1,784 matches
-
Colecția ACADEMICA 240 Seria Studii culturale și media Constantin MIHAI, doctor în Litere la Universitatea "Michel de Montaigne", (Bordeaux, Franța) și Universitatea din Craiova, cu o teză despre Gilbert Durand și metamorfozele antropologiei imaginarului. Lector universitar la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" (Rm.Vâlcea). Specializat în istoria intelectuală interbelică românească și în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția II-a (2014) La Logique d'Hermès. Études sur l'Imaginaire (2006); Descartes. L'Argument ontologique et sa causalité symbolique (2007); Gilbert Durand. Les Métamorphoses de l'anthropologie de l'Imaginaire (2009); Communication et communion. La philosophie de Nae Ionescu (2012); Europenism și dileme identitare în România interbelică: gruparea Criterion (2013). La Editura Institutul European a apărut volumul , ediția I-a (2009
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale cu un mit fundamental; mitanaliza se deschide spre o sociologie a cunoașterii și presupune studiul, într-o succesiune dată, a miturilor esențiale, de la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
amintire apărută în vis sau poziția sartriană care, pentru a evita reificarea imaginii, vorbește de o cvasiprezență în conștiință, un obiect-fantomă ce trimite la o viață factice 4. Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează noi raporturi cu lucrurile, de lumea simbolului care trimite mereu la știință, afirmând, de la început, ceea ce este cunoscut. Gilbert Durand are perfectă dreptate atunci când nu acceptă teoria bachelardiană care devalorizează imaginea de funcția vitală, funcția simbolică. Bazându-se pe lucrările logicienilor și psihologilor contemporani, Durand accentuează importanța simbolului, acest element constitutiv al imaginii. Apariția sensului nu poate decurge decât
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dacă "viața imaginilor" nu își găsește originea în dimensiunea simbolică a formei și a conținutului, dimensiune care poate să le asigure profunzimea, stabilitatea și pregnanța 9. Pornind de la fenomenologia imaginilor religioase sau artistice dezvoltate de Mircea Eliade și Gaston Bachelard, Gilbert Durand situează traseul antropologic al imaginilor într-un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în discuție câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se de nucleele arhetipale. De aceea, imaginile simbolice favorizează creativitatea imaginativă, în măsura în care ambivalența și opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert Durand decelează operația participativă, declanșată de trecerea de la sensul propriu la sensul figurat al imaginii, care ia naștere din jocul subtil dintre absentia și praesentia. Făcând apel la problema platoniciană a reminiscenței, antropologul francez subliniază importanța imaginației epifanice, aptă de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paris, Seuil, 2001. Chaussinand-Nogaret, Guy (dir.), Histoire des élites en France du XVIe au XXe, Paris, Tallandier, 1991. Chevallier, Jean-Jacques, Histoires des idées politiques, 3 vol., Paris, Armand Colin, 1984. Coenen-Huther, Jacques, Sociologie des élites. Paris, Armand Colin, 2004. Dagron, Gilbert, Empereur et prêtre. Étude sur le "césaro-papisme" byzantin, Paris, Gallimard, 1996. Delporte, Christian, Intellectuels et politique, Paris/Florence, Casterman/ Giunti, 1995. Ducellier, Alain, L'Église byzantine. Entre pouvoir et esprit, Paris, Desclée, 1990. Ducellier, Alain, Byzance et le monde orthodoxe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Fayard, 1968. Dubois, Claude-Gilbert, Mythologies de l'Occident, Paris, Ellipses, 2007. Dubois, Claude-Gilbert, Récits et mythes de fondation dans l'imaginaire culturel occidental, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de fondation dans l'imaginaire culturel occidental, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, București, Editura All, 1999. Evdokimov, Paul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
singur. Ești în Biserica lui Hristos". 1 Constantin Noica, "Prefață" la volumul Ștefan Lupașcu, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, pp. 7-11. 2 Stéphane Lupasco, L'énergie et la matière psychique, Paris, Julliard, 1974, pp. 187-189. 3 Cf. Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003, pp. 21-41. 4 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005, pp. 15-27. 5 Gaston Bachelard, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957, p.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
volumul Ștefan Lupașcu, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, pp. 7-11. 2 Stéphane Lupasco, L'énergie et la matière psychique, Paris, Julliard, 1974, pp. 187-189. 3 Cf. Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003, pp. 21-41. 4 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005, pp. 15-27. 5 Gaston Bachelard, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957, p. 80. 6 Gaston Bachelard, La Terre et les Rêveries du repos
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005, pp. 15-27. 5 Gaston Bachelard, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957, p. 80. 6 Gaston Bachelard, La Terre et les Rêveries du repos, Paris, Corti, 1948, pp. 82-83. 7 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, p. 41. 8 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, p. 109. 9 Jean-Jacques Wunenburger, La vie des images, Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble, 2002, pp. 16-23. 10 Mircea Eliade
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de l'espace, Paris, PUF, 1957, p. 80. 6 Gaston Bachelard, La Terre et les Rêveries du repos, Paris, Corti, 1948, pp. 82-83. 7 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, p. 41. 8 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, p. 109. 9 Jean-Jacques Wunenburger, La vie des images, Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble, 2002, pp. 16-23. 10 Mircea Eliade, Images et symboles. Essai sur le symbolisme magico-religieux, Paris, Gallimard, 1952, pp. 16-17. 11 Jean-Jacques Wunenburger
