2,432 matches
-
deschide o fereastră prin care pot fi examinate operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei de Nord, atribuită Ungariei prin Dictatul de la Viena din 1940, în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947; ii) unificarea sindicală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică a istoriei străbătute de momente jertfice ale partidului. Lupta continuă prin crearea Frontului Popular Antifascist și apoi prin lupta PCR împotriva războiului hitlerist. Mântuirea a venit odată cu "eliberarea fascistă de către glorioasa armată sovietică" la 23 august 1944, eveniment pregătit de acțiunile partidului orchestrate din "lagărul dela Tg. Jiu" de către "tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej" (Roller, 1952, p. 693). O dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist o reprezintă experiența carcerală axată pe teroarea îndurată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată de "blestematul complex de inferioritate" (Papu, 1977, p. 9) care apasă asupra sinelui colectiv românesc. Conștiința superiorității culturale românești, izvorâtă din evidențele și probatoriul alcătuit din suma de precursorate indigene, s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orchestrarea "insurecției armate" din 23 august 1944. Cascada de revoluții social-naționale este finalizată cu "insurecția armată națională antifascistă" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 152). Trebuie subliniată indigenizarea momentului 23 august: prezentată anterior de pe o perpectivă externalistă, ca "eliberarea României de către glorioasa Armată Sovietică", ieșirea din blocul Puterilor Axei și câștigarea războiului alături de Aliați este acum interpretată internalist, ca evenimentul lansator al "revoluției de eliberare socială și națională" (Petric și Ioniță, 1983, p. 7). PCR devine astfel purtătorul torței în care arde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica autorității" (Plumb, 1969, p. 33), folosit ca instrumentum regni, ca unealtă simbolică de legitimare politică a autorității prezente. În acest mod, națiunile și-au prelucrat, invariabil, un trecut glorios, încărcat de fapte de vitejie și sacrificii de sânge, ca temelie eroică a ordinii socio-politice prezente. Trecutul monumental legitima politic un prezent care aspira la un viitor de o monumentalitate similară. Aceasta este paradigma eroico-celebrativă în care a fost elaborat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așa cum a fost dintotdeauna. Trecutul rămâne, astfel, slujnica autorității. Ce s-a schimbat radical este, însă, modul de raportare la trecut. Spre deosebire de epoca naționalistă în care prevalentă era paradigma triumfalist-eroică a trecutului național, memoria colectivă fiind meta-narativa unui destin istoric glorios, în paradigma regretelor specifică vremurilor postnaționaliste avem de-a face cu o memorie colectivă vinovată, măcinată moral de o conștiință a culpabilității istorice. Etica europeană postnaționalistă a memoriei inspirată de politica regretelor presupune o memorie națională cu mustrări de conștiință
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Contributors.ro 25 octombrie 2013. Disponibil online la adresa available http://www.contributors.ro/ cultura/ marirea-si-decaderea-religiilor-seculare, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (președ.), Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. (2006). Raport Final. București. Tomiță, A. (2007). O istorie "glorioasă". Dosarul protocronismului românesc. București: Cartea Românească. Urban, G.R. (1979). Communist Reformation: Nationalism, Internationalism and Change in the World Communist Movement. New York: St. Martin's Press. van Ree, E. (2002). The Political Thought of Joseph Stalin. A Study in Twentieth- Century
