2,789 matches
-
în jur, încât casa, ceea ce mai rămăsese din ea, nu se mai vedea. Camionul alerga departe, trecuse fulgerător, nimeni nu-l văzuse. Șoferul fluiera fericit că-și depășise norma. Când ultimele cărămizi și grinzi se prăbușiră peste alte cărămizi și grinzi, praful se ridică spre cer și casa își dezvălui deodată goliciunea, dezmățul obiectelor din interior: lustre sparte, tablouri rupte, dulapuri pline de cărți răsturnate. Casa părea umplută cu cărți. Erau mai multe cărți decât cărămizi. Oamenii din cartier s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și pe alte șantiere naționale din țară, că înaintea începerii bulversărilor în România, a avut loc un mic incident între cei doi. Ca de obicei, Ceaușescu a venit într-o dimineață la el pe șantier, s-a așezat pe o grindă și l-a chemat pe general la el, să mai discute despre desfășurarea lucrărilor și printre altele l-a întrebat: "Măi Bogdane, nu poți face tu o minune să dai gata lucrarea asta, până la sfârșitul anului, sau până la 26 ianuarie
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
transmite liber moștenirea și dreptul pentru senior de a și-o însuși. Taxă plătită seniorului de moștenitorii celui decedat pentru a păstra moștenirea. "Mînă-moartă" este una dintre taxele caracteristice șerbilor. Murus gallicus. Zid de incintă al oppidum-ului galic, compus din grinzi transversale și longitudinale, fixate între ele prin cuie de fier. Spațiile dintre grinzi sînt umplute cu pietre și pietriș, iar paramentul exterior este realizat din blocuri mari de piatră mai mult sau mai puțin regulate. Odeon. Un fel de teatru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
plătită seniorului de moștenitorii celui decedat pentru a păstra moștenirea. "Mînă-moartă" este una dintre taxele caracteristice șerbilor. Murus gallicus. Zid de incintă al oppidum-ului galic, compus din grinzi transversale și longitudinale, fixate între ele prin cuie de fier. Spațiile dintre grinzi sînt umplute cu pietre și pietriș, iar paramentul exterior este realizat din blocuri mari de piatră mai mult sau mai puțin regulate. Odeon. Un fel de teatru, dar de dimensiuni mult mai mici și cu o mare suprafață descoperită. Odeonul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
parcă de vreme, unde am simțit cu adevărat bucuria zăpezii și a gusturilor abia scoase de mama din cuptor, prunele și merele împăturite cu grijă în coli albe de hârtie, borcanele de dulceață și murături, șirurile de cârnați atârnate de grinda tavanului înghesuit. Era o casă simplă și curată. Și nu știu cum se făcea, dar întotdeauna în Ajunul Sfântului Crăciun se pornea zăpada, ce nu apuca să se murdărească niciodată, pentru că fulgii se așterneau rânduri-rânduri până la Sfântul Vasile. Totul în jur era
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și magii cu steaua călătoresc. Că pentru noi S-a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci”. Acum 2000 de ani, în Țara Sfântă, în orașul Betleem, într-un staul, cu un opaiț într-un colț atârnat de-o grindă șubrezită, Fecioara Maria îl aduce pe lume pe Mântuitorul lumii, Iisus Hristos. Ostenită, își pune copilul în iesle, singurul loc ce i-a servit drept leagăn Domnului nostru. E vlăguită, dar fericită că tot ce stătea în puterea sa pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vânturat În care l-a încărcat Ș i la moară a plecat, Acolo a măcinat Și-a făcut un colac pentru sat Pe piatra morii măsurat, În cuptor l-a vârât prin tindă Și l-a scos afară c-o grindă, Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Noi am rupt în cinci Și-am dat și la calici, Care stau cu limba-n gură Și nu știu nici-o urătură Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Jupâneasa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aur și mărgăritar În curțile dumneavoastră, boieri mari. Zurgălăi și clopoței Ceală roată, măi flăcăi! Un colac mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă! La anul și la mulți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
