14,967 matches
-
decât Karin-tante, parcă veghea acum 24 din 24 de ore, ca soția lui să nu ducă lipsă de nimica. Zâmbetul lui, cu toată fața, de bonom, parcă-l învia din morți. Gerard nu se grăbea. De data aceasta nu se grăbea. Era în stare să încondeieze cu privirile toate obiectele din cunoscutul apartament, mai ales mobila stil, vechiul radio, fotografiile de familie prinse elegant în albume valoroase, obiectele de preț care mai rămăseseră, grație faptului că, pe parcursul anilor când familia generalului
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
proaspăt. Nici nu știu cum să-i mulțumesc Coraliei pentru toate astea. Tanti, eu mă retrag. Mai trec pe la amiazi - făcu femeia aflată tot într-o viteză. Pe Gerard îl știi? Nepotul meu de la o verișoară dinspre mamă. Să trăiască! Coralia se grăbea să ajungă la Primărie unde lucra ca femeie de serviciu. Astfel de fete în ziua de azi, nu se mai nasc - rupe Karin-tante, mai apoi, tăcerea din simplul motiv că nu suporta să stea cu nepotul său la masă, ca
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de lumânări și miros puternic de brad. Ceva amintind de mirosul copilăriei. Se aude înfundat un colind. Casetele cu colindele Corului Madrigal se vând pe sub mână. Nu ninge, dar Crăciunul e foarte aproape. “Într-una din zile, când tocmai te grăbeai pentru că acasă, ai tăi te așteptau să mergeți la scos cartofi în satul învecinat, unde aveați o grădină intravilan, chiar de sărbătoarea națională, 23 August, și când lumea se înghesuia mai degrabă, după defilarea ce se transmitea la rado și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fost destul de greu în acele timpuri, era multă sărăcie și multă muncă, mai ales când locuiești în mediul rural și deții animale care îți asigură hrana de zi cu zi. Acelea erau timpurile. Pentru mine era tare greu și mă grăbeam să cresc mare să pot face mai mult pentru mine. Am fost foarte dură în comportamentul meu, cu o agresivitate fizică și psihică greu de imaginat. Eram foarte agitată și neastâmpărată, provocând diverse încăierări, în special cu băieții. Aveam ceva
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
la o reprogramare rapidă fără a se ține cont de o reprogramare sau revizie a trecutului, rezultatele ori vor fi pe termen scurt, ori nu vor fi deloc. Revenind la copilăria mea, la faptul că timpul trecea iar eu mă grăbeam să cresc mare, așa tare mă grăbeam să fiu mare încât copilăria mea a fost o etapă el-fugitivo. Da, mă grăbeam să fiu mare, să fiu sănătoasă, cum spunea mama. Era muncă multă la țară și nu îmi surâdea ideea
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ține cont de o reprogramare sau revizie a trecutului, rezultatele ori vor fi pe termen scurt, ori nu vor fi deloc. Revenind la copilăria mea, la faptul că timpul trecea iar eu mă grăbeam să cresc mare, așa tare mă grăbeam să fiu mare încât copilăria mea a fost o etapă el-fugitivo. Da, mă grăbeam să fiu mare, să fiu sănătoasă, cum spunea mama. Era muncă multă la țară și nu îmi surâdea ideea de a rămâne acolo la munca din
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
termen scurt, ori nu vor fi deloc. Revenind la copilăria mea, la faptul că timpul trecea iar eu mă grăbeam să cresc mare, așa tare mă grăbeam să fiu mare încât copilăria mea a fost o etapă el-fugitivo. Da, mă grăbeam să fiu mare, să fiu sănătoasă, cum spunea mama. Era muncă multă la țară și nu îmi surâdea ideea de a rămâne acolo la munca din câmp. Eram convinsă că atunci când voi pleca la oraș o să-mi fie bine și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Nu cer nimic în schimb, doar o deschidere sinceră din partea celor care doresc sănătate și liniște sufletească. Acestea sunt lucrurile pe care le doresc în viața mea și știu că Dumnezeu este cu mine. {tiu că sunteți cu toții oameni grăbiți, grăbiți să atingeți obiective, grăbiți să începeți alte proiecte, grăbiți să vă umpleți timpul cu nimicuri, să fugiți de momentele de răgaz pentru a nu fi nevoiți să meditați la viața voastră, la cei din jur, la sensurile adânci ale existenței
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
