14,023 matches
-
aici! am spus și am luat-o de mână. — Iubitule, nici nu știu ce să-ți spun pentru că nu știu cât știi din toată povestea, spuse Antonia. — Care poveste? — Dintre mine și Alexander. — Dintre tine și Alexander? am repetat. Ești sigură că n-ai greșit numele? — Vai, dragul meu, mă tem că e ceva serios, spuse Antonia. Dar știai, fără îndoială. Cu siguranță, ești la curent cu ceva ce durează de mult timp. — Cu ce să fiu la curent? — Păi, cu faptul că eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Eu chiar cred că, de fapt, sunt mult mai interesați de propria lor persoană. Femeile servesc doar ca pretext. Mai bine ar recunoaște, În loc să facă circul ăsta exagerat. Sentimente de genul ăsta nu sunt deloc greu de Înțeles. Dar e greșit să-i exploatezi pe cei care n-au nimic de-a face cu așa ceva - și cărora, sincer, puțin le pasă. Râse din nou. S-a zvârcolit și s-a luptat toată noaptea. Burdihanul lui tremura și avea o față roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În cazul ăsta, puteam să spun că eu sunt inocent? Mai degrabă ignorant. În mod ciudat, mi-am dat seama că există situații când poți fi vinovat fără ca tu Însuți să fi făcut ceva. Adevărul e că am Înțeles-o greșit pe Dora atunci când Își exprimase dorința de a mă Întâlni „În circumstanțe diferite“. Toate astea indicau că renunțase la viața ei de minette. Însemnau că nu de un frate avea ea nevoie. Și mai Înseamnau că mă ascunsesem În dulapul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
baie. Cât se poate de recptiv, m-am prefăcut brusc ocupat, lepădând prosopul și Încercând să-mi Îndes trusa de machiaj În buzunare - când mi-am dat seama că n-aveam nici unul. Și mai tulburat, mi-am dat seama că greșisem Încăperea; eram În toaleta bărbătească. Cu o singură mișcare disperată, am măturat totul de pe tejghea În geantă. Exact În clipa În care s-a deschis ușa, m-am Încuiat În singura cabină liberă. Cocoșat pe capacul toalatei, cu picioarele Îmbrăcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se află patul meu și hainele mele și frigiderul. Când, însă, sunt cu adevărat rău până-n măduva oaselor, atât de netrebnic încât nu-i mai rămâne decât să-și înalțe brațele spre Dumnezeu Atotputernicul, întrebându-L cu ce I-a greșit de a pedepsit-o cu așa un copil, taică-meu e chemat să facă el ordine; mama se dovedește a fi o făptură sensibilă, prea delicată ca să-mi aplice pedepse corporale: — Mă doare mai tare decât îl doare pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
OK, ce-i ăla Agamemnon? Așa că mă apuc să-i explic, atât cât mă pricep, cum e cu Zeus, Agamemnon, Clitemnestra, Elena, Paris, Troia... Mă simt nașpa de tot - și un impostor. Știu că jumătate din ce-i spun e greșit. Ea însă e minunată. — OK - acuma spune-mi totul de la capăt încă o dată. — Vorbești serios? — Serios! Încă o dată! Dar, pentru Dumnezeu, mai rar! Așa că recit iarăși totul de la capăt și în tot acest timp pantalonii mei continuă să zacă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
zel: — I-am promis că o să mă interesez. Ea Îl văzuse pe doctor cum străbătuse culoarul În sus și-n jos, În sus și-n jos, pe culoarul gol, ca să-și găsească un compartiment pe plac. Acum, fără să fi greșit cu nimic În ce-l privea, iată-l copleșit de oameni, Întrebări și apeluri care Îi asaltau mintea ca un huruit. Ea se așteptă la o izbucnire, la o remarcă rea și critică, una care să-l trimită pe omuleț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și triști. Fața aceea se adăugă tristului cortegiu din mintea lui și timp de o clipă, Își dădu seama că beneficia de un auditoriu mai bun decât jurnaliștii, că exista un om sărman care să fie convertit de la o datorie greșită la una bună, și cuvintele, cuvintele vagi și sentimentale care Îl mobilizaseră cândva și l-ar fi putut mobiliza și pe celălalt, Îi veniră pe buze. Dar acum era mai viclean, beneficia de experiența categoriei sale, așa că nu-l privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