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au avut parte de binefacerea comună tuturor neamurilor ostenite de bântuirile neîndurate ale istoriei, s-au stins. Dar acei cari i-au dărâmat au avut nefericirea de-a vedea, neam după neam, înjosirea politică și morală a unei vechi și glorioase țări. Și oare nu înjosire este când mînile unor nevrednici turbură până și cenușa unui sfânt cum era Matei Basarab? Cu ochii lui Paul din Aleppo î [l] vedem pe bătrânul Domn jucîndu-se cu copiii de pe stradă și aruncîndu-le bani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fac cu dânsa ce voi voi. Dar asemenea situații se pot schimba dintr-o zi într-alta. Iată articolul de care vorbim: Împăratul Alexandru al II[-lea ], asasinat într-un chip atât de mârșav de niște fanatici, lasă un nume glorios în istorie. După învingerea de la Sevastopole era natural ca Rusia să caute un sprijin la Berlin și la Viena în contra alianței anglo-franceze. Timpurile s-au schimbat. Carta Europei s-a modificat. Regatul Prusiei a devenit Imperiul german, s-a mărit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
martie 1881] MOARTEA ÎN DINASTIA RUSĂ Dinastia Holstein - gottorp este o familie tragică, mai tot așa de fatală ca și familia Atrizilor. Misterioasă sau sângeroasă, moartea se manifestă aci prin lovituri cari pun în mirare mințile. Totuși această familie este glorioasă, căci, pe lângă prinți mai mult ca mediocri, ca Petru III și Paul I, ea numără, patru suverani cari vor ocupa un mare loc în istorie, deoarece, prin actele lor, au meritat stima națiunii rusești și a Europei întregi; aceștia sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
toate tradițiile, batjocorindu-i religia, corumpîndu-i spiritul, încurajînd malonestitatea și canaileria de caracter; și, când vedem apatia în care a căzut țara, fatalismul ce-l domină pe acest popor nobil, dar adânc, adânc îngenuncheat, teamă ne e că ora acestei glorioase și străvechi Plevne a sunat și că cenușa lui Matei Basarab, care a blestemat neam de neamul vostru până într-a șaptea spiță, va dormi sub țărâna cucerită, în pământ străin. "Ca românii să se înfățișeze străinilor uniți"? Dar sînteți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și s-au așezat între noi. Ordinul de zi dat de Ypsilanti la Cozia descrie în modul următor pe vitejii pe cari - i adunase sub streaguri: Ostașilor! Dar ce zic? Blestem și batjocură! Nu voi mânji niciodată acest frumos și glorios nume adresîndu-mă cătră voi, cari sînteți niște cirezi de nebărbate și nevrednice gloate, de adunături, fricoși, dobitoace, leneși și tot ceea ce se poate numi mai prost etc., etc. Sunt șaizeci de ani de atunci! Oamenii bătrâni țin minte vremea. Se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca, în ajunul zilei în care un an trece și altul vine în rotitoarea vremilor cale, oamenii între ei să-și adreseze dorințe reciproce, încurajîndu-și aspirațiunile pe viitor; copiii să fericească pe părinți, părinții pe copii. Poate muma Românie, această glorioasă și blândă mumă, să fi așteptat și ea de la copiii ei felicitări. Daca nu alta, dar cel puțin ca vecinic să rămâie numele ei sus ca și culmile munților, viața ei puternică ca a codrilor pururea verzi de brad. Copiii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interesante Îi sunt prilejuite la Roma, unde decadența orașului și a locuitorilor (surprinsă În tonuri patetice) Îi evocă soarta similară a românilor. Este vorba aici de un panlatinism În versiune autovictimizantă, opusă triumfalismului cu care se evocă, de obicei, originea glorioasă a românilor. Dacă, de regulă, Italia era invocată, În virtutea solidarității romanice, ca un model de urmat și o soră mai mare, Drăgușanu Îi vede aici pe italieni și pe români subsumați deopotrivă unei sorți vitrege: „Până când, Doamne, vei lăsa vița
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Traian” . Placheta la care face referire citatul de mai sus, cunoscută de noi într-un exemplar din argint, are formă romboidală cu latura de 33mm este realizată de COMUNA IAȘI ÎN AMINTIREA / JUBILEULUI DE 40 DE ANI / DE DOMNIE A GLORIOSULUI / DOMN ȘI REGE CAROL I, așa cum citim în legenda de pe banda marginală dispusă pe cele patru laturi ale aversului (fig. 9av). În rama rombului este înscris un medalion cu două efigii acolate (de la urcarea pe tronul României și din anul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de pe actuala stradă Arcu, sub Mihail Grigore Sturdza, înființarea Universității în vechea clădire a Academiei, îmbrățișată acum de cea a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, sub Cuza Vodă și mutarea în noul palat de la Copou, construit sub glorioasa domnie a regelui Carol I. Următoarea medalie pe care se folosește acest tip de reprezentări simbolice este cea realizată cu ocazia Centenarului sărbătorit în anul 1960. După cum lesne se poate observa pe aversul acesteia (fig. 43av) se reia imaginea integrală
