2,459 matches
-
în sat avea loc hora unde participau și tinerii din satele vecine și toată suflarea satului. Acolo cânta o fanfară, de regulă din Valea Mare. În ziua a doua și a treia, dimineața, se umbla cu vălăretul. După terminarea dansurilor, gospodarul punea la dispoziția celor prezenți câteva sticle cu vin, celor care au organizat activitatea o anumită sumă de bani, iar la muzicanți un bacșiș, pască, cozonac și ouă roșii. Înălțarea Domnului coincidea cu ziua eroilor, când mergeam cu școala la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ușor. Se grăbeau și ei spre casă. Când am intrat pe poartă, în ogradă, noaptea își intrase demult în drepturi. Am deshămat, am băgat caii în șură, le-am dat de mâncare și m-am simțit, dintr-odată, un adevărat gospodar. Lucru firesc. Eram acum un ditamai băiat mare. În toamnă urma să intru în clasa a patra primară, iar în decembrie împlineam vârsta rotundă de zece ani. Ce mult e de-atunci! Și totuși parcă a fost ieri. Mă gândesc
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se spune acum) colindam satul, din casă în casă, cu buhaiul, împreună cu fratele mamei - Costică Florea -, cu doar un an mai mare decât mine. El, trăgea buhaiul, o șuviță de păr de coadă de cal, și eu strigam la geamul gospodarului urătura tradițională, condimentată, pe ici pe colo, cu improvizații de genul : în Transnistria pe plai / ară regele Mihai / Mareșalu‟-n urma lui / strânge bobul grâului / Mânați măi, hăiii !... Despre modul cum a fost perceput războiul în Pungești, să mai spun
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
gospodăriei unchiului Neculai Solomon și a mătușii Marița, Săndel vede la poarta lor o veche cunoștință, pe nume Brut, care tocmai pleca, iar moș Neculai rămas singur, îl petrecea cu privirea, cum pășea demn, parcă cu o autoritate de bun gospodar al satului. Săndel se apropie de poartă și fără mare întârziere și-l face atent cu un salut milităresc și un : - Bună ziua moș Neculai! El întoarce privirea de la cel ce îl petrecea, și se uită lung spre Săndel, care întoarse
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
meu. - E foarte adevărat că hainele schimbă pe om, cu atât mai mult cu cât vă petreceați cu privirea consăteanul. - Dar hai, vino-ncoace!- și deschide larg portița de la intrare în curte, unde se vedea că o mână de bun gospodar, îndepărtase zăpada până la cerdacul casei, a cărui scară parcă te-ndemna să urci treptele largi de pe care se putea privi o foarte frumoasă imagine, a o parte de sat, ce continua cu valea ce duce imaginile spre sud-estul Văii Racovei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cerdacul casei, a cărui scară parcă te-ndemna să urci treptele largi de pe care se putea privi o foarte frumoasă imagine, a o parte de sat, ce continua cu valea ce duce imaginile spre sud-estul Văii Racovei. Săndel observă cum gospodarul și-a adunat strânsură (strujeni, fân, coji de fasole etc.) pentru animale, în glugi stoguri sau căpiți, toate pentru timpul iernii, care după o vară secetoasă, se anunța deosebit de pretențioasă asupra bunilor gospodari. Casa se arăta deosebit de frumoasă. De fapt
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
spre sud-estul Văii Racovei. Săndel observă cum gospodarul și-a adunat strânsură (strujeni, fân, coji de fasole etc.) pentru animale, în glugi stoguri sau căpiți, toate pentru timpul iernii, care după o vară secetoasă, se anunța deosebit de pretențioasă asupra bunilor gospodari. Casa se arăta deosebit de frumoasă. De fapt o cunoștea. Era mai frumoasă ca a lor, cea de la Pungești. În primul rând ca poziție, amplasament, înălțime, geamuri mai mari, cerdac, acoperită cu șindrilă și două găuri în șindrilă frumos amenajate, special
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
alb imaculat după ninsorile ce se dau înaintea Crăciunului, iar câmpul lucios în bătaia soarelui, spre apus, îi amintea de rochiile de mireasă ale domnișoarelor, simbolizând puritatea, virginitatea lor. Dar iată și alte locuri ce în copilărie erau foarte folositoare gospodarilor, pentru gospodăriile lor: Capul Dealului, de unde sătenii și târgoveții săpau găuri adânci, atât pe dreapta cât și pe stânga pentru a lua pământ galben sau nisip necesar diverselor lucrări în gospodăriile lor. Aceste găuri constituia pentru mulți copii, dar și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
văile: Valea Racovei și Valea Tutovei. Coborând mai la vale, vede aceleași case foarte bine știute de el. La dreapta casa țiganului Stoian, cu o casă de copii, vara cu pieile goale, cu părinții plecați la diverse munci la diverși gospodari mai avuți. Acum nu se vede nimic, probabil sunt toți în casă, în jurul sobei. Urmează casa lui Potângă, de asemeni plină de copii, dar mai îndemânatici la muncă, ceea ce face ca multe femei gospodine, în perioada muncii câmpului, în mod