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cota. Pentru ca rezultatul examinării să reprezinte cât mai exact acuitatea kinestezică este necesar să se facă cel puțin 10 încercări, cota finală fiind reprezentată de media cotelor la fiecare probă. Există și alte probe de greutăți utilizate. De exemplu, greutățile Gilbert &Whiple; se dă subiectului o greutate etalon și i se cere să compare fiecare greutate cu greutatea etalon și să spună dacă este egală, mai ușoară sau mai grea, cota finală fiind dată de totalul răspunsurilor corecte. Se mai poate
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
implică și aspecte psihologice, evidențiate în analiza, interpretarea diferitelor produse ale învățării, îndeosebi acum a competențelor, căci ele reflectă procesul de adaptare la situație, la contextul pentru realizarea sarcinii, în luarea deciziilor, ca și în realizarea autoevaluării, autoreglării (Aubert și Gilbert, 2003, pp. 29-31). Dar pentru că, în paradigma behavioristă, se pune în centru măsurarea (conform unor reguli, criterii, atribuții, niveluri) și apoi aprecierea calitativă, obiectivele urmărite se traduc în indicatori observabili care reflectă respectarea și raportarea la norme, la sisteme de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
spre deosebire de cea finală, de certificare a performanței, care devine sumativ-integrativă aici. Dar în ambele evaluări astfel se observă, se analizează toate componentele competenței prin raportare la aceste criterii, putând rezulta o matrice care să permită interpretările calitative, integratoare (Aubert și Gilbert, 2003, pp. 95-97). Fiind inclusă între (micro)paradigmele evaluării actuale, cea a evaluării formative servește prioritar respectării diferențierii educației (Scriven, 1967), pentru a preveni erorile în evaluare, care se regăsesc în modul de învățare și atunci educatul trebuie asistat, sprijinit
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
L'Hostie, M. (2001), Nouvelle dynamique de recherche en éducation, Les Presses de l'Université Laval, books.google.com/books?isbn=2763778267 Antonesei, L. (2002), O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale educație, Editura Polirom, Iași. Aubert, J., Gilbert, P. (2003), L'évaluation des compétences, Edition Mardaga, books.google.com/books?isbn=2870098340 Barna, A. (1995), Autoeducația. Probleme teoretice și metodologice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Baudouin, J.M., Friedrich, J. (2001), Théories de l'action et l'éducation, De
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mulțime de care trebuie să ne ferim. Cel mai important text al lui Wilde despre neîncrederea lui pentru lectură se intitulează „Critica este o artă”. Organizat ca un dialog În două părți, acesta pune În scenă două personaje, Ernest și Gilbert, Însă e posibil ca acesta din urmă să formuleze cu cea mai mare claritate poziția originală a autorului. Prima teză pe care o dezvoltă Gilbert urmărește să se opună unei afirmații a lui Ernest, conform căreia, În cele mai strălucite
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Organizat ca un dialog În două părți, acesta pune În scenă două personaje, Ernest și Gilbert, Însă e posibil ca acesta din urmă să formuleze cu cea mai mare claritate poziția originală a autorului. Prima teză pe care o dezvoltă Gilbert urmărește să se opună unei afirmații a lui Ernest, conform căreia, În cele mai strălucite perioade ale artei, ca acea a Greciei antice, nu exista critică de artă. Negând această părere, Gilbert citează exemple ca Poetica lui Aristotel pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
a autorului. Prima teză pe care o dezvoltă Gilbert urmărește să se opună unei afirmații a lui Ernest, conform căreia, În cele mai strălucite perioade ale artei, ca acea a Greciei antice, nu exista critică de artă. Negând această părere, Gilbert citează exemple ca Poetica lui Aristotel pentru a stabili că opera de artă era de nedespărțit, la greci, de reflecția generală asupra artei și că acei creatori aveau și rolul de critici. Această afirmație servește drept introducere unei expuneri În
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
exemple ca Poetica lui Aristotel pentru a stabili că opera de artă era de nedespărțit, la greci, de reflecția generală asupra artei și că acei creatori aveau și rolul de critici. Această afirmație servește drept introducere unei expuneri În care Gilbert arată cum creația artistică și cea critică, departe de a fi activități separate, sunt, de fapt, indisociabile: „Ernest: (Grecii) au fost așa cum ai spus și tu, un popor de critici de artă. Recunosc acest lucru și Îi compătimesc, pentru că facultatea
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
activități separate, sunt, de fapt, indisociabile: „Ernest: (Grecii) au fost așa cum ai spus și tu, un popor de critici de artă. Recunosc acest lucru și Îi compătimesc, pentru că facultatea creatoare este superioară celei critice. Cele două nu pot fi comparate. Gilbert: Antiteza este pur arbitrară, căci fără facultatea critică nu există creație artistică, adică una care să-și merite numele. Nu demult ai vorbit despre acel spirit rafinat al alegerii și despre instinctul delicat al selecției prin care artistul ne prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Îți accept teoria În totalitate. Dar ce părere ai despre critica În afara creației? Am prostul obicei de a citi periodice și mi se pare că mare parte a criticii moderne este lipsită de valoare.” Apărând criticii de acuzația de insignifianță, Gilbert afirmă că ei sunt mult mai cultivați decât autorii despre care scriu, și că actul critic pretinde infinit mai multă cultură decât actul artistic. Tocmai În acest cadru al apărării criticii sub statutul ei de artă intervine prima apologie a
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]