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o secvență tipic propagandistică, pe care o vom întâlni adesea în imagini de-a lungul abia începutului secol XX : unitatea de „monolit” dintre conducerea țării și popor. Un bătrân cu plete, barbă și mustăți colilii, simbol al trecutului voievodal de glorioase lupte, vine agitând hârtia de la stăpânire. La auzul știrii, sar în aer și căciulile, și pălăriile. Volintirii dau năvală. Doar femeile - de, simțitoare - se iau cu mâinile de cap la auzul cuvântului război. Totuși, își dau și ele, patrioate, binecuvântarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lupta contra bolșevismului, documentar de propagandă realizat în 1942, la glorificarea lui „Stalin și poporul rus, Libertate ne-a adus”. Faptul nici nu părea prea grav din punct de vedere moral. Literatura română, de pildă, avea în 1950 un trecut glorios. Eminescu, Caragiale, Arghezi, Sadoveanu, Blaga, Bacovia, Barbu, Rebreanu ar fi putut să dea oricând un Premiu Nobel pentru literatură. Marii scriitori fixaseră repere estetice și de libertate a expresiei peste care nu se putea trece decât cu tancul. Ceea ce s-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
libertatea. Or, esența adevărului este libertatea. Dacă le-ai fi spus această frază heideggeriană marilor ideologi comuniști, ți-ar fi replicat că ea aparține unui filosof nazist. Valurile Dunării (1960) sau Casablanca Sfârșitul primului deceniu de cinema socialist e marcat, glorios, de Valurile Dunării. Scenaristul Titus Popovici reușește, după La Moara cu noroc, să contribuie la însă mânțarea în pătratul dictaturii a încă unei opere viabile. Și acum n- o mai face sub scutul unui clasic al literaturii, ci pe un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de cazuri, mi s-a spus că le- a modificat în bine părerea despre comunism. Apărut în 1972, după celebrele teze din iulie 1971, prin care Ceaușescu trântește ușa întredeschisă către comunismul „luminat”, „cu față umană”, Puterea și Adevărul marchează glorios începutul cultului de tip stalinist al personalității. În 1974, cu tricolorul pe piept și sceptrul în mână, înconjurat de portretele voievozilor, Ceaușescu devine împăratul național-comunist al României. Ceea ce reprezintă în această sintagmă Puterea și Adevărul pentru componenta comunistă, fusese în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ca Feodor Feodorovici Carpinschi, Își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit era a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie, Înstrăinată Însă de marea națiune mamă.Ce mai conta falsul grosolan privitor la originea populației din provincie?! Viitorul provinciei nu se arăta deloc favorabil populației moldovenești. Pe de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ca Feodor Feodorovici Carpinschi, Își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit era a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie, Înstrăinată Însă de marea națiune mamă. Falsul grosolan privitor la originea populației majoritare din provincie nu mai conta. E ușor de Închipuit că la aceste petreceri, ca și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Aron Pumnul, după ce fugise din Transilvania, unde, după Înfrîngerea revoluției române, fusese trecut pe lista persoanelor indezirabile. Aducea cu el atmosfera din Transilvania lui Gheorghe Șincai și Petru Maior, acea mîndrie românească, acel fanatism pentru limba noastră strămoșească și trecutul glorios al poporului nostru de viță romanică. A adus din Transilvania lui Iancu, Balint și Barițiu și a tovarășilor lor dorul nepotolit de a deștepta poporul la conștiința națională. Urmare a presiunilor revoluționarilor români din Bucovina a fost nu numai revigorarea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]