2,506 matches
-
gura vorbind despre lupta corp la corp, când amândoi suntem niște căcăcioși slabi de înger, știe el bine că ne căcăm pe noi de frica fraților Frunză, și să luăm seama, încă o vorbă și ne-a și confiscat armele, gonindu-ne dezarmați în lan, și spunând astea, a dat furios din cap, a scos acel cuțit mare pe care încă nu-l văzusem asupra lui, ni l-a vârât sub nas, spunându-ne să privim cu atenție, că e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
goană pe lângă mine, apoi încă unul, și încă unul, și toți au luat-o spre strada Hangya, acolo unde se afla autoservirea, și atunci imediat mi-a venit în gând că ar trebui să mă grăbesc, în mod sigur ăștia gonesc pentru că aflaseră că se dă ceva, dar apoi m-am gândit că-i o prostie, ce-ar putea să se dea, și oricum n-aveam nici un chef să stau la coadă pentru margarină, făină sau ouă, dar atunci iarăși a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pe cel de-al treilea menhir. În mod logic, ea era cea de-a treia victimă desemnată. Forță motorul la maxim, vedeta țîșnea din creastă În creastă de val, gata să-și ia zborul, iar Lucas clocotea că nu poate goni la fel de repede cum Îi gonea gîndul. Yvonne Le Bihan intră În camera Mariei. Sub privirea infirmierei care o supraveghea prin geam, se instală liniștită la căpătîiul tinerei femei care stătea acum calmă, nemișcată. De Îndată ce privirea pătrunzătoare a Yvonnei văzu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
menhir. În mod logic, ea era cea de-a treia victimă desemnată. Forță motorul la maxim, vedeta țîșnea din creastă În creastă de val, gata să-și ia zborul, iar Lucas clocotea că nu poate goni la fel de repede cum Îi gonea gîndul. Yvonne Le Bihan intră În camera Mariei. Sub privirea infirmierei care o supraveghea prin geam, se instală liniștită la căpătîiul tinerei femei care stătea acum calmă, nemișcată. De Îndată ce privirea pătrunzătoare a Yvonnei văzu că dispare chipul infirmierei, se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
tragă de trei ori pînă ce broasca cedă sub Împușcăturile asurzitoare care răsunau În imensa cușcă a scării. Izbuti să deschidă ușa și se năpusti afară. Nu făcuse decît un pas cînd lovitura se abătu asupra ei. 19 În timp ce Ryan gonea cu toată viteza spre larg, Lucas se năpustea ca lovit de streche În portul din Lands’en. Vorbea la telefon cu Morineau care Îl Înștiința, de la far, unde se găsea, că ușa cedase la focuri de revolver, trase se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
accelerare Îl dezechilibră pe Stéphane. Cu o lovitură de picior, Îl dezarmă. Turbat de furie, Morineau se repezi spre ea. Fersen Înțelesese imediat ce Încerca ea să facă și se năpusti spre Marie și Morineau care se luptau feroce, În timp ce vedeta gonea cu toată viteza. Nu era o minune faptul că Lucas scăpase nevătămat din apartamentul lui Stéphane. Reflexele lui Îl salvaseră. CÎnd tînărul jandarm trăsese asupra lui, Lucas se aplecase Îndărătul balustradei de la mezanin, apoi se lăsase să cadă cu zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
puțin compatibile cu idealul lor de libertate personală și, de comun acord, În 1958, l-au expediat pe Bruno la Alger, la bunicii dinspre mamă. Pe atunci, Janine era din nou Însărcinată; tatăl Însă era, de data asta, Marc Djerzinski. Gonit de o mizerie cumplită, vecină cu foametea, Lucian Djerzinski părăsi În 1919 bazinul minier din Katowice, unde se născuse În urmă cu douăzeci de ani, cu speranța să găsească de lucru În Franța. Se angajă ca muncitor la căile ferate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
are robot telefonic. Mai e apoi, firește, tata, care locuiește în Africa de Sud cu cea de-a treia nevastă. Nu l-am prea mai văzut de când aveam trei ani. Dar e OK. Mama are destulă energie cât pentru doi părinți. În timp ce gonim pe Strand, arunc o privire la ceas. Șapte și patruzeci și două. Sunt din ce în ce mai surescitată. Oare de când n-am mai văzut-o pe mama ? Cred că de la... Crăciun. De șase luni. Ne oprim în fața restaurantului și plătesc taximetristul, adăugând și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o gură - și e absolut divină. Cred că ți-a fost foarte greu când ți-a murit bărbatul, mă aventurez prudentă. — A fost o perioadă cumplită. O spune pe un ton alb. O găină rătăcește pe sub