcii la gură". Păzite de pedagoge, vorbitoare, după cîte mi-am dat seama, fetele răspundeau febrile, bulucindu-se, cu gesturi înfrigurate și ele și contorsionîndu-si mult gurile gata parcă să scape cîte un cuvînt. Mi s-a părut că una, arătîndu-și insistent degetele, vrea să-i spună unuia să se întîlnească la șase. * * * Un activist bătrîn fumînd, trăgînd din țigară
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
repede acceptat că un poet original, inconfundabil într-o literatura care numai de poeți valoroși nu duce lipsă și să renunți la acest senzațional succes atras de caii verzi pe pereți ai dramaturgiei echivala - pentru un observator obiectiv - cu un gest iresponsabil. Primele piese ale lui Matei Visniec au făcut o bună impresie și au circulat chiar sub formă de samizdat, dar era evident că nu depășeau semnificația unor ingenioase jocuri textuale. Atenția care li se acordă în lumea literară și
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
dispensa de el, fie ea însăși îl socotea marginal în peisajul propriei sale organizări, reprezintă ecoul unor reflexe de gîndire, pe de o parte, dar și determină anumite concepții, stabilind limite și criterii de discriminare valabile nu doar pentru simplul gest al plecăciunii, de pildă, ci și pentru articulațiile raționale ale unei ipoteze de cunoaștere. Că și în cazul corporalității, un demers bazat pe asemenea premise poate friza absurdul, propunînd analogii neconvingătoare sau inutile, ori dimpotrivă, poate dezvălui legături interesante constituite
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
două subiecte la modă în discursul intelectual occidental. Am început prin această precizare și explicație totodată, pentru că ea ne dă, cred eu, capacitatea de a înțelege în ce stă valoarea și, în același timp, originalitatea cărții lui Jean-Claude Schmitt, Rațiunea gesturilor, publicată în traducerea Doinei Marian și cu o prefață a profesorului Alexandru Duțu de Editură Meridiane. Schmitt, pe scurt, combină ambele chestiuni, pe cea a corpului și pe cea a retoricii comportamentale, descoperind și problematizînd de fapt în studiul său
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
cu o prefață a profesorului Alexandru Duțu de Editură Meridiane. Schmitt, pe scurt, combină ambele chestiuni, pe cea a corpului și pe cea a retoricii comportamentale, descoperind și problematizînd de fapt în studiul său tocmai verigă de legătura dintre ele: gestul. Pornind de la o propoziție celebra datorată profesorului sau, Jacques Le Goff, aceea că întreaga lume occidentală ar fi o civilizație a gestului, Schmitt propune o reluare critică a acestei ipoteze, cercetîndu-i deci valabilitatea, si apoi o istorie a unei durăte
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
cea a retoricii comportamentale, descoperind și problematizînd de fapt în studiul său tocmai verigă de legătura dintre ele: gestul. Pornind de la o propoziție celebra datorată profesorului sau, Jacques Le Goff, aceea că întreaga lume occidentală ar fi o civilizație a gestului, Schmitt propune o reluare critică a acestei ipoteze, cercetîndu-i deci valabilitatea, si apoi o istorie a unei durăte foarte lungi, de zece secole. În luna martie a acestui an profesorul Jean-claude Schmitt a fost în România, pentru a tine două
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
Dacă am înțeles-o eu bine, ea nu încearcă atît să reconstituie o viziune asupra unei lumi oricum apuse, aparținînd celor care au trăit în ea, ci mai curînd un parcurs de semnificații și rosturi ale unui fenomen foarte general, gestul, insistînd asupra felului în care acesta dezvăluie o structură internă, altminteri poate insesizabila, a culturii occidentale. Schmitt mărturisește, pe parcursul volumului, nedumeriri alături de descoperiri, nu doar ale sale personale, ci ale cercetătorilor la modul general: povestiri cu mai multe chei de
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
în magma altminteri extrem de bine închegata a cărții are un efect foarte chibzuit de strategie persuasiva, sporind curiozitatea și, în același timp, temperînd suspiciunile celor care nu cred din principiu în ambițiile istoriei de tipul celui de la Annales. Ce este gestul? Dacă Le Goff nu se înșela și lumea occidentală este într-adevăr o civilizație a gestului, întrebarea e extrem de dificilă, pentru că asta înseamnă că gesturile fac într-o asemenea măsură parte din existența noastră încît greu le putem detașă de
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
sporind curiozitatea și, în același timp, temperînd suspiciunile celor care nu cred din principiu în ambițiile istoriei de tipul celui de la Annales. Ce este gestul? Dacă Le Goff nu se înșela și lumea occidentală este într-adevăr o civilizație a gestului, întrebarea e extrem de dificilă, pentru că asta înseamnă că gesturile fac într-o asemenea măsură parte din existența noastră încît greu le putem detașă de experiență pentru a le transforma în obiect de investigație. Pornind de la un episod istoric înregistrat de
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
care nu cred din principiu în ambițiile istoriei de tipul celui de la Annales. Ce este gestul? Dacă Le Goff nu se înșela și lumea occidentală este într-adevăr o civilizație a gestului, întrebarea e extrem de dificilă, pentru că asta înseamnă că gesturile fac într-o asemenea măsură parte din existența noastră încît greu le putem detașă de experiență pentru a le transforma în obiect de investigație. Pornind de la un episod istoric înregistrat de un călugăr pe nume Richer, cel al gestului făcut
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
că gesturile fac într-o asemenea măsură parte din existența noastră încît greu le putem detașă de experiență pentru a le transforma în obiect de investigație. Pornind de la un episod istoric înregistrat de un călugăr pe nume Richer, cel al gestului făcut de împăratul Otto al II-lea în timpul unei conversații aparent particulare și dedicate unui scop oarecare, dar care în realitate avea semnificația unei investituri simbolice, Schmitt comentează raționamentul implicit al călugărului care notează povestirea cu pricina. Faptul că gesturile
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
gestului făcut de împăratul Otto al II-lea în timpul unei conversații aparent particulare și dedicate unui scop oarecare, dar care în realitate avea semnificația unei investituri simbolice, Schmitt comentează raționamentul implicit al călugărului care notează povestirea cu pricina. Faptul că gesturile au o semnificație simbolică, pe care cei cărora le sînt destinate o înțeleg, o contesta, sau și-o disputa cu alții, înseamnă că ele fac parte dintr-un cod cultural riguros. Așadar, ele sînt nu numai mișcări ale trupului, definite
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]