2,931 matches
-
o sută de ori mai fericită, tocmai pentru că are necazul acesta. Femeia, care se descurca greu cu așa o gospodărie mare, se bucură și îl primi dându-i o cameră în fundul curții. Ceva o atrăgea nespus spre acel chipeș bărbat, harnic și bun. Se împăcau așa de bine, încât nu trecu mult timp și se hotărâră să se cunune. - Uite chioara ce flăcău chipeș are lângă ea! A luat-o pentru avere! spuneau unii din sat. Spiridușul vedea sufletele celor care
IEPURAŞUL MÂNIOS. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
fiindcă ne palce totul Ne place școala, munca, sportul și jocul Ne palce muntele și marea și zapada Tot ce creează-n viață bucurie, armonie și speranță! POVESTITOR I E septembrie! Cine credeți că bate la ușă? Este toamna mândră, harnică și de toate darnică. Ea poartă o haină lungă ruginie și scutură frunzele îngălbenite de pe ramuri; scutură nucii, castanii și alunii umple coșurile cu struguri, butoaiele cu vin, cămările cu tot felul de fructe și legume. Face semn ciobanilor să
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Curăț, mătur și gătesc. Mama vitregă și sora Tot mereu mă necăjesc! Eu fac toată treaba-n casă Și muncesc mereu -mereu. M-au gonit acum de-acasă Și-o să muncesc din greu. Însă tata m-a-nvățat Să fiu harnică și bună. Sfatul îl voi urmări Și răsplată voi primi.. Fata babei: Cum să spăl și să fac treabă, Cînd eu am mânuțe moi? O să-mi rup ia cea nouă Cocoțându-mă în păr. Și fântâna cea murdară, Și cuptorul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
ignoranți tăcuți vor depinde multe lucruri din biografia ulterioară a celor doi, tată și fiu. Anton Încă mai poartă pantaloni militari, foștii lui pantaloni de infanterist marin, cămașa, pulovărul de lână groasă și laibărul sunt făcute de mâna muntencei celei harnice. Unul dintre aceste obiecte de Îmbrăcăminte pare să fie la originea suspiciunii unuia dintre cei care nu i-au răspuns infanteristului la bună ziua. Merg apoi pe un drum forestier, mai departe, către orășelul despre care Anton știe că se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
-i ține pe toți așa, cu gura căscată. Dacă se Întâmpla să apară dirigintele șantierului sau vreun alt „organ“, ceilalți plecau care Încotro, iar el se ridica alene, apuca roaba și o târa mai Încolo. Nu părea un muncitor foarte harnic, nici n-ar fi putut să fie de altfel, avea pe atunci, cum aveam să aflu, aproape 70 de ani, era pensionar C.A.P., văzuse destule, zicea, Întâmpinase de tot felul, cât pentru două sau mai multe vieți, de ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Și gândul îi fugi la fosta învățătoare. În fiecare toamnă îi întâmpina cu flori și bomboane și le cerea să-i arate mâinile, să vadă cine și-a ajutat părinții la culesul nucilor, cine avea mâinile mai înnegrite fusese mai harnic și era lăudat de tovarășa învățătoare. Și ușor-ușor începeau să curgă poveștile despre cum își petrecuseră vacanța. Dar anul acesta oare cum va fi? Tăticule, astăzi culegem nucile? Da, dar mai întâi mâncăm și ne odihnim puțin. De ce se culeg
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
văd ce-ai făcut tu aici. Ei, dar e chiar frumos, bravo! Vrei să mai coși? Da. Fetița stătu toată ziua în preajma mamei, învățând să mânuiască acul. Când totul fusese terminat, privea cu drag lucrurile cusute și călcate de mâinile harnice ale mamei. Trei rochițe de catifea vișinie și trei capoțele stăteau așezate frumos pe umeraș, așteptând să fie îmbrăcate în ziua de Paște. Pe pieptul fiecărei rochițe, în dreptul inimii, mama brodase cu dragoste și îndemânare câte o floare. Pentru că ai
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
rochițe de catifea vișinie și trei capoțele stăteau așezate frumos pe umeraș, așteptând să fie îmbrăcate în ziua de Paște. Pe pieptul fiecărei rochițe, în dreptul inimii, mama brodase cu dragoste și îndemânare câte o floare. Pentru că ai fost cuminte și harnică, îți dau voie să te îmbraci cu capotul cât face eu ordine aici, spuse mama. Fetița îmbrăcă grijulie capoțelul care se lipi de ea moale și pufos și simți că parcă mama o cuprinse într-o îmbrățișare caldă și duioasă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
