14,489 matches
-
Răspândirea creștinismului a fost direct proporțională cu gradul atins de romanizare. Prin creștinism, spațiul carpato-dunăreano-pontic s-a menținut în orbita de cultură și civilizație a Imperiului, și a contribuit la la conservarea unității romanității răsăritene. Dacă la început creștinii erau grupați în orașe și castre, ei constituind nucleul creștinismului daco-roman, o dată cu prima jumătate a secolului al IV-lea, rolul creștinismului în consolidarea romanizării pe teritoriul Daciei (nordul Dunării) a crescut foarte mult. Aceasta s-a întâmplat mai ales în timpul prezenței Imperiului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Mureșului. În centrul Transilvaniei, densitatea așezărilor era mai mare decât în vestul provinciei-cea mai mare concentrare de populație se afla în zona Alba Iulia, dar spre nord, între Mureș și Someș, densitatea era mai mică. În estul Transilvaniei, așezările erau grupate în patru nuclee teritoriale mai importante, aflate între cursurile superioare ale Târnavelor, la izvoarele Mureșului și Oltului și pe firul apelor. În colțul de sud-est, erau două nuclee teritoriale în zona Bârsei, în centrul județului Covasna, pe malul stâng al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
funcțiile lor militare, judecătorești, administrative. Comunitățile secuiești se orientau după cutume (norme) ancestrale, iar privilegiul care consfințea dreptul tradițional de autoguvernare a autonomiei lor era "libertas siculorum". În secolul al XIII-lea, diverse comunități autonome secuiești, universitates, tind să se grupeze într-un corp teritorial-etnic, sub un "comes siculorum", căpetenie unică. Înființarea în secolul al XIII-lea, sub controlul regalității, a instituției comesului a dus la constituirea autonomiei teritorial-etnice a secuilor din Transilvania. Însă criza regatului, din jurul anului 1300, a adus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Agnita și Șercaia. Dar voievodatul Țara Făgărașului și-a păstrat autonomia până la sfârșitul secolului al XIII-lea, iar românii din regiune aveau o cetate la Breaza. 47 În paralel cu autonomiile teritoriale ale nobilimii ungare din Transilvania, constituite în comitate, grupate în "universitas nobilium" și reprezentate în congregația voievodatului, s-au dezvoltat autonomiile coloniștilor aduși aici, sași și secui. Începuturile autonomiei săsești datează încă din a doua jumătate a secolului al XII-lea, la scurt timp după colonizarea lor pe scară
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cât mai întinse și să înspăimânte populația, întârziind cât mai mult concentrarea armatei regatului. O oaste ungară condusă de episcopul de Oradea, Benedict, a înfruntat un detașament mongol, dar a fost înfrântă. După ce principalele forțe militare ale regatului s-au grupat la Pesta, Bela IV a pornit în întâmpinarea mongolilor, care au simulat o retragere precipitată până la Mohi, localitate pe râul Sajo, afluent al Tisei. Aici s-a desfășurat, la 12 aprilie 1241, o aprigă bătălie, de mari proporții. Cavaleria mongolă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
organizare a unei istorii literare), trasând caracteristicile generale ale epocii, enumerând principalele grupări și publicații literare cu specificul lor („Sburătorul”, „Gândirea”, revistele de avangardă, „Viața românească”, „Criterion”, „Axa”, revistele de stânga - „Cultura proletară”, „Bluze albastre” etc.) și analizând operele literare grupate pe genuri - proza, poezia, dramaturgia, eseistica și critica literară -, fiecare scriitor fiind plasat în cadrul genului pe care l-a ilustrat cu mai multă strălucire, unde este analizat însă în toate compartimentele activității sale, de asemenea după modelul indiscutabil în epocă
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
plasat în cadrul genului pe care l-a ilustrat cu mai multă strălucire, unde este analizat însă în toate compartimentele activității sale, de asemenea după modelul indiscutabil în epocă, biografia fiind urmată de prezentarea operei și de aprecierea ei. Scriitorii sunt grupați în funcție de structurile operei: eposul, realismul dur, caleidoscopul mediilor, analiza psihologică, literatura autenticității și a experienței, poezia htonică, poezia sentimentului cosmic și a fiorului metafizic, lirica sensibilității religioase, lirica elegiacă și sentimentală, lirica avangardistă, poezia pură ș.a. Numai enumerarea capitolelor din
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
în limba română pe care exilul intelectual românesc anticomunist din Franța a făcut-o să apară. Cuprinzând în medie 24 pagini șapirografiate, de dimensiunile unui caiet comercial, fiecare număr are sumarul extrem de riguros structurat. Se rezervă un spațiu larg știrilor, grupate în două ample compartimente: cele din străinătate și cele din țară, acestea din urmă, la rândul lor, având subdiviziuni de ordin politic, economic, militar-juridic, cultural, până la știrile diverse și chiar adnotările polemice și umoristice. Comentariile sunt în general mai puține
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
