1,636 matches
-
impus haiku-ul clasic prin cartea sa, " Drumul îngust spre îndepărtatul nord". Basho s-a născut în orașul Ueno din prefectura Mie (Japonia), unde are loc anual un popular festival de "haiku" și a întreprins trei călătorii celebre. Astăzi, poezia haiku este cea mai populară formă din Japonia, dar este foarte cunoscută și în afara ei. Mulți scriitori englezi sau americani, dar nu numai, și-au încercat măiestria în a compune asemenea versuri. Se apreciază că astăzi numai în Japonia, sunt în
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
dar este foarte cunoscută și în afara ei. Mulți scriitori englezi sau americani, dar nu numai, și-au încercat măiestria în a compune asemenea versuri. Se apreciază că astăzi numai în Japonia, sunt în jur de 10 milioane de scriitori de haiku, dar majoritatea sunt la nivel de amatori și scriu pentru ei înșiși. Mulți s-au întrebat de ce această formă este atat de populară, atât în Japonia cât și în afară, mai ales că, în încercarea de a compune o asemenea
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
amatori și scriu pentru ei înșiși. Mulți s-au întrebat de ce această formă este atat de populară, atât în Japonia cât și în afară, mai ales că, în încercarea de a compune o asemenea poezie în altă limbă decât japoneză, haiku își pierde definiția - căci în această limbă și doar aici, toate sunetele ce formează alfabetul au aceeași lungime, iar toate poemele haiku - implicit - sunt la fel de lungi, păstrând un ritm impus din timpuri străvechi. Însă artă modernă încearcă - se pare - să
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
în afară, mai ales că, în încercarea de a compune o asemenea poezie în altă limbă decât japoneză, haiku își pierde definiția - căci în această limbă și doar aici, toate sunetele ce formează alfabetul au aceeași lungime, iar toate poemele haiku - implicit - sunt la fel de lungi, păstrând un ritm impus din timpuri străvechi. Însă artă modernă încearcă - se pare - să elimine aceste limite, aceste reguli, lăsând liberă imaginația artistului, iar aceștia se concentrează asupra conținutului, nu numărului de silabe. Se poate spune
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
la fel de lungi, păstrând un ritm impus din timpuri străvechi. Însă artă modernă încearcă - se pare - să elimine aceste limite, aceste reguli, lăsând liberă imaginația artistului, iar aceștia se concentrează asupra conținutului, nu numărului de silabe. Se poate spune că poezia haiku are un punct forțe: și anume că exprimă atât de multe prin atât de puține cuvinte. Unul din mulți poeți moderni ai Japoniei este Banya Natsuishi. Acesta încerca să îmbine poemele haiku cu imagini vizuale abstracte. Se poate spune că
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
numărului de silabe. Se poate spune că poezia haiku are un punct forțe: și anume că exprimă atât de multe prin atât de puține cuvinte. Unul din mulți poeți moderni ai Japoniei este Banya Natsuishi. Acesta încerca să îmbine poemele haiku cu imagini vizuale abstracte. Se poate spune că poeme haiku exprimă sentimentele poetice ale scriitorului într-o formă concisa, scurtă, care stimulează imaginația cititorului, descriindu-i scene pe care - astăzi - este posibil ca acesta să nu le fi văzut niciodată
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
un punct forțe: și anume că exprimă atât de multe prin atât de puține cuvinte. Unul din mulți poeți moderni ai Japoniei este Banya Natsuishi. Acesta încerca să îmbine poemele haiku cu imagini vizuale abstracte. Se poate spune că poeme haiku exprimă sentimentele poetice ale scriitorului într-o formă concisa, scurtă, care stimulează imaginația cititorului, descriindu-i scene pe care - astăzi - este posibil ca acesta să nu le fi văzut niciodată. Shiki și-a exprimat concepția conform căreia Haiku-ul este
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
că poeme haiku exprimă sentimentele poetice ale scriitorului într-o formă concisa, scurtă, care stimulează imaginația cititorului, descriindu-i scene pe care - astăzi - este posibil ca acesta să nu le fi văzut niciodată. Shiki și-a exprimat concepția conform căreia Haiku-ul este un "instantaneu" al realității, înrudit cu fotografia. Primul Simpozion internațional contemporan de haiku s-a organizat la Tokyio, pe 11 iulie 1999, sub patronajul Asociației de Haiku Modern, una din cele trei organizații importante din Japonia. La încheiere
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