stele Toți clopoțeii râsului curat Și-i sub zăvor la el în cui. Și-n fiecare an de ziua lui, Când toate lămpile prin case sunt aprinse Și când pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se-ncălzesc colindătorii. Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii mari încet zburând, Și-n casă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vedem chiar îngerii...» și Adam, înduplecat și el de logica mea, ce părea închegată și fără greș, o luă pe uliță în sus, iar eu pe uliță în jos. După ce mântuirăm sute de pași, fără a auzi niciun pocnet de grinzi cerești în înalt, ne oprirăm. Tăria albastră nu s-a despicat. Ne-am apropiat iarăși unul de celălalt. «Mergea cerul cu tine?» îl întreb. «Mergea», zice Adam. «și cu mine mergea, răspund eu, dar atunci de ce nu crapă în două
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
1. Contribuții privind calcularea mărimii particulelor coloidale folosind lungimea de unda a celor mai scurte unde electromagnetice produse de emițătorul în masă coloidala (în colab. cu E. Lăzărescu). Anuarul lucrărilor științifice - Inst. Agronmic Galați, 1957, 165-173. 2. Contribuții la studiul grinzilor cu zabrele prin metioda modelelor electrice (în colab. cu F. Motora și A. Chirilă). ). Lucrări științifice ale Inst. Agronmic Iași, 1961, 473-479. 3. Observații asupra unei formule de scurgere într-un mediu poros neomogen (în colab. cu G. Rican). Lucrări
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
parcă de vreme, unde am simțit cu adevărat bucuria zăpezii și a gusturilor abia scoase de mama din cuptor, prunele și merele împăturite cu grijă în coli albe de hârtie, borcanele de dulceață și murături, șirurile de cârnați atârnate de grinda tavanului înghesuit. Era o casă simplă și curată. Și nu știu cum se făcea, dar întotdeauna în Ajunul Sfântului Crăciun se pornea zăpada, ce nu apuca să se murdărească niciodată, pentru că fulgii se așterneau rânduri-rânduri până la Sfântul Vasile. Totul în jur era
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și magii cu steaua călătoresc. Că pentru noi S-a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci”. Acum 2000 de ani, în Țara Sfântă, în orașul Betleem, într-un staul, cu un opaiț într-un colț atârnat de-o grindă șubrezită, Fecioara Maria îl aduce pe lume pe Mântuitorul lumii, Iisus Hristos. Ostenită, își pune copilul în iesle, singurul loc ce i-a servit drept leagăn Domnului nostru. E vlăguită, dar fericită că tot ce stătea în puterea sa pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vânturat În care l-a încărcat Ș i la moară a plecat, Acolo a măcinat Și-a făcut un colac pentru sat Pe piatra morii măsurat, În cuptor l-a vârât prin tindă Și l-a scos afară c-o grindă, Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Noi am rupt în cinci Și-am dat și la calici, Care stau cu limba-n gură Și nu știu nici-o urătură Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Jupâneasa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
aur și mărgăritar În curțile dumneavoastră, boieri mari. Zurgălăi și clopoței Ceală roată, măi flăcăi! Un colac mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă! La anul și la mulți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
stele Toți clopoțeii râsului curat Și-i sub zăvor la el în cui. Și-n fiecare an de ziua lui, Când toate lămpile prin case sunt aprinse Și când pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se-ncălzesc colindătorii. Colindătorii de George Coșbuc Cad fulgii mari încet zburând, Și-n casă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în u unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele f formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în cele mai neașteptate locuri, precum cutia jaluzelelor și chiar în hornurile