schimb, doar o deschidere sinceră din partea celor care doresc sănătate și liniște sufletească. Acestea sunt lucrurile pe care le doresc în viața mea și știu că Dumnezeu este cu mine. {tiu că sunteți cu toții oameni grăbiți, grăbiți să atingeți obiective, grăbiți să începeți alte proiecte, grăbiți să vă umpleți timpul cu nimicuri, să fugiți de momentele de răgaz pentru a nu fi nevoiți să meditați la viața voastră, la cei din jur, la sensurile adânci ale existenței. Pe toți ne-a
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
din partea celor care doresc sănătate și liniște sufletească. Acestea sunt lucrurile pe care le doresc în viața mea și știu că Dumnezeu este cu mine. {tiu că sunteți cu toții oameni grăbiți, grăbiți să atingeți obiective, grăbiți să începeți alte proiecte, grăbiți să vă umpleți timpul cu nimicuri, să fugiți de momentele de răgaz pentru a nu fi nevoiți să meditați la viața voastră, la cei din jur, la sensurile adânci ale existenței. Pe toți ne-a cuprins un fel de miraj
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
inima noastră nu este logică, este iubire. De ceva vreme încoace locuim în creierul nostru întunecat și abstract, am devenit străini de trupurile noastre și ne-am lăsat înstrăinați treptat de înțelepciunea inimii, am cultivat distanțe între noi, am pornit grăbiți spre drumul înstrăinării, ne grăbim să ajungem la muncă și nu mai avem timp să auzim cum ne călăuzește inima și cui îi pasă ce-am făcut cu ea, nimeni nu ne învață cum să simțim, cum să experimentăm emoțiile
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
este iubire. De ceva vreme încoace locuim în creierul nostru întunecat și abstract, am devenit străini de trupurile noastre și ne-am lăsat înstrăinați treptat de înțelepciunea inimii, am cultivat distanțe între noi, am pornit grăbiți spre drumul înstrăinării, ne grăbim să ajungem la muncă și nu mai avem timp să auzim cum ne călăuzește inima și cui îi pasă ce-am făcut cu ea, nimeni nu ne învață cum să simțim, cum să experimentăm emoțiile, ce să facem cu energia
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
pălăria pe cap. Urmat de Pâcu ca o umbră - a pornit către ușă. Mai rămâi cu bine, jupâne Aizic, că noi ne om duce. S-a întors însă din prag și i-a întins palma lui Aizic. Acesta s-a grăbit să i-o strângă cu amândouă mâinile, ca întrun gest de recunoștință. Pâcu - luînd o atitudine de senior - a întins și el mâna. Aizic n-a băgat de seamă gestul lui Pâcu și i-a strâns mâna la fel ca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
depărtare. Nu vezi nimic? Moș Dumitru s-a oprit în loc, și-a burnițat privirea și a căutat către locul arătat de Pâcu. Măi, că bine zici. Acela-i felinarul din poarta Crâșmei din drum. Îi semn că trebuie să ne grăbim, că se răcește mâncarea. Cu ultimele puteri, au ajuns în poarta Crâșmei din drum. Lumina felinarului din parul porții scotea la iveală semnele oboselii de peste zi, adunată pe chipul cărăușilor... Costache crâșmarul a stat cu urechea la pândă și când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
închidea încet... Pâcu însă a reluat vorba: Și cum vă spuneam, voi credeți că așa se cântă? Mai ales la o masă ca asta, unde... ulcelele s-au dogit de uscate ce-s? La auzul acestor vorbe, Costache s-a grăbit să umple ulcelele cu vin proaspăt. Asta-i altă treabă. Așa parcă-ți mai vine să trăiești. Dacă tot ai deschis vorba, Pâcule, zi-i ceva din fluier și pe urmă... ai voie să ne spui chiar și o poveste
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Bineee” resemnat. Tristeța din privirea bolnavului oglindea părerea de rău pentru faptul că rămânea atâta vreme fără tovărășia cărăușilor. În cele din urmă, a închis ochii, semn că nu are încotro și va suporta și acest supliciu. Cotman a ieșit grăbit din cămăruță. Costache și Măriuța trebăluiau prin crâșmă. Oameni buni, cred că cel mai bine ar fi să-l lăsăm pe Hliboceanu la voi până își va veni în fire... Noi ne-om duce pe la casele noastre. N-o să vă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Dacă îi așa, atunci îi bine. De când am plecat de la Crâșma din drum, mă tot gândesc dacă n-a avea nevoie de doftor - s-a arătat îngrijorat Cotman. Până nu ajungem înapoi nu avem de unde să știm. Așa că să ne grăbim, Ioane. Mă gândesc ca astăzi să încărcăm mai puțin pe sănii... Să putem ajunge la vreme în târg. Cred că ai dreptate - a considerat Mitruță propunerea lui Cotman... * Vasilică băiete, nu fi necăjit, că n-ai rămas singurel. Ești pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