creștin să Împace reușita acestuia cu propria lui moarte. Zâmbi puțin, malițios. Dar apoi educația sa creștină Își luă o revanșă ironică asupra doctorului, pentru că și el Începea să Împace evenimentele din ultimele zile și să se Întrebe unde anume greșise și cum se făcea că alții reușiseră. Văzu expresul În care călătoriseră sfâșiind ca o rachetă cerurile Întunecate. Ei se Încleștau de el prin orice stratagemă le stătea În putere, Înclinându-se când Într-o parte, când În cealaltă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Fifth Street și 23rd Street Nu-mi venea să cred că doar cu trei ore mai devreme cerusem divorțul, iar acum ăsta era ultimul lucru pe care-l doream. Mă Înșelasem rău de tot În legătură cu toate, dar, oricât de mult greșește cineva, este groaznic să trebuiască să recunoască asta. „Îmi pare rău“ era o scuză mult prea firavă din partea unei soții care Îl acuzase pe soțul ei de păcatul marital cel mai grav. Mă simțeam Îngrozitor, mi-era rușine de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cartea, așternuturile din pătuț... — Normal că era deschisă la pagina respectivă, zice Helen. Acasă, John Boyle exagera în fiecare seară cu berile. Zisese că nu mai vrea încă un copil, pentru că nu avea încredere în ea. Dacă nu știa unde greșise, ar fi fost un risc prea mare. Îmi țin mâna pe scaunele de piele și am senzația că ating pe cineva. Și, în timp ce trecem prin Colorado, Kansas si Missouri, zice: — Cealaltă mamă din parcul de rulote și-a scos într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
că se uită mulți la noi... Ha! Mincinosule! rîde încet Muraru. Înseamnă că n-ai băut dacă mai ții cont de asta. Dă gata vodca, altfel mă fac foc. Mihai își moaie buzele în paharul cu vodcă. Științific, n-am greșit continuă Muraru -, însă pe plan uman m-am înșelat. Cît eram la catedră și veneam la "Valea Brîndușelor" în calitate de colaborator, directorul, veșnicul aspirant la titlul de doctor în științe, pentru care muncesc măcar un sfert din inginerii tineri din cercetare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
superi pe Doina pentru că eu, aseară, evident, exasperată de prezența ta, te-am ironizat, apropo de ce muzică preferi? Mihai tace și continuă să prepare nes-ul. Cînd vine cu cele două cești în mîini, rămîne cîteva clipe în fața Mariei: Am greșit, desigur; îi voi cere scuze. Te rog! arată spre ceștile așezate pe masă. Maria mulțumește din priviri, ia o ceașcă și soarbe puțin, apreciind calitatea cafelei cu o frumoasă arcuire a sprîncenei. Mihai toarnă din nou în pahare vodcă, luîndu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
clasa muncitoare, încă de pe cînd Bujoreanu era puternic, participînd, fără știrea părinților, la întîlnirile noastre tovărășești, unde am și cunoscut-o, iar la facultate, fiind preocupată doar de învățătura nouă, socialistă, dovadă bunele rezultate la examene... sper să nu fi greșit a schimbat tonul Săteanu. Și dacă te prind c-ai mințit?! a tresărit femeia. Unde am mințit? Totu-i adevărat. Po' să spună cineva că ăsta nu-i copilul meu? a rîs Săteanu arătînd spre fetița cuibărită în brațele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
se vine cu un suflet atît de bogat. Cu bogăția unui suflet nu vii la un bărbat, purtînd-o evaluată, împachetată. O păstrezi în tine. Și, eventual, vii doar cu dorința de-a ți-o lăsa scoasă la iveală. Unde am greșit, Cristina? Fata îi ocolește privirea și rămîne cu ochii în jos, clătinînd ușor din cap: Mă simt îngrozitor, înțelege-mă! Cu atît mai îngrozitor cu cît, pătrunzînd în conturul vulgar al gîndurilor, știu că te-am frustrat de..., de ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
gînd intim se realizează au ba, în nici un caz nu se spune. Mă lași să plec? Mă lași să te sărut? Un surîs scurt deformează buzele fetei; își pleacă puțin capul, spre umăr, oferindu-și un obraz. Cred c-am greșit întrebarea spune Mihai, stăpînindu-și rîsul. Sper ca răspunsul să fie corect. Cristina rîde încet, fericită, semn că acceptă jocul. Începe prin a-i lua obrajii în palme, și întregește îmbrățișarea lui Mihai cu fiecare gest, infim, fie el chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dat-o pe nedrept, poate că eram eu în draci... Era... naturală, ca de obicei. Cum de v-a supărat? rîde Mihai. Am impresia c-o iubiți foarte mult. Foarte mult și tocmai de aceea mi-e teamă să nu greșesc. Uneori, în gîndurile mele, o scot pe ea vinovată de toată..., hai să-i zic nefericirea mea, că fericit nu-s, și nu pentru că m-am rupt de tata, de sat, de familie, ci pentru că n-am reușit să încheg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