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dorim mai multe, că deja s-a întunecat. Săndel invită « musafirii », dând dovadă de bună creștere. Emilia și Gică pășesc sprinteni spre scări, apoi însoțiți de Săndel, intră în casă unde erau așteptați de mama tuturor, Maria. Vasile făcea pe gospodarul casei, aducând lemne, întreținând focul și alte munci gospodărești ce se cereau. Din când în când mai apela și la ajutorul lui Săndel, care deseori se lăsa antrenat la vorbă cu musafirii. Portița, prin scârțâtul ei, cerând a fi unsă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
deja știut de Săndel, dar s-au bucurat reciproc de revedere, Talmaciu având cuvinte de laudă la adresa lui, vara trecută fiind un participant foarte activ în formația corului, chiar antrenând și pe alți tineri în asemenea preocupări deosebit de apreciate de mulți gospodari ai satului. Nu a trebuit să treacă mult timp cu intrarea fiecărui participant la acest amestec de șezătoare cu ceea ce numim clacă, fiecare intrând în preocupările oferite de gazdă în asemenea situații. Numai bărbații parcă nu se acomodau cu ideea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
interesată de această situație creată în familia lui. - Părintele mi-a dat dezlegare să hotărăsc după cum îmi spune inima și gândirea mea. Poate o să găsesc o persoană care să înțeleagă mai bine profesia mea, preocupările mele profesionale, pe lângă cea de gospodar și, de ce nu, îmi place și grădinăritul în timpul când nu sunt solicitat. - De aceea și proverbul : « vai săracu dascălu / când aude clopotu / lasă coasa-n buruiene / și fuge după pomene !, interveni cu o glumă, pentru a se mai slăbi încordarea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
femeile și copiii suferă de foame acasă, îngheață de frig, vitele se pierd pe pășune și cad în mâinile contrabandei, fânul putrezește pe pajiște, fructele de câmp își scutură semințele, momentul prețios și ireversibil se pierde, în timp ce stăpânul casei și gospodarul este silit să ducă la bun sfârșit formalitățile, pe moment neapărat necesare, adică să meargă la vamă, să se anunțe și să certifice cele necesare pentru a primi biletele vamale. Neglijarea celei mai mici prescripții sau formalități vamale face din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Turcia, cât și spre provinciile din centru, deoarece provincia este săracă în industrie și chiar și în produse și cum? Privitor la colonizarea în locul numit Horaița și ca acesta, mai ales cu lipoveni să fie populat, că ei sunt buni gospodari (celelalte lucrări de acest fel sunt lăsate de o parte)4. Amintire. Privitor circumstanțele țiganilor nomazi, așa numiți lingurari și la tratarea lor ca ei să se ocupe cu agricultura, însă mai ales cu industria. Privitor la situația pădurilor. Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
porțile Stalingradului, la Sevastopol sau Kerci și mai tarziu chiar pe cestele înghețate ale Tatrei. Această eră jalea din casele părinților, bunicilor și cunoscuților noștri, când noi am inceput buchiile școlii și câțiva ani mai tarziu fie că ei erau gospodari din satele Bucovinei sau slujbași care ramaneu fără salarii din orașele ei. Am tremurat din nou, împreună cu cei mari, după trei ani, cănd știam a scrie și ceti am auzit pe cei mari spunad cu spaimă “vin rușii!” A venit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
costume naționale din Bucovina, după obiceiul studenților din Arboroasa a Universității din Cernăuți, venerata pe ascuns de liceeni. Marea parte a elevilor locuiau în Internatul ,,Ștefan cel Mare” unde în primii ani era director profesorul Traian Galan, un foarte bun gospodar, introducând un regim de disciplină și higiena de tip nemțesc. Elevii din clasele mari mențineau ordinea, disciplina , condițiile de higena și studiu individual, reușind și pe această cale să formeze caractere alături de cunoștințele dobândite în liceu. Până la sfârșitul anului 1948
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
alții salvandu-se sărind peste geamuri. Se mai liniștiseră acțiunile împotriva țăranului român,care se luptă acum cu povară cotelor, liniște care a durat până în toamna anului 1952, cănd modificările din conducerea comunistă, au intensificat în mod deosebit, lupta împotriva gospodarilor satelor și a fiilor acestora aflați în școli sau facultăți. În acea toamnă de tristă amintire, foarte mulți fii ai țărânilor de frunte, au trebuit să abandoneze facultățile sau cei care au continuat, au rămas fără burse și fără nici un
