4,781 matches
-
adresa într’o limbă străină, răspundeau invariabil «nu știu», din care pricină unele corpuri erau chiar poreclite «nu-știu-reghiment». Nu însemnează aceasta că țăranul român e incapabil să învețe o limbă străină, ci numai că ține mai presus de orice la graiul lui strămoșesc. Cât talent și mai ales câtă predilecție au Românii pentru limbile străine, o dovedesc orășenii și surtucarii noștri de toate categoriile cari, și azi, ca totdeauna, se cred mai subțiri și mai cultivați dacă vorbesc, de cele mai multe ori
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
țară nu există, cum nu există plantă fără pământ. Ar fi de observat, în treacăt, că pseudo-modemismul a fost reprezentat și practicat la noi exclusiv de scriitori născuți la oraș, deci mai puțin legați de pământ și uneori chiar de graiul românesc până într’atâta, că unii se mândreau când izbuteau să ticluiască ceva în vreo limbă străină. Ceea ce ar fi o dovadă mai mult că orașului îi lipsește încă spiritul autohton zămislitor de valori originale. Totuși cultura adevărată, prin care
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
este o certitudine că Ion Pena a publicat și era apreciat în marile publicații bucureștene „Universul literar”, „Păcală”, „Prepoem”, „Vremea”, „Epigrama”, în revistă buzoiana „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion și Alexandru Lungu, cât și în cele teleormănene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului țărănist” ... În „Universul literar”, suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, „Universul”, Ion Pena era catalogat „Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți
Marin Scarlat: Ion Pena, scriitorul interzis () [Corola-blog/BlogPost/339379_a_340708]
-
Plâng pentru că eu nu am nimic de dat florilor, oamenilor, și ție, Măria ta. - Dar mie mi-ai dat să văd cea mai frumoasă floare de pe pământ, floricico! - Care, Măria ta? - Ochii tăi, floricico. Floarea cea urâtă și-a pierdut graiul, și auzul, și toate simțurile, de bucurie. Când s-a trezit, a început să strige florilor: - Soarele a vorbit cu mine! - Ce proastă ești! I-au răspuns ele. Soarele vorbește tuturor florilor! - Bine, dar și eu i-am vorbit soarelui
Editorial: POVESTEA CELEI MAI URÂTE FLORI DE PE PĂMÂNT () [Corola-blog/BlogPost/339554_a_340883]
-
că Arghezi plasează poezia „Testament“ în fruntea volumului Cuvinte potrivite, o metaforă pentru poezie, după cum se exprima poetul în poezia postumă „Ia aminte“ din volumul XC: „Gătit de sărbătoare cu fir să luăm aminte / Că stihul e o nuntă de graiuri și cuvinte“, exprimă importanța pe care poetul o atribuie ideilor estetice din Testament. Cuvântul-cheie din această poezie este „carte“, pe care poetul o lasă urmașilor ca o valoare spirituală în care s-a condensat munca truditorilor pământului, carte pe care
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
adică documentul care atestă mutația petrecută în viața robilor pământului, din planul material în cel spiritual. Această schimbare epocală, de transformare a sapei în condei și a brazdei în călimară, s-a datorat muncii de veacuri a robilor pământului: „Din graiul lor cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite“. Poezia nu este un simplu joc de „cuvinte potrivite“, ci este o muncă stăruitoare asupra cuvântului. Poetul trebuie sa transfigureze realitatea pentru a exprima idei și sentimente: „Și frământată mii
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
poate ai, în veci, dreptate, / Mai pune-un pas, până la moarte... Să nu cumva să te oprești!...28 iunie 2010“ Formă, expresivitate, putere de sugestie, excelență - sunt coordonate esențiale ale poeziei lui Liviu Jianu. El încearcă, de asemenea, poezii în grai popular, cum e cea intitulată: „Durmiți în pace“. Motivul jertfei este foarte frecvent în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie care ilustrează perfect jertfa omului mărunt care vine în Casa Domnului să-i țină Acestuia de urât și să
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Voinicul mut A fost o dată de cei mulți uitată, a fost odată-n Rucăr un băiat și o fată fără leac de părinți, cu grai și cu auzul surd. Cei doi se cuibăreau într-o căsuță de sub brazi, cu șiță-n coperiș și-o vatră la intrarea-n două cămăruțe. Sărmanii nu știau ce-i cântul, vorba de-alint și joaca de copii, dar le
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
războiul mondial, flăcăul n-a fost găsit bun pentru trupă și-a fost lăsat la vatra lui ca să-și înoade traiul. Când Rucărul a fost plin de eroi în luptă, doar Domnul știe cum și-a cârpit viața, frații fără grai... Niță era bărbat frumos, cu-naltul de mijloc, părul negru tuns în foarte scurt, ochii privind în blând, buzele pline cu zâmbet de colț, dar vorba era moartă și auzul surd. Nu auzea ce-i spui, dar înțelesul era în