masă și Iris o gonește. Am avut dificultăți financiare. Eu nu mă simțeam bine. Dacă nu era Nathaniel, cred că pierdeam pub-urile. Dar el a avut grijă să repună lucrurile pe linia de plutire. În memoria tatălui său. Ochii i se întunecă o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o expresie plină de compasiune. Baftă. Sper să te simți bine. Lissy e singura persoană din lume care știe că nu-mi face nici o plăcere să Îmi văd părinții. Și nici măcar ea nu știe chiar tot. PATRU Dar În timp ce trenul gonește spre ei, sînt hotărîtă. De data asta o să fie mai bine. Zilele trecute m-am uitat la o emisiune de-a lui Cindy Blaine, despre fiice și mame care se reîntîlnesc după mult timp și a fost atît de emoționantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Katie și cu mine Împingem ușile grele turnante de la intrare și, ne privim nedumerite. Toată lumea parcă a intrat În vrie. Oamenii se foiesc În toate direcțiile, cineva lustruiește balustrada de alamă, altcineva lustruiește plantele artificiale, iar Cyril, directorul administrativ, Îi gonește pe toți, făcîndu-i să intre În lifturi. — Toată lumea În birou ! Nu vrem să vă vedem că ardeți gazul pe la recepție. Ar trebui să vă aflați deja la voi la birou. Are un aer extrem de stresat. Nu e nimic de văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
băut prima burtă de vin, am răspuns. Nu sunt bețiv. - Tu, nu. Ugum este, spuse uscățivul. Tu ești doar gălăgios. N-o să mai prindem un pește d’ăla bun câteva zile de aici Înainte, atâta gălăgie ai făcut. I-ai gonit pe toți peștii bătrâni și grași. Pe vremea aceea nu erau cuvinte cu care să-ți ceri iertare. Nici nu te gândeai la așa ceva, prin urmare m-a gândit la cum Îmi părea rău pentru ei. Uscățivul ridică din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Într-un târziu. - Și Îți mai arată ceva și ție. Ceva ce tu și numai tu o să deslușești, Îmi spuse Enkim posomorât. Dădu să mai Întrebe ceva dar se uită la mine pe sub sprâncene și Își continuă povestea. După ce Îl gonisem (el spusese din nou: după ce ne hotărâsem să dăm drumul vicleșugului!) se ascunsese În munții pe care tocmai Îi străbătusem după ce ieșisem din pădurea lui N’jamo. Se făcuse un ger cumplit și abia dacă găsiseră o peșteră În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
costum scump pentru transpirat și niște pantofi șic de gimnastică. Câteva zile și‑a târât picioarele pe ruta aleasă, pe urmă a renunțat. Forma fizică nu figura printre predilecțiile lui. Își trata corpul ca pe un vehicul - o motocicletă care gonea În viteză pe muchea Marelui Canyon. - Lloyd George nu‑i o surpriză pentru mine, a adăugat Ravelstein. Un pezevenghi cârcotaș. În anii ’30 l‑a vizitat pe Hitler și s‑a Întors cu o impresie foarte bună despre el. Vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fi trebuit să se Înece În potopul lui Noe. - Da, categoric. Dar nu‑mi dau osteneala să mă integrez sau să aparțin comunității. Liniștea din jur m‑a atras... - Am mai vorbit despre asta... - Pentru că e un lucru important. - Viața gonește accelerat. Zilele tale se mișcă mai rapid decât suveica țesătorului. Sau decât o piatră care se rostogolește În vânt, vine În jos cu o viteză de zece metri pe secunda pătrată - asta‑i o metaforă pentru ritmul precipitat În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și că Rosamund era deprimată. Nu știa ce să facă. Probabil că se Învinovățea pentru că mă adusese acolo. Cred că merită să vă descriu una dintre obsesiile mele. Îi spuneam mereu lui Rosamund că problema Îmbătrânirii este viteza cu care gonește timpul. Zilele zboară pe lângă tine „ca stațiile de metrou când călătorești cu un vagon expres”. Îi menționam adeseori „Moartea lui Ivan Ilici”, ca să‑i ilustrez ideea mea. În copilărie, zilele sunt extrem de lungi, dar la bătrânețe sunt repezi, „mai iuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
-i dăm un picior în fund și să-l lăsăm aici. COLONELUL: A adormit. CĂLĂUL: N-ar fi învățat niciodată să moară... E un escroc. GUFI: Ă fost decorator de vitrine... COLONELUL: Să-l dăm afară-n brânci! Să-l gonim cu pietre! GUFI: Credeți c-o să vrea să plece? GARDIANUL: Ia te uită! Nu n-am gândit la asta! GUFI: Osândiții ăștia au ajuns într-un hal... Nu mai vor să plece. Dacă ar fi vrut ar fi plecat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
