4,147 matches
-
dezbateri a dat România ca exemplu negativ. La retragerea finanțărilor primite de la Fondul Global pentru HIV/SIDA, România a scăpat de sub control prevenția bolilor infecțioase - HIV, hepatite- în rândul consumatorilor de droguri injectabile. „Sper că vom evita coșmarul României”, a glumit crispat un politician bulgar cu agendă liberală. Harm reduction se referă la politicile și activitățile menite să reducă riscurile (medicale, sociale, economice) asociate consumului de substanțe psihoactive la consumatorii activi care nu vor sau nu se pot opri din utilizarea
Știi bancul cu embrionii? Un embrion îi spune celuilalt () [Corola-blog/BlogPost/338878_a_340207]
-
cum arată Bucureștiul acum, împodobit cu luminițe, iepurași și ouă uriașe? Vă place caleașca cu iepurașul și găina gigantică din târgul de Paște? - Sunt topit de emoții. De asta nici nu o pot fotografia. Este prea complexă ca mesaj. Evident, glumesc. Mi se par cumplit de urâte. Îți recomandăm Cum să fii alături de copilul tău când trece prin momente dificile Potrivit unui comentariu postat de Diana Tușa (PSD) pe pagina de Facebook a lui Octav Drăgan, Primăria Capitalei, prin direcția de
sclipici”, fotograful Octav Drăgan a surprins o imagine tulburătoare: „Copilul îl iubește mult, înseamnă că omul este un tată bun...” () [Corola-blog/BlogPost/338910_a_340239]
-
pași la stânga, doi pași la dreapta, doi înainte. - Să m-aștepț acolo! mi-a cerut. Îți recomandăm Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” L-am așteptat. A suit bătrânește. - Măăă, da trage iapa te, nu să glumiește! - Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar... - A me îi ca păntru oamini batrâni, mi-a răspuns fără să se supere. Acu ce dzâci, pe-ahăsta l-o putea loa iapa te? Era un lemn de doi metri doar
„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie () [Corola-blog/BlogPost/338928_a_340257]
-
știm că mamele care trebuie să nască azi au un traseu rapid. Ni se indică, într-adevăr, o altă recepție, după colț. - Bună ziua! - Bună ziua! - Am venit să naștem. - Felicitări! - Mulțumesc! - Plătiți cu cardul? - Ce să plătesc? - Nașterea. Am sentimentul că glumește. - Păi nici nu am intrat. - Trebuie să plătiți înainte... - Poftim?! Femeia asta trebuie să nască. Azi! Acum! Înțelegeți? Am început „pledoaria”: că am abonament plătit la zi (parțial mulțumită angajatorului)... că suntem clienți de 4 ani - eu, soția, copilul născut
Bună ziua, am venit să naștem... Acum, repede!... () [Corola-blog/BlogPost/338486_a_339815]
-
existențiale periodice și repetitive ale celor angajați pe undeva, și care au dreptul anual la un număr de zile de concediu. Le spun că nu plec nicăieri, că prefer să stau acasă. Nu plec în „vacation“, ci in „staycation“, cum glumea cineva. Se uită nedumerită la mine, cu oarecare compasiune. Poate că nu am bani de vacanță... Adevărul este că nu am înțeles niciodată de ce oamenii fac același lucru în același timp. De ce revistele, televizoarele, internetul, magazinele sunt inundate de mesaje
Vara, când suntem programați să avem activitate intensă, stăm la plajă. Iarna, când ar trebui să hibernăm, noi muncim. Despre ironia plecatului în concediu () [Corola-blog/BlogPost/338531_a_339860]
-
40 de ani. „Nu știu să-ți explic cum a fost. Pur și simplu m-am trezit într-o dimineață la 4 și am știut că viața mea nu se îndreaptă spre nicăieri. Lipsea ceva din ea. Un copil. El!”, glumește ea, în timp ce își plimbă mâna prin părul blonduț al lui Alex. Tatăl lui Alex Tatăl lui Alex e Andrei. Andreea l-a cunoscut la vechiul job. Au avut o relație scurtă, fără final fericit, ca-n viață, nu ca-n
Femeile românce care aleg să aibă copii singure, între tabu și nou trend social () [Corola-blog/BlogPost/338463_a_339792]
-
Prețul procedurii de inseminare e de 250 de euro, în timp ce prețul probei de spermă începe de la 350 de euro. „Prețul depinde de calitatea probei, de cât de vioi sunt înotătorii. Până la urmă nici Messi nu are același preț ca Tătărușanu”, glumește Anca Coricovac, medic specialist în obstetrică-ginecologie și embriologie. Anca lucrează la clinică de câțiva ani și e mămica lui Alexandru, un băiețel de 10 ani, pe care l-a adus pe lume tocmai așa: prin inseminare artificială. „S-a născut
Femeile românce care aleg să aibă copii singure, între tabu și nou trend social () [Corola-blog/BlogPost/338463_a_339792]
-
în cioc apă să stingă focul. Toate animalele sunt bulversate - cum să stingă singură, așa mică, incendiul? Iar pasărea colibri le spune: «Îmi fac și eu partea.» Așa și eu. Cu ce te ocupi acum? Acum, I only change hairstyles. Glumesc. Sunt Brand Manager pentru un brand cosmetic profesional pentru păr. Misha S., singura noastră colegă care a participat (și a și câștigat) la concursurile de Miss din liceu. Ce voiai să te faci în liceu? Nu știam exact, dar voiam