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
se dezbătea o problemă care le privea. Adunarea Generală avea o competență generală cu privire la atribuirea de terenuri, soluționarea unor litigii, organizarea apărării obștii, transferul de bunuri și alte tranzacții, numirea aleșilor obștii. Numită tot obște, adunarea era convocată prin viu grai și se ținea la casa obștii, iar în zilele de sărbătoare la Biserică. b) Sfatul oamenilor buni și bătrâni. Era format din membrii care se distingeau prin o conduită morală de înaltă ținută. Aveau atribuții judiciare. Judecau sub stejar. c
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Marketing în cadrul Centrului Cambridge al Asociației pentru Integrare Europeană „Repere”, București și Constanța - 2012-2014 Marketing Executive pentru programele Erasmus+ , Paragon Europe, Malta - 2014-2015 Lector limba engleză Cambridge - 2014-prezent Owner - Ars Muriendi - aprilie 2016-prezent Editor - Poems to friends - iulie 2016-prezent Redactor - Grai românesc - iulie 2016-prezent Poet - Cenaclul Literar „Mihail Sadoveanu” - iulie 2016-prezent
LORENA GEORGIANA CRAIA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340969_a_342298]
-
Bisericii. Ca orice îndeletnicire a activității umane și în cazul rugăciunii se începe de la simplu la ceva mai profund și mai complicat, aceasta depinzând de voința și de râvna fiecăruia. Ea se poate exprima tainic, adică în gând, prin viu grai și prin cântare. Putem începe cu puțin și simplu, așa cum ne învață Domnul Iisus Hristos: „Voi așa să vă rugați: Tatăl nostru, Care ești în ceruri, ...” și rostește-l până la capăt. Nu îl știi?! Învață-l pentru că e poruncă de la Mântuitorul
RUGĂCIUNEA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340974_a_342303]
-
peste un pieptar brodat splendid. Deși nu poartă o cojoacă mițoasă de oaie, pe mine m-a purtat gândul la dacul coborât de pe columna lui Traian. Un vlăstar al acestui neam, ce duce mai departe tradiția din străbuni în dulcele grai al cântului românesc. Din vorbă în vorbă, aflu ca domnul Ion Crețeanu va pleca din Canada în China, la Beijing, să cânte în piața Tiananmen, ca mesager al simțirii românești în acea parte a lumii. În acest turneu domnul Crețeanu
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
ca apoi să-și continue drumul să se întoarcă în țară, înconjurând complet Pământul. Constat altfel că prin bardul oltean Nelu Crețeanu, folclorul românesc face turul lumii. La propriu. Prin astfel de solii ne exprimăm, colectiv, frumosul de suflet, de grai și de cânt. Românesc. Nu doar acolo unde sunt mulți români plecați, ci peste tot pe unde se găsesc iubitori de muzică bună țărănească românească. Îi dorim succes pe unde ne reprezintă și sperăm să ne doinească și altădată! Referință
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
IV”(2014); ●,,Iluzii de vară”(2014); Iubirea, un colț de rai”(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.V"(2014); ●,,Nostalgii de toamnă”(2014); ●,,Cinstire înaintașilor"(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.VI” (2015); ●,,Nostalgii de vară"(2015) - Editura Editgraph și Grai Românesc: ●,,Privește visând, iubito”)2014); ●,,Scrieri pentru istoria literaturii române”(2015); Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●,,Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●,,Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●,,Ieri, ca prin vis”(2015). - Editura Singur: ●,,Anotimpuri românești -Toamna”(2015); În așteptarea
MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341031_a_342360]
-
Poezii de toamnă"(2015). ●,,Lumina din noi"; Inefabilul iubirii"(2015)●,,Satule, izvor de dor"(2015); ●,,Căpușa"2015; ●,,Poezii de vară"(2015); ●,,Poezii de toamnă"(2015). * Publicist în 12 reviste literare: ●Bogdania”; ●,,Singur”; ●,,Cervantes”; ●,,Literatura de azi”; ●,,Confluențe literare”; ●,,Creștin ortodox”; ●,,Grai Românesc”; ●,,Prodiaspora și Rexlibris”; ●,,Dor de Dor", ●,,Amprentele sufletului"; ●,,Starpress"; ,,●eCreator" Date de contact: Adresă de mail: poet.maria.filipoiu@gmail.com Telefon: 0743648270 Referință Bibliografică: Maria Filipoiu / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434, Anul IV, 04
MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341031_a_342360]
-
Națiuni definește și rostește crezul ființei Neamului, iar sensul ei celebrează Taina teologico-liturgică a Ortodoxiei. În esența ei limba își îndeplinește funcția cultică, în care-L slăvește mai întâi pe Dumnezeu, apoi Seminția sa și omul creștin în general. În graiul vechi al Psaltirei, Psalmul 116 zicea: „Lăudați pre Domnul toate limbile!” În Sânul limbii dacoromâne s-a răspândit mireasma Revelației dumnezeiești. Limba daco-română este mărturia dreptei credințe, este expresia frumuseții sufletului ortodox și Altarul consființit de martiriologia acestei Nații binecuvântate