îți voi telefona de fiecare dată cînd vin după cumpărături, să stai încuiată. Nu știu însă dacă vei putea rezista și-n cazul cînd voi sparge o sticlă sau două de coniac. Ești îngrozitor, Mihai!! Doamne, cu ce ți-am greșit?! se aude strigătul fetei, apoi telefonul se închide. "Și nici măcar n-am întrebat-o dacă ăla e un tip serios ori o duce cu vorba, cum mi-a zis Săteanu, măcar să-i atrag atenția, ca între prieteni" gîndește Mihai, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nedumerit, cu privirea fixă, apoi, revenindu-și, începe să răsufle apăsat, înghite în sec de cîteva ori, caută insistent cu privirea în sus, spre nouri, lasă impresia că a văzut ceva, oftează și rostește: Doamne, cu ce anume ți-am greșit mai vîrtos ?... Discret, întoarce capul, își șterge ochii umezi și pornește năuc, înainte, spre gardul de beton. Două fete murmură el. Olițe, fundițe, codițe, fustițe... Și-așa, jucăriile teleghidate sînt scumpe ale naibii... Că parcă păpușile-s mai ieftine!... Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Iași 2008 Redactor de carte: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com office@editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Vă place Brahms? Mie de asemenea. 2 A greși e omenește (lat.) 3 Cui folosește? (lat.) ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să spun că pot să te învăț cum să tragi cu arcul. Dar pot să-ți arăt cum să-ți menții reputația. Te-ai gândit vreodată că orice neglijență poate afecta rezultatul la tragerea cu arcul sau că oricine poate greși? Un arcaș bun trebuie să fie foarte atent la prestigiul său." Terminând povestea, Su Li i-a spus lui Bai Qi: "Ești cunoscut ca un general de neînvins. Wei nu este un stat care poate fi bătut cu ușurință. Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
erau stricate. Fan nici măcar nu se atinsese de ele. Foarte supărat, i-a spus acestuia: "Ascultă, mai suntem sau nu prieteni, dacă nu accepți din partea mea nici măcar ceva de mâncare?'' Fan i-a răspuns cu un zâmbet larg pe față: "Greșești, frate! Nu că n-aș vrea să le mănânc, n-am curajul s-o fac! Dacă mă înfrupt acum cu pește și pui, va fi foarte greu apoi să mai am poftă de orez cu legume sărate. Îți mulțumesc pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
să vi-l las în grijă după moartea mea. Nu m-am gândit că un om ca dumneavoastră își poate răsfăța chiar așa de mult copilul. Un tată își poate iubi fiul chiar mai mult decât o mamă. Este complet greșit. Doar o femeie care își poate iubi fiul mai mult decât orice, spuse regina surâzând. Chu Long continuă : Când părinții își iubesc copiii, ei trebuie să se gândească la viitorul lor. Regina-mamă dădu aprobator din cap. Chu Long schimbă atunci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
prepararea de Zongzi (orez vâscos fiert învelit cu frunze de bambus) și organizarea de întreceri cu bărci-dragon. În legătură cu această sărbătoare, circulă două legende frumoase în rândul populației miao. Prima spune că regele-Dragon cel care programează ploile în numele stăpânitorului Cerului a greșit într-o zi. Stăpânitorul Cerului s-a supărat foc și i-a ordonat zeului Tunetelor să-l trăznească, să-l facă bucăți și să-l arunce în apă. Această pedeapsă a atras însă o mare secetă și oamenii au început
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
s-a despărțit joi, prin liberă alegere, de comunism. Eu nu ajunsesem să sper nici la începutul lui decembrie ’89 că o să cadă comunismul. Cel puțin, nu cel românesc. Ceaușescu mi se părea veșnic. Și nici azi nu cred că greșeam prea mult - n-ar fi fost imposibil să rămânem o Cubă a sud-estului european, o insulă de comunism după comunism ca Iugoslavia lui Miloșevici. Sunt mulți cei care au murit cu acest gând, mai amar decât moartea: comunismul nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]