Întâlnirea de 10+ ani: De ce (n-)am plecat din România? () [Corola-blog/BlogPost/338515_a_339844]
-
Știu că sunteți la mare necaz, de aceea am venit! - Zi-i o dată domnule, ce vrei? - Eu am lucrat cu nemții la instalație. Vă rog să-mi dați voie să încerc să refac eu tabloul electric! - Lasă, domnule, gluma! - Nu glumesc, tovarășe director. Și nu vă cer nimic. Directorul, încercând să se lege și de un pai, ca să nu se înece, l-a poftit pe băiat pe un scaun și au început discuția. Tot vorbind ei, a sosit ora 8, așa că
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
intins și mai mult. Și mai mult! i-a spus părintele. Părinte, dacă îl întind mai mult, se rupe! I-a spus, ingrijorat,. Vânătorul. Așa și noi, i-a spus părintele. Din când în când, este nevoie să mai și glumim, pentru ca mințile fraților să nu se rupă. Un poem interesant are Mugur Grosu (România): (“Aparent astea erau numele tututor lucrurilor”) : “Copiii strânși în jurul bradului cântau o ce meduză albastră/ iar noi spuneam cai putere în loc de cai moliciune”. În jurul bradului, îmi
Fifth International Anthology on Paradoxism () [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
s-au dat cu regimul nu doar că nu au pățit ca noi, dar au profitat. -Îmi veni în minte o glumă auzită în detenție, dar să nu mi-o luați în nume de rău; unii aveau tăria să mai glumească și să știți că astea dădeau speranță mai multă. Cică peste ani s-au întâlnit doi frați care nu se văzuseră din timpul războiului. „Tu unde ești și cu ce te ocupi?” a întrebat cel bine îmbrăcat, cu fața rumenă
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
nu se terminase încă ședința de instruire de la regiune. -Hai că avem timp să ne vorbești despre toate probele; nu vin curând tovarășii. -Cred că ne dau ocazia să ne întâlnim și mâine, dacă tot nu fuseserăm la consfătuiri, a glumit Șerban. -Cum zici că a fost cu algebra? l-a provocat din nou Popescu. -Algebra e un obiect frumos, despre care eu nu am avut habar până la examenul acesta. La proba scrisă rezolvasem totul, dar pe cale aritmetică, iar spre sfârșit
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
de ei mă determină să mă comport ca atare, să iau o hotărâre unică în viață, dacă vreau să-i văd și să le scurtez așteptarea. Trebuie să mă apuc de murit, adică. Nu-i de glumă. Și nici nu glumesc pe seama cestor doi Dumnezei cu pestelcă și opinci. Nu? Sigur că da!...Mă trezesc de tot! Mă uit pe dealuri și pe vale! Au dreptate părinții mei și ai unor dumneavoastră: apa se împiedică-n buruieni, apa nu mai miroase
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
nu-i bine să ne spună povestea aceia cu Dumnezeu? Se zice că un “moșnegel” ar fi făcut cerul și pământul și stelele și munții și marea! Auzi! Un “moșnegel”! Eu tot tăceam. „Dă-le pace, că-s ofițeri. Ei glumesc, ei râd. Eu ce să discut?” Dar unul vine și se așează drept în fața mea. - Părinte, nu vă supărați, de unde sunteți? Dar eu, de ce să le zic Sihăstria? - De la Mănăstirea Neamț. - Ce sunteți? Preot, profesor, dascăl, ce sunteți? - Ba sunt
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
Cine în viață nu minte, să mănânce numai linte, ori varză acră cu boia amestecată cu soia. Cine-n viață nu bârfește, ăla spune pe muțește tot ce știe radioul, chiar și când se sparge oul. Cine-n viață nu glumește și numai se chiorăște, cu ăla n-ai putea trăi, multe nu știe a grăi. Referință Bibliografică: Cine-n viață... / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2230, Anul VII, 07 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela
CINE-N VIAŢĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340077_a_341406]
-
desfășurate de-a lungul anilor, ele nu au fost atât de grave. În unele se putea chiar ascunde iubirea, așa gândeam atunci. — Așadar asupra ta planează amenințarea. Bine ai făcut că ai dus la Poliție coroana, nu mai este de glumit. Când s-a întâmplat asta? — E bună întrebarea, Ștefan. A doua zi după ce am înaintat actele pentru divorț. — Așadar aici avem două probleme, Delia, divorțul tău și noul eveniment în care își fac apariția trandafirii. Aici este de gândit, de
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340093_a_341422]
-
nu e nimic. Să vezi mai încolo, tot în vagonul ăsta. Este unul fără picioare și fără o mână, altul fără ambele mâini, altuia i-a fost smulsă mâna cu umăr cu tot; altul are un fel de platoșă, care - glumește el - îi ține oasele ca să nu le piardă pe drum ”. -Mai avea chef de glume? -Așa am zis și eu. Pe front însă, am observat că omul se obișnuiește cu soarta, pe care i-o hărăzesc alții și împrejurările, dacă