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
ani osteneala îi era răsplătită de elevii ajunși oameni bine pregătiți, cu înaltă calificare. Cei rămași lângă părinți, la munca câmpului și creșterea animalelor, aplicau în practică cunoștințele dobândite la școală. Învățătorul Marcu, în afara profesiei de dascăl era un priceput gospodar, avea cunoștințe temeinice de botanică, agronomie, iubea animalele, pe care de altfel le creștea și în gospodăria proprie. Îi plăcea mult istoria, știa să cânte bine și la vioară. După o zi de muncă seara își lua vioara și cânta
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
activitatea la clasă s-a preocupat și de educația sanitară, observânduse cea mai perfectă curățenie a elevilor și a sălilor de clasă. Noțiunile de anatomie și igienă erau aplicate în viața de zi cu zi. Ca director era un bun gospodar, ocupându-se în mod prioritar de aprovizionarea cu combustibil (lemne de foc), necesare atât pentru încălzirea sălilor de clasă pe timpul iernii, cât și pentru cantina școlii. De un ajutor substanțial s-a bucurat în această activitate pe lângă contribuția comunei și
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
sunt curate și foarte bine întreținute. D-nul director a procurat combustibilul necesar școalei deși comitetul școlar i-a pus la dispoziție o sumă foarte mică. Din fondurile sale proprii a procurat 40 m steri de lemne. Este un bun gospodar al școalei și face parte dintre directorii meritoși. La toate clasele am găsit elevi vioi, curați, ordonați. Din constatările făcute reiese că membrii corpului didactic de la această școală muncesc cu drag pe ogorul școalei, obținând rezultate lăudabile”. În perioada 1945-1948
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
sănătatea. Cu tenacitatea și perseverența de care a dat dovadă, reușește să ridice la Racovașeș un nou local de școală compus din 2 săli de clasă, cancelarie, hol, plus anexele necesare bunei funcționări. În calitate de director a dat dovadă de bun gospodar, organizator, mobilizând părinții la executarea lucrărilor cât și la procurarea fondurilor necesare. Construcția școlii a durat doi ani. Pe lângă fondurile alocate de Consiliul Popular (primar Venenciuc Victor) lucrările au fost executate prin contribuția părinților cu muncă și bani. Ex.: Bucătaru
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
care de fapt avea să continue drumul început de învățătorul Ioan C. Marcu, situând această școală printre școlile fruntașe. Învățătorului Bostan Valerian i se alătură, începând cu 1 septembrie 1986 și soția sa, Maria. O familie de dascăli harnici, buni gospodari, cu dragoste pentru profesia aleasă și rezultate frumoase. Capitolul V Ultimul popas - Școala de 4 ani Lețcana (1963-1968) În urma ieșirii la pensie a învățătorilor Tincu Mihai și Tincu Aurelia, începând cu 1 septembrie 1963, învățătorul Ioan Marcu este transferat la
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
de organele de control, de săteni și conducerea comunei. Astfel, doamnei înv. Maria Marcu i s-au adus “Mulțumiri” de către Inspectoratul Școlar al Regiunii Iași pentru că a prezentat la examenul de absolvire din 1942 elevi foarte bine pregătiți. Ca buni gospodari ai satului și-au înfiripat o gospodărie cu care se puteau mândri, fiind exemplu pentru ceilalți săteni. La plecarea în refugiu Ioan Marcu fiind mobilizat, soția Maria Marcu întocmește inventarul gospodăriei pe care îl predă rudelor de la Blăgești (Vasile Grigoraș
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
atenție! La țară, acolo unde ciutura coboară În aceeași fântână spre care se Îndreaptă și rădăcinile viței, nu prea e bai. Om și plantă ajung la aceeași apă; și apă din vin, ori din fântână, nu se războiesc În burta gospodarului, dar nici - mai În urmă - În celulele lui. Cu târgovățul e mai rău, căci vinul Îi vine de la Cotnari de exemplu, iar apa din Prut... mamă ce război! Asta de adaugă sifon, făcut cu apa Iașilor. Dar dacă pune apă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
secătuitor al țarinii. E vorba de interpretarea dată de tine datinilor de Anul Nou. Și ai dreptate plasându-l dintotdeauna iarna, la solstițiu, nu cum cred alții. Adică toamna - Întruchipată de seara Ajunului - se ară, iarna - odihna de noapte a gospodarului care nu știa nici de Revelion, nici de artificii și alte alea - solul se reface pentru ca primăvara - dimineața Sorcovei - să fie semănat. Dar, pe vremea În care au fost instituite aceste obiceiuri, nicăieri nu existau culturi de toamnă. Cam așa ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]