nouă numere apărute, revista excelează prin spiritul polemic și printr-un ton tranșant, exprimând opinii fără echivoc, corespunzătoare antinomicelor „da” și „nu”. Ilustrativă în acest sens este îndeosebi pagina de mijloc, care găzduiește confruntarea unor puncte de vedere diametral opuse, grupând, sub genericul „Da”, opinii afirmative privitoare la problema în discuție, vehement combătute de luările de poziție plasate sub genericul „Nu”. De exemplu, chestiunea „Este problematica tinerei generații o idee de import?” este tranșată afirmativ de I.E. Torouțiu, în timp ce Petru Comarnescu
DA SI NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
prezent cu câteva titluri: Romanța ultimului sărut, Fapt divers, Rânduri pentru Brigitta, Turism, Itinerar. Își fac loc aici principalele poezii ale ciclurilor, didactice și aride, Roma și Helada de N. Davidescu, grăitoare pentru direcția revistei poate pentru că urmau a fi grupate într-un fel de „legendă a secolelor”, intitulată Cântecul omului. Sunt prezenți vitalistul Ilarie Voronca și poetul instrumentalist Virgil Gheorghiu, fost colaborator la revista „unu” a lui Sașa Pană, dar și acesta, cu poezia Profilul unei bucurii. Dintre tineri, ar
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
de taxe și comparația interorganizațională. Forma sa generală este de mică utilitate pentru evidențierea modului de generare a valorii produsului (Băcanu, 2006) sau pentru evidențierea categoriilor de costuri cu implicații sau semnificație strategică. Pe de o parte, costurile ar trebui grupate într-o serie de categorii ce au legătură cu fenomenele de interes. Acest fapt ar complica însă sistemul actual de clasificare a costurilor, inclusiv la nivelul înregistrărilor primare, al procedurilor sau al personalului utilizat. Pe de altă parte, categoriile astfel
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
analiză au un impact major și decisiv asupra performanțelor globale ale organizației. Dată fiind natura impactului, ele interesează managementul superior și, în consecință, acesta este implicat în procesul de evaluare. Variabilele care interesează sunt denumite „factori-cheie ai succesului”. Ele sunt grupate în cinci mari categorii, recunoscute în literatura de specialitate și în practică pentru importanța lor: - poziția pe piață, exprimată prin segmentul deținut și evoluția sa; - nivelul costurilor asociate diferitelor funcții și activități esențiale; - imaginea și poziția comercială; - competențele tehnice și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în oglindă” este realizată de Gellerman (1986), care explică motivele pentru care managerii iau decizii etice „proaste”. Explicațiile se constituie într-un set de recomandări privind modul în care trebuie evitate condițiile ce generează situațiile defavorabile. Motivele principale se pot grupa în patru categorii: 1. convingerea că activitatea se încadrează în limite legale și etice rezonabile, de unde impresia că nu este chiar ilegală sau imorală; 2. convingerea că activitatea servește interesului individual sau al organizației și este de așteptat ca ea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
care ghidează comportamentul organizației în sensul recunoașterii necesității adoptării principiilor responsabilității sociale. Sistemul se perfecționează cu trecerea timpului, iar numărul organizațiilor care îl iau în considerare este în creștere în toate țările cu economii de piață. Elementele de referință se grupează în ansambluri coerente de recomandări, principii sau reglementări, denumite coduri sau standarde. Diferența dintre coduri și standarde este dată de gradul de formalizare și de implicațiile pe care le au la nivelul reglementărilor și al angajamentelor la care sunt obligate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
validează de piață. 4. Analiza modului de partajare a resurselor și a complementarității unor activități strategice constă în identificarea punctelor lor comune la nivel funcțional: producție, marketing, resurse umane etc. Analiza se focalizează asupra modului în care vor „interacționa” activitățile grupate în aceeași unitate strategică de afaceri. Se așteaptă ca interacțiunile să fie puternice, generând reduceri de costuri (a se vedea capitolul de analiză a costurilor, în special economia de anvergură șscopț) și o îmbunătățire a creativității. Această etapă reprezintă, de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
achiziționează peste 150 de materii prime, materiale și ambalaje. Dintre cele 150 de materii prime, 20 formează 75-80% din valoarea anuală a importului de aproximativ 10,5 milioane USD și generează 60% din cifra de afaceri. Materiile prime pot fi grupate în substanțe active și produse finite (sub formă de capsule și comprimate). Ponderea acestora din urmă în valoarea totală a importurilor a scăzut an de an (vezi tabelele III.7 și III.8), ca urmare a politicii companiei de a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
la literatură e de căutat în volumele intitulate Privitor ca la teatru (I-III, 1975-1982). Nu un demers coerent, programatic și gândit în perspectivă se remarcă în aceste volume. Materia se organizează în funcție de zecile de articole ale cronicarului, care se grupează în secțiuni de genul: Zece debuturi în dramaturgie, 1877 în dramaturgia contemporană, Un autor, o piesă ș.a.m.d. Mai atractivă este maniera de organizare a primului volum, pe profiluri de regizori (de la Aureliu Manea la Iulian Vișa) și pe
COCORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286312_a_287641]
-
în colaborare, manuale didactice. O piesă, Colivia cu sticleți, i-a fost jucată la teatrul din Sibiu (1946); alte comedii, ușurele, au rămas în manuscris. În volumul Poezii (1926), editat împreună cu frații lui, Eugen și Savin, poemele lui C. sunt grupate sub titlul Litanii pentru cei uitați. E aici un lirism estompat, în care, fără stridențe, dar și fără culoare, sunt plânși cei necăjiți, suferinzi, înfometați, lipsiți de un adăpost și de o mângâiere. În deriva tristă a soartei lor, „gloata
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
venite dinspre artele plastice sau dinspre arta populară. Se adaugă pagini consistente consacrate descrierii aplicate a tehnicii „lirismului anarhic”. Se au în vedere, aici, lexicul, sintaxa, stilul, „figurile” (epitetul, metafora ș.a.), se urmăresc atent și adecvat procedeele de versificație. C. grupează scriitorii socotiți ca făcând parte din orientarea discutată în două mari categorii: „extremiști” și „moderați”. Numele citate în prima categorie (poeții de la „Contimporanul”, „unu”, „Integral” ș.a.), excepție făcând poate B. Fundoianu, își află cu îndreptățire locul în rândurile „anarhiștilor” poetici
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
Mihăilescu), o căutare în genul lui Ion Gheorghe, sub „impuls eminescian”, a timpului fabulos al Daciei. Metoda lui C. este dezvelirea treptată a unei învățături mitice de sub fiecare strat al basmului destructurat în nuclee epice. Conform obișnuinței sale de a grupa pe o temă câte două-trei cărți, romanul Au fost ca niciodată (1987), cu sugestie de basm, dar cu ambiția de a-și proiecta personajele în mit, narează viețile pitorești ale unor oameni bine portretizați, atunci când schița nu e inundată de
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
convingem odată că adevărurile filosofiei sunt inutile sau că ea nu are nici un adevăr; cu adevărat filosofia nu dispune de nici un adevăr.” Reflecțiile de acum privesc, cu precădere, muzica, păcatul metafizic, pe Sfânta Tereza, Iisus și Don Quijote. Ele pot fi grupate în jurul câtorva teme: muzica, melancolia, iubirea, starea de sfințenie, starea de disperare, existența ca „sumă de răspântii”, profeția ca „ură distructivă și creatoare” etc. Excepționale sunt aici însemnările despre muzică. Muzica lui Mozart îi pare „muzica oficială a paradisului”. Bach
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
care privilegiază și privirea prospectivă, și pe cea recapitulativă asupra literaturii”. În numărul următor, apar și alte precizări, susținute de Mircea Nedelciu, care consideră revista „un fel de detașament de geniu (în sensul militar al termenului)”, în jurul căruia să se grupeze generația ’80, și de Mircea Cărtărescu care, respingând ideea că misiunea scriitorului ar fi gazetăria politică, pledează pentru „o orientare pur literară”. O caracteristică a C. este caracterul compozit, fiind incluse aici și articole, eseuri sau editoriale de politologie, sociologie
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
comprehensiv și îndepărtează ideea unui dogmatism rigid. Prietenul Vladimir Streinu îl numește „un amic al adevărului” și îl suspectează în cronica la Viața lui I.L. Caragiale de „un oarecare artificialism de expresie în sensul zis curat românesc”. Din lectura textelor grupate în Itinerar critic, se poate deduce că C. scrie în continuare cu o inegalabilă vervă despre tot ceea ce îi cade sub ochi. El nu cunoaște, se pare, acea maladie curioasă, pe care o cunosc cei care trăiesc multă vreme printre
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
continue tradiția valoroasă a presei literare ieșene și să promoveze o literatură care să exprime cât mai fidel realități contemporane. Publică versuri și proză originală și tradusă, articole de istorie și critică literară, interviuri, cronică literară și artistică, precum și contribuții grupate în rubrici speciale: „Convorbiri critice”, „Restituiri”, „Literatura și școala”, „Dicționar literar autobiografic”, „Dicționar de pseudonime”. În cadrul altor rubrici, „Mari repere”, „Antologia lirică a «Convorbirilor»”, „Critica poeziei, prozei și critica criticii”, „Prezențe contemporane”, „Delimitări”, „Cronica ideilor literare”, „Opinii-controverse”, apar materiale variate
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
tineretului din perioada școlară, de a le corecta și a le da posibilitatea să fie cunoscute”. Publicația era o oglindă a societății literare pe care o reprezenta. Din septembrie-decembrie 1937, în urma unei modificări de structură, materialele cu caracter literar sunt grupate în următoarele rubrici: „Pagina credinței străbune”, „Pagina educației naționale”, „Pagina încercărilor literare”, „Comemorări”, „Colțul cărții noi”, „Pagina istoriei literare”. În septembrie-decembrie 1937, la „Pagina încercărilor literare” și la „Pagina istoriei literare”, debutează Eugen Coșeriu, cu schițele Cronicarii, Sufletul de vultur
CRENGUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286483_a_287812]