imaginația cititorului, descriindu-i scene pe care - astăzi - este posibil ca acesta să nu le fi văzut niciodată. Shiki și-a exprimat concepția conform căreia Haiku-ul este un "instantaneu" al realității, înrudit cu fotografia. Primul Simpozion internațional contemporan de haiku s-a organizat la Tokyio, pe 11 iulie 1999, sub patronajul Asociației de Haiku Modern, una din cele trei organizații importante din Japonia. La încheiere a fost dat publicității " Manifestul Haiku din Tokio - 1999", în șapte puncte, cu scopul de
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
le fi văzut niciodată. Shiki și-a exprimat concepția conform căreia Haiku-ul este un "instantaneu" al realității, înrudit cu fotografia. Primul Simpozion internațional contemporan de haiku s-a organizat la Tokyio, pe 11 iulie 1999, sub patronajul Asociației de Haiku Modern, una din cele trei organizații importante din Japonia. La încheiere a fost dat publicității " Manifestul Haiku din Tokio - 1999", în șapte puncte, cu scopul de a reorganiza regulile tradiționale ale Haiku-ului , pentru că acesta să se poată adapta la
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
realității, înrudit cu fotografia. Primul Simpozion internațional contemporan de haiku s-a organizat la Tokyio, pe 11 iulie 1999, sub patronajul Asociației de Haiku Modern, una din cele trei organizații importante din Japonia. La încheiere a fost dat publicității " Manifestul Haiku din Tokio - 1999", în șapte puncte, cu scopul de a reorganiza regulile tradiționale ale Haiku-ului , pentru că acesta să se poată adapta la cultura fiecărui popor. Iată câteva dintre acestea: Kireji (lit. cuvânt care taie) este un element indispensabil esteticii
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
pe 11 iulie 1999, sub patronajul Asociației de Haiku Modern, una din cele trei organizații importante din Japonia. La încheiere a fost dat publicității " Manifestul Haiku din Tokio - 1999", în șapte puncte, cu scopul de a reorganiza regulile tradiționale ale Haiku-ului , pentru că acesta să se poată adapta la cultura fiecărui popor. Iată câteva dintre acestea: Kireji (lit. cuvânt care taie) este un element indispensabil esteticii haikuului. El apare de obicei la sfarsitul unuia dintr cele trei versuri. În prozodia clasică
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
din Tokio - 1999", în șapte puncte, cu scopul de a reorganiza regulile tradiționale ale Haiku-ului , pentru că acesta să se poată adapta la cultura fiecărui popor. Iată câteva dintre acestea: Kireji (lit. cuvânt care taie) este un element indispensabil esteticii haikuului. El apare de obicei la sfarsitul unuia dintr cele trei versuri. În prozodia clasică, termenul a fost asimilat cu cezura. Pentru a o marcă grafic se folosește, cel mai adesea, linia de pauză. Mai rar sunt folosite puncte de suspensie
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
cel mai adesea, linia de pauză. Mai rar sunt folosite puncte de suspensie sau practic nu se folosește niciun semn de punctuație. Rolul cezurii este aceea de a crea o pauză necesară sublinierii juxtapunerii celor două planuri ale conținutului. Un haiku autentic are în structura lui 2 planuri aflate într-o relație de Juxtapunere: fragmentul și sintagma sau expresia. Formal, ele sunt despărțite prin cezura. La prima vedere, cele două planuri apar ca fiind independente, dar împreună, sunt percepute ca o
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
expresia. Formal, ele sunt despărțite prin cezura. La prima vedere, cele două planuri apar ca fiind independente, dar împreună, sunt percepute ca o metaforă globală, relevându-se cititorului că un flash, o străfulgerare sau iluminare instantanee. Iluminarea instantanee îi conferă haikuului un caracter filozofic, fiind văzut că o cale lăuntrica spre desăvârșiră sinelui. La 19 martie 1991 s-a constituit "Societatea Română de Haiku", fiind înființată de membrii colegiului de redacție al revistei "Haiku". Din acestă făceau parte scriitori de prestigiu
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
metaforă globală, relevându-se cititorului că un flash, o străfulgerare sau iluminare instantanee. Iluminarea instantanee îi conferă haikuului un caracter filozofic, fiind văzut că o cale lăuntrica spre desăvârșiră sinelui. La 19 martie 1991 s-a constituit "Societatea Română de Haiku", fiind înființată de membrii colegiului de redacție al revistei "Haiku". Din acestă făceau parte scriitori de prestigiu că Marin Sorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Aurel Rău, Christian W. Schenk, Vasile Smărăndescu, Ion Acsan, Mihail Diaconescu. Dintre membrii actuali ai societății, următorii
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