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în u unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele f formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în cele mai neașteptate locuri, precum cutia jaluzelelor și chiar în hornurile caselor, așa cum o atestă și arsurile de pe ure urechile un unor indivizi. Micuțele animale sălășluiesc alături de noi mai ales în sezonul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Primele semne de Decorated Style (stil ornat) s�nt reperate �n catedrală de la Lincoln (1192-1280), �n cazul �ngerilor (1256-1280). Chiar de atunci, arhitec?îi englezi dovedesc o st?p�nire excep?ional? a artei decor?rîi bol?ilor cu nervuri (grinzi ?i arce de unghi) de o extrem? complexitate: sală capitular? de la catedrala din Wells (�nceputul secolului al XIV-lea); turnul lantern? ?i capelă Fecioarei (1321-1349) de la catedrala de la Ely, av�nd o dinamic? ml?dioas? ?i luxuriant?. Aceste c?ut
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
situa?ia este aceea?i ?i pentru castelele rurale. Gros-Bois (Val-de-Marne, 1597-1617) sau castelul lui Sully, la Rosny-sur-Seine (Yvelines, 1610-1620), s�nt din c?r?mid? cu �mbin?ri de piatr? sub acoperi?uri �nalte. �n interior, domnesc plafoane cu grinzi de plan?eu aparente, decorate, mari picturi murale ?i ?emi-nee monumentale din piatr?. Or, tot �n acea vreme, S. de Brosse (1571-1626) inau-gureaz? la castelul Bl�rancourt (Aisne, 1612-1619), construit din piatr?, o viziune mai monumental?, at�ț prin compozi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
în mai ț�rziu, arhitectul B�langer ?i inginerul Brunet acoper? Hala de gr�ne din Paris cu o cupol? din arce de font? (1805-1813). Apoi, �n 1813, prototipul podurilor suspendate este construit peste Tweed de S. Brown. Coloane ?i grinzi de font? s�nt folosite, �ncep�nd din 1800, la cl?dîrî industriale. Aceste elemente de construc?ie, asociate eventual cu pl?ci de sticl?, produse de-acum �nainte industrial, diminueaz? pericolul de incendiu ?i per-mit ob?inerea de spa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ț o manier? de substituire a lemnului, care nu induce deloc forme noi. �ncep�nd cu anii 1850, constructorii dispun de produse din fier laminate, cum ar fi tabl?, platband?, corniere, Ț, dublu Ț etc., care, asamblate prin nituire, formeaz? grinzi sau grinzi cu z?brele care permit deșchideri mari. Crystal Palace (Londra, 1850-1851), destinat s? ad?-posteasc? prima Expozi?ie universal?, este conceput de J. Paxton (1801-1865) că un sistem modular bazat pe un num?r restr�ns de componente
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
manier? de substituire a lemnului, care nu induce deloc forme noi. �ncep�nd cu anii 1850, constructorii dispun de produse din fier laminate, cum ar fi tabl?, platband?, corniere, Ț, dublu Ț etc., care, asamblate prin nituire, formeaz? grinzi sau grinzi cu z?brele care permit deșchideri mari. Crystal Palace (Londra, 1850-1851), destinat s? ad?-posteasc? prima Expozi?ie universal?, este conceput de J. Paxton (1801-1865) că un sistem modular bazat pe un num?r restr�ns de componente industrializate � coloane
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
brele care permit deșchideri mari. Crystal Palace (Londra, 1850-1851), destinat s? ad?-posteasc? prima Expozi?ie universal?, este conceput de J. Paxton (1801-1865) că un sistem modular bazat pe un num?r restr�ns de componente industrializate � coloane din font?, grinzi cu z?brele, panouri din sticl? (vezi pliantul, foto 19). Acest edificiu, gigantic ?i total transparent, are o expresivitate inedit?. Ceea ce va confirma, la Expo-zi?ia universal? de la Paris, �n 1889, Galeria Mă?inilor, lung? de 420 m, acoperit? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu z?brele, panouri din sticl? (vezi pliantul, foto 19). Acest edificiu, gigantic ?i total transparent, are o expresivitate inedit?. Ceea ce va confirma, la Expo-zi?ia universal? de la Paris, �n 1889, Galeria Mă?inilor, lung? de 420 m, acoperit? de grinzi f?r? coard?, de 115 m că deschidere, cu trei articulă?îi, calculate de inginerul V. Contamin. Marcat?, de asemenea, de construirea turnului de 300 m datorat lui G. Eiffel ?i antreprizei sale, aceast? expozi?ie este triumful ingineriei. Pictorul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]