înșfăcase zdravăn de gleznă, găurindu-i pielea. Bietul Ilie lăsase pătura pe jos și de-abia scăpase, urlând. Cățelușa nu fugise după el, dar lui i se păruse că blocul 4, unde se aprindeau primele lumini, îi luase urma, așa că gonea din răsputeri. Peste maidan, ținea bine minte, tocmai se arăta cerul acela de asfințit de vară. Țiuiau greieri și din dosul unei cisterne crăpate licărise prima stea. Acasă ajunsese ca vai de el, iar acolo, of! Alte vânătăi. ─ Darul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
la orizont, pe drumușorul cenușiu de asfalt găurit, autobuzul mititel și roșu ca o vacă a Domnului pufăie prin peisajul nemărginit către capătul liniei. Dar autobuzul merge încet, nu se poate face nimic, chiar dacă șoferul, scăpat acum în linie dreaptă, gonește spre pauza de zece minute dintre două parcursuri. A trecut de ultimele bordeie de la mahala, de câinii cu coada îmbârligată, de curțile cu găini și cuțite lungi. A trecut și acum nu mai are de mers decât vreo două stații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
urmă față de momentul în care scriu eu acum, avioane americane și britanice au trimis peste Dresda o ploaie de explozive. Bombele nu aveau o țintă anume. Se spera ca ele să furnizeze mari cantități de material incendiar și să-i gonească pe pompieri sub pământ. Și apoi sute de mii de mici bombe incendiare au fost împrăștiate ca niște semințe în pământul proaspăt arat. Au mai fost trimise niște bombe ca să-i țină pe pompieri în adăposturile lor și toate focurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
la diplomație? Mi-a spus nepotul Lim onadă să vă zic mersi pentru tratație și să vă pup mâna în locul lui.“ Cu o adâncă reverență, lunganul prinse mâna zârnoaicei și o sărută îndelung, prelung. În cele din urmă Andromanda îl goni: „Ho, potcosule, că mă prinde Zorilă p-acilea și-mi ia puterile“! Astfel, povestesc unii, s-ar fi plămădit fata veterinarei. Alții jură că a fost făcută cu un excavatorist, Sile Bogheanțu, din echipa de instalatori care au tras conducta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Nu de țî vă-ntreb, doamnă. Mă gândesc doar că, respectiv, aici în documentul de identitate scrie o vârstă și dumneavoastră arătați cu totul alta. Parcă zici că sunteți fiica doamnei din actul de identitate. Și flutură iar buletinul femeii, gonind de la distanță muștele care încă se roteau deasupra resturilor acelea de salam și chiflă de graham. - Mama... oftă femeia. Cum o să fiu eu mama, chicoti ea. Săraca mama mea a murit la Mislea. În lotul călugărițelor, dacă mai ții minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
program prelungit, încolăcesc biserica Sfinților Constantin și Elena, părintele Ioachim tocmai ieșea pe poartă în gipul său nou, pătrund în altar și scormonesc undeva sub pristol, dau peste o pungă veche, din piele, o desfac, scot cocoșeii și-i resfiră, gonesc degetele ei tot mai departe, intră în cimitir, cutreieră aleile, ajung la parcela 23F, râcâie pământul, ajung la Stelian, îl mângâie drăgăstos, el se foiește nedumerit, apoi simte cum degetele ei de vițe și odgoane vegetale strâng gâtul lui Stelică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
valuri de miresme veneau din aceleași nevăzute depărtări ale neatinsului, îi împurpurau obrajii și lăsau ochilor lumina aceea de sfârșeală când minunile văzute se pierd în vălătucii năzăririlor, când privești toropit ceea ce niciodată nu vei mai veda, când îl vezi gonind pe cel care nu va mai sosi niciodată, când venirea lui viitoare învolbură aerul, despică lumina, sfâșie straturile ascunsului și-ți biciuie privirea cu molatece atingeri, sfâșiindu-ți puterea de a privi și lăsându-ți doar boarea lacrimii din rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
guste din acea minune de untdelemn sângeriu, vâscos. ...Îl recuperară pe Burtăncureanu, dimineața, undeva la marginea parcului I.O.R. Stătea chircit pe o bancă și plângea mocnit, ca un scâncet, ca un susur de ploaie mocănească, plâns de copil gonit de acasă, de înger izgonit din minune. - Tovarăși, le mărturisi pe la prânz celor de la Securitate, a fost așa, ca o... Nu știu dacă mă înțelegeți, că eu sunt scriitor. Ce m-a răscolit a fost candela aia. Era exact ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]