crâșmă. Abia se apucase de treabă când s-a auzit strigat de Măriuța: Costache! Care-i porunca? Te cheamă Vasile! De ce? Nu știu. Mi-o spus doar să te chem și atâta. Costache a lăsat treburile baltă și s-a grăbit să ajungă la Hliboceanu. Ce dorești, Vasilică tată? Poate mă bărbierești, căăă... Uite-te la el! O înviat mortul și vrea să arate ca un flăcău! Bine, băiete! Costache și-a adus cele trebuitoare și s-a apucat să-l
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
i-o dovedit pe hoți... Ancheta s-a prelungit până spre chindie. Hoții au fost reținuți, urmând să fie judecați. În toată ancheta nu au pomenit de cai nici cărăușii, dar nici hoții... Când au scăpat de la poliție, au urcat grăbiți în sanie și au dat bice cailor. Erau flămânzi și obosiți mai mult decât după o zi de muncă. Cu banii am avut mare noroc de Aizic, fiindcă altfel nu știu dacă ne credea comisarul. L-ați văzut ce mutră
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de când vă așteptăm - a răspuns Amnar. Eu zic să gustați întâi ceva și apoi să porniți la drum - a venit cu propunerea Costache. Au mâncat pe fugă și au ieșit din crâșmă gata să înjuge... Mă tem că ne-am grăbit fără folos, Vasile - s-a bătut cu palma peste frunte Cotman. Adică cum? Nu am împărțit banii oamenilor. Aseară și astăzi am avut treabă cu hoții și de bani am uitat. Am uitat de trebușoara asta uita-m-ar relele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Motivul? Prezența celor doi - a lui moș Dumitru și a lui Pâcu... Parcă li se umpluse crâșma de mușterii!... Poftiți la masă, gospodarilor! Cum vedeți astăzi, avem oaspeți fețe alese. Cu chipurile limpezite de apa de la fântână, cărăușii s-au grăbit să-și ocupe fiecare locul lui. D-apoi de când îi visăm și îi așteptăm? - a răspuns Hliboceanu, cu voce joasă și caldă. Dacă ne-om ține de firitiseli, nu mai apucăm să-i bem vinul lui Costache și să mâncăm
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să ne ducem la culcare, că mâine flăcăii au cale lungă de bătut... Într-o clipită noi ne-am și văzut acasă! Doar avem cai buni de șa, Pâcule! Nu mârțoage... * Pe când noaptea își aduna în poală pulberea de stele grăbindu-se să se afunde în cele mai ascunse cotloane, doi călăreți străbăteau șleaul în trap săltat. Priveau mândri înainte, furându-se din când în când cu coada ochiului pe sub borul pălăriei... Struneau caii din dârlogi ca niște adevărați cavaleriști! Dacă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
regăseau În sânul celei mai mari comunități posibile, Întreaga umanitate. Veteranii din turn se strânseseră În balcoanele aflate la toate etajele, strigând către cei de jos Întrebări care mai de care: — Hooo, mă, ce vă buluciți așa? — Unde vă mai grăbiți acum? Ce s-a-ntâmplat? Au dat bomba atomică? — Hei, ce-a făcut Rapidul duminică? A bătut? Cei de jos nu mai auzeau Însă nimic. Cele câteva secunde de zăpăceală pe care le traversaseră În momentul dispariției fuseseră Înlocuite de-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
la supapă, care poate, cine știe?, se lua prin intermediul gazului de eșapament, al petelor de ulei Întinse pe caldarâm sau al lichidului de parbriz pulverizat În atmosferă. Guido, omulețul nervos din duba cu efigia pictată a propriului chip, se Îndrepta grăbit către noi. Părea extrem de agitat, iar mustața Îi tremura ca o coadă de veveriță aflată În plină alergare. — Mă scuzați că intervin, dar sunteți singurii oameni pe care-i cunosc aici... A, da, l-a Întrerupt tânărul, ricanând. Azi ne-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
m-am trezit, era dimineață. Anna conducea cu ochii mijiți din cauza soarelui ridicat la o suliță deasupra orizontului. Era obosită. Trecuserăm deja de Caserta. Pe lângă noi, În ambele sensuri, goneau mașini cu șoferi la volan. Capotele scânteiau vesel, oamenii se grăbeau, trași de resortul treburilor zilnice. — Ce s-a-ntâmplat? am Întrebat, ridicându-mi spătarul. Ce-i cu ăștia? Nu știu, a răspuns Anna, au apărut brusc, când a răsărit soarele. Până atunci, drumul a fost pustiu. Am oprit la o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]