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
Vaga melodie Care te subjugă, care te vrăjește... Un miracol care-ncet se risipiște Cum se-mprăștie un puf de păpădie... Le-a văzut acestea toate oarecine? Oamenii visează, visele brodează... Cine le-ar cunoaște, poate delirează, Ori își pierde graiul, zilele senine. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Dans fantastic / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 349, Anul I, 15 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DANS FANTASTIC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341416_a_342745]
-
contemporan de aici și de pretutindeni, modelul interpretativ-teatral LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ, precum este cel dezvoltat de mezzosoprana ELENA CERNEI în muzica de operă, este vorba aici, bineînțeles, despre modelul CERNEI-POEN. „Lângă Dumnezeu există muzica, iar după numai tăcerea!“, ne rostește în grai românesc desăvârșit același poet CEZAR IVĂNESCU. Prin ne-masca spiritului său de esență angelică, LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ a adus în inima celui care i-a ascultat versul toate cugetările profunde ale spiritului creator omenesc. În arta dramatică plină de sacralitate a
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
păstrat cu sfințenie, sentimentul de dragoste față de glia străbună, de neam și de țară, sentiment doar amorțit și păstrat undeva în cuferele scumpe ale sufletului și care are nevoie de un mic gest, de vibrația dulce a limbii, a dulcelui grai românesc, pentru a se încinge și a ieși la suprafață într-un abur ușor melancolic pe care autorul, cu o tehnică desăvârșită, reușește să-l surprindă perfect: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
demersul nostru pe Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, care, ca un teolog enciclopedic ce a fost, inevitabil că s-a oprit și asupra acestui capitol 1. Nu-l putem trece cu vederea nici pe Părintele Profesor Dumitru Belu, care publică studiul Graiul în funcția lui etică 2, în felul său o abordare de pionierat, tributară însă gândirii lui Dumitru Stăniloae, sau studiul comparativ al Preotului Petru Rezuș dedicat temei în discuție 3. Părintele Profesor Dumitru Dumitru Vanca publică în anul 2005 un
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
O colecție de eseuri, chiar având în centru o anumită temă, este mereu foarte dificil de sintetizat. Ne vom opri prin urmare asupra câtorva texte sau idei din ansamblul celor prezente. Eseul care ne introduce în „biografia cuvântului" este intitulat Graiul umanității de la „Turnul Babel" la Cincizecime, și familiarizează cititorul cu fabuloasa tematică a diversității lingvistice originate în ambiția deșartă a „cuceririi și anexării cerului"9, care are ca pol opus evenimentul pogorârii Duhului Sfânt la Cincizecime peste Sfinții Apostoli, când
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
specific creștină a lui deja și nu încă. Comunicarea metalingvistică, care, în chip paradoxal, nu suprimă limba, a fost inaugurată și ne-a fost dăruită ca o potență ce se va actualiza în eshaton. „Unitatea plenară a umanității în orizontul graiului rămâne o realitate eshatologică, și de aceea, orice tentativă politică, ideologică sau confesională de a impune uniformizarea artificială a omenirii printr-un anumit instrument lingvistic este o parodie a unității originare și cheamă pedeapsa cerului. Numai Dumnezeu poate reda oamenilor
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
a comunității umane", care nu se putea întemeia decât pe relația cu Dumnezeu. „Multitudinea expresiilor lingvistice ale umanității, care - după căderea de la Turnul Babel - constituie tot atâtea bariere despărțitoare între oameni și popoare, va fi depășită prin botezarea sau adecvarea graiurilor lumii la învățătura lui Iisus Hristos, pentru a transmite și a face înțeles același mesaj dumnezeiesc, pentru a înlesni experiența unui nou orizont al comuniunii, care n-a fost încă atins datorită căderii lui Adam"12. În discuția despre comunicarea
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
trebuie trecut cu vederea este cel „Despre neputințele cuvânului omenesc". Un text amplu și de o mare diversitate ideatică. De la bun început ne este oferită o definiție a ceea ce sunt cuvintele și care este raportul lor cu Logosul întrupat: „Cuvintele graiului omenesc sunt semne ale realităților lumii, ale lucrurilor, fenomenelor și sentimentelor, relația lor cu ceea ce numesc fiind una exterioară. Adică ele nu pot institui în existență efectivă realitățile pe care le exprimă sau le definesc. În acest sens, Cuvântul lui
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]