sau iluminare instantanee. Iluminarea instantanee îi conferă haikuului un caracter filozofic, fiind văzut că o cale lăuntrica spre desăvârșiră sinelui. La 19 martie 1991 s-a constituit "Societatea Română de Haiku", fiind înființată de membrii colegiului de redacție al revistei "Haiku". Din acestă făceau parte scriitori de prestigiu că Marin Sorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Aurel Rău, Christian W. Schenk, Vasile Smărăndescu, Ion Acsan, Mihail Diaconescu. Dintre membrii actuali ai societății, următorii sunt prezenți în antologii mondiale: O altă formă de poezie
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
făceau parte scriitori de prestigiu că Marin Sorescu, Ștefan Augustin Doinaș, Aurel Rău, Christian W. Schenk, Vasile Smărăndescu, Ion Acsan, Mihail Diaconescu. Dintre membrii actuali ai societății, următorii sunt prezenți în antologii mondiale: O altă formă de poezie inspirată din haiku se numește senryū. O altă formă de poezie japoneză scurtă, cu forma fixă se numește Dodoitsu. TANKA(tan=scurt; ka/ku=poezie)
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
japoneză, care constă din cinci unități cu o formă a silabelor în fiecare vers de tip 5-7-5 / 7-7. Partea care conține 5-7-5 se numește "kami-no-ku" („fraza superioară”) și 7-7 "shimo-no-ku" („fraza inferioară”). e o formă de poezie mai veche decât haiku. În vremurile mai vechi era numită "hanka" („poem răsturnat”), pentru că era de fapt o adiționare plus concluzie la o "chōka". În era Heian a existat un grup de poeți care se numeau "cei mai buni șase autori de waka" și
Tanka () [Corola-website/Science/297637_a_298966]
-
relativ recent din vechi cuvinte latinești sau grecești. Din vocabularul japonez se pot menționa numeroase cuvinte care au pătruns și în limba română. Cea mai mare parte din ele se referă strict la cultura și tradițiile japoneze, ca de exemplu: "haiku", "karaoke", "origami", "sushi", "kimono", "karate", "go", etc. Un exemplu interesant este cuvîntul "ricșă" (trăsurică cu două roți, trasă de un om), care vine de la 人力車 "jinrikisha" (compus din "om", "putere", și "vehicul") și care a ajuns în limba română prin intermediul
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultiva foarte mult poezia cu forma fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism (cadre și atmosfera), de feeric, de peisajele luxuriante, ori de cele ecuatoriale, polare, extrem-orientale, dar cu proiectare în impersonal, „în zone statice“, „sub o cupola de gheață
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
Perpessicius "Antologia poeților de azi". În 1935 a descoperit Balcicul, destinația preferată a Reginei Maria a României, care atrăgea ca un magnet pictorii și poeții epocii, unde și-a construit o vilă. A publicat "Poeme într-un vers", influențate de haiku și tehnica poemelor într-un vers din literatura chineză și din literatura japoneză. A primit în 1936 premiul național pentru literatură și a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1937 a tradus din Charles Baudelaire și a publicat volumul
Ion Pillat () [Corola-website/Science/297550_a_298879]
-
liniștite fără griji pământești. Originând din tradiția sihastră medievală, el subliniază un tip de frumusețe simplă, austeră și o stare de spirit calmă, senină, transcendentală. Este un concept central al ceremoniei ceaiului, și poate fi găsit și în poezia tradițională, haiku, waka, renga. Implicațiile se suprapun în oarecare măsură cu "sabi" și "fūryū". Este un ideal poetic creat de Bashō și discipolii lui în haiku, cu toate că ideea existase în germene cu mult înaintea lor. "Sabi" te duce cu gândul la o
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
transcendentală. Este un concept central al ceremoniei ceaiului, și poate fi găsit și în poezia tradițională, haiku, waka, renga. Implicațiile se suprapun în oarecare măsură cu "sabi" și "fūryū". Este un ideal poetic creat de Bashō și discipolii lui în haiku, cu toate că ideea existase în germene cu mult înaintea lor. "Sabi" te duce cu gândul la o estetică medievală care combină elemente de bătrânețe, singurătate, resemnare, liniște sufletească, dar elemente calitative plebee ale erei Edo (1600-1868) pot fi și ele găsite
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
cunoscută deja acum peste 2000 de ani în școala lingvistică indiană care analiza limba sanscrită. Limba japoneză este cunoscută pentru importanța morei, majoritatea dialectelor, inclusiv japoneza standard, folosesc morele și nu silabele ca bază a sistemului fonologic. De exemplu, poeziile haiku au 5/7/5 more și nu silabe (cum deseori este explicat). Sunetul final „n” în cuvântul „Nippon” („Japonia”) este moraic. Astfel, cuvântul are 4 more: ni-p-po-n dar doar 2 silabe. La fel, cuvintele „Tōkyō” și „Nagasaki” au ambele 4
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]