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
cea grea care le va întrista întreaga viață. Altă categorie cuprinde pe cei care stăteau numai cu gândul acasă și dacă vor primi pământ, alții la ce or să pățească pe front.... -Tu din care faci parte? a crezut că glumește Mircea, dar Călugăru a luat-o în serios. -Eu am fost stăpânit de vorbele lui tată-meu, rostite când am plecat de-acasă: „Mergi sănătos și să te întorci cu bine! Să știi că și eu am luptat, la Mărășești
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
dacă nu ar fi realitate! Am luat robotul cu noi în ajunul Crăciunului, când ne întâlneam la mama cu toată familia; numai Alexandru lipsea... așa că a fost și el cu noi. A stat cu noi la masă, am râs și glumit împreună, ba chiar am cântat colinde și am deschis cadourile, ca-n familie... Prezența băiatului nostru părea așa real ă , că mama l-a invitat la piftie. Așadar am amestecat colindele cu piftiile și roboții. Așa cum eram plasați între tradiție
Despre Sărbători: Din alte lumi, din alte timpuri, de Milena Munteanu () [Corola-blog/BlogPost/339349_a_340678]
-
obține începând din interior, prin schimbarea mentalității și a modului în care te privești pe tine și realitatea din jurul tau. Toate cărțile cu adevărat importante din domeniul educației financiare subliniază acest aspect. Începând cu pasaje din Biblie (nu râdeti, nu glumesc!) și terminând cu Kiyosaki, cărțile importante care ating acest subiect subliniaza că: - bogăția este o stare interioară, determinată de încrederea în valoarea personală, în faptul că meriți să ajungi bogat; - ea se obține prin stabilirea cu exactitate a țelurilor, prin
Milionar peste noapte – Mark Fisher. Antologie, de Adi Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339335_a_340664]
-
bancă, așa că e o bună pradă. - Vă înșelați, domnule, eu... - Știi ce, nene? Eu sunt un bandit mai mare ca tine, așa că să lăsăm fasoanele. Și de fapt am nevoie de tine într-o afacere. - Ce afacere? - Să atacăm banca! - Glumești, omule, așa ceva nu se poate. Ehe, au încercat ei mai mulți, însă au fost prinși imediat. - Păi dacă au lucrat fără cap... Eu am planuri mari, complicate, nu ca ale amatorilor ăstora, care nu știu decât să dea buzna cu
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
un alt prosop mai mic, pe care să-l folosim ca pe un burete în baie. Citisem despre onsen, sunt băi termale, abundente în zonele vulcanice, pe care și oamenii și maimuțele le apreciază cu gusto, cu entuziasm, adică. Nu glumesc, sunt băi naturale unde vin să se îmbăieze maimuțele sălbatice. Vin la băi, cum s-ar zice; stau exact ca noi, sprijinite de marginea bazinului, lăfăindu-se în apa fierbinte, li se citește plăcerea pe față (maimuțelor). La fel și
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
am fost la The Poynter Institute. Acolo am avut parte de o serie de prelegeri, ne-au fost prezentate o serie de instrumente pe care jurnaliștii americani le foloseau pentru a-și face documentările. Iar eu, la acea veme, am glumit: „Dacă eu aș fi fost în America, până la vârsta asta aveam trei Pulitzer-uri”. Mă gândeam la accesul la informație, pentru că ne-au fost prezentate instrumentele publice la care jurnaliștii au acces pentru a-și face investigațiile. Eu mă gândeam la
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
ți se spună că trebuia să te așezi la altul și, peste toate, nu e un aparat de aer condiționat ca să poți resipira și amâna starea de leșin. Ce nu i-a spus nimeni lui Bernie Sanders Am râs, am glumit, ne-am îmbufnat, ne-am considerat jigniți de tweet-ul democratului Bernie. În ziua de azi, locuitorii din București, România, au acces la internet mult mai rapid decât multe orașe din Statele Unite. Este inacceptabil, trebuie schimbat ceva. Un follow-up cinstit al
aici stai la coadă cu orele pentru nimic, iar doamnele sunt tot timpul deranjate () [Corola-blog/BlogPost/339116_a_340445]
-
cu groaza amplificată de posturile de televiziune abjecte care monetizează frica. Când am ajuns, într-un final, în Piața Victoriei, eram mulți. Ne-am încălzit, am cântat imnul și am aprins luminile de la telefoane. Am apreciat creativitatea unor pancarte, am glumit și am discutat despre importanța a ceea ce facem. Niciunul dintre noi nu și-a pus problema că este irelevant sau că nu are dreptul să fie acolo. Nu mă mai simțeam ca o intrusă, cel puțin nu până în momentul în
O „manipulată” din Piața Victoriei s-a infiltrat printre „știrbii” de la Cotroceni. „Am fugit de acasă. Fiul meu a încercat să mă încuie în apartament să nu ies la protest” () [Corola-blog/BlogPost/339133_a_340462]