timp va mai rezista până când va numi New York Times „Izvestia“ sau până când va pomeni de căderea lui Jayson Blair, ca dovadă a nimicniciei ziarului, asta În cel mai bun caz, și, În cel mai rău caz, a conspirației Împotriva americanilor harnici și cinstiți. Păi, cum, și să ratez relatarea sforăitoare a domnului Aaron Brown despre relatarea sforăitoare a domnului Frank Rich despre ce dracului vorbesc ei acolo? Acum serios, Bette, să nu uităm că acesta este același ziar ai cărui reporteri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Buletinul de Bârfe? urlă ea. Fetele m-au sunat de dimineață acasă, ca să mă anunțe. —Kelly, ăă... mi-e atât de greață de chestia asta... —Nebunatico! Și eu, care am crezut tot timpul ăsta că ești o fată bună și harnică, care muncea ca o sclavă la bancă și trăia o viață deloc extraordinară, și acum aflu că ești o petrecăreață ascunsă? Serios, Bette, nici nu pot să-ți spun cât de șocată sunt. Noi toți te-am considerat, ei, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
țară și încă de felul acesta, Mini se despăgubea, având păreri despre fapte, lucruri și oameni. Din parfait-ul glace își tăiase o felie așa de mare, dată fiind înălțimea impunătoare a formei, că rămăsese în urmă de ceilalți, deși luptase harnic cu lopățica fină de argint, la înghițirea cremei delicioase și răcoritoare. Apăruseră fragi mărunți de tot și, prin fereastra scundă cu obloane de stejar, căutase să ghicească, undeva, păduricea odihnitoare. Fragii de pădure păreau lui Mini cea mai frumoasă floare
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
tramvaiul se zărea. - "Scampolo" nu e de mine - mărturisi cu modestie - decât în traducerea italiană. E de țața Gramatula. - Zici? - Țața Gramatula! - și Nory făcu haz. - Aud! - N-o cunoști? Interesantă! Sora mai mare a lui Hallipa. Domnișoară bătrînă! Bărbătoasă, harnică, cu biciul dreptăței în mână, ispravnicul pe moșia ei. Altfel, seamănă cu Hallipa și cu Elena, dar înăsprit. - Și ea îi zice lui Mika-Le "mostră"? Seamănă cu o mostră, nu e vorbă. - Nu! Nu cunoști vocabularul Gramatulei. Ii zice ,,otreapă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
care Rolls giuvaergiul oferise acum 1.500.000, povestea Nory. Mini regreta că nu a cerut să vadă cerceii, dar avea parte să nemerească la Hallipi mereu când erau necăjiți. Baba Smoala avea ochii mici, vioi, și gâtul gros. Mâinile harnice le ținea bine încrucișate pe pântece. Fetele, mai sfioase, le împleticeau stângaci, urâțele și sperioase de a se vedea "închipuite pe pînză"; fratele defunct părea ofticos. Mini ar fi vrut să întrebe de portretul doamnei Calliope și de pianul de la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
să numesc locul unde am venit pe lume), uneori după perioade mari de timp, Bobiță nu numai că mă recunoștea dar mă întâmpina cu zgomotoase manifestări de bucurie. Știa el de ce era atât de fericit la sosirea mea... Fiind credincios, harnic și devotat stăpânilor și gospodăriei pe care o avea în pază, nimeni nu putea pătrunde în curte fără să se expună riscului de a fi mușcat, dacă Bobiță era slobod. Din această cauză era ținut permanent în legătoare și numai
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
l-aș fi cunoscut de-o viață și nu aș fi văzut gospodăria feciorului său l-aș fi suspectat de fabulație. Părinții și bunicii ar trebui să știe că activismul, hărnicia, ca și lenea, se învață. Nimeni nu se naște harnic sau leneș. Exemplul și exercițiul sunt principalele mijloace de educație prin și pentru muncă. Virtuțile educative ale muncii sunt puse în valoare numai prin participarea directă a copiilor, adolescenților și tinerilor la înfăptuirea ei. Oferiți copiilor o bună educație prin
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
că, măgulit, el îmi oferea cea mai bună varză de pe tarabă. La aprozar salariatul de azi îmi trîntește în sacoșă doar gunoaie. „De la fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi” e un principiu aberant. Există și folclor pe temă: Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și chiulește are tot așa. Cum să convingi pe om să mai muncească cînd de la cel capabil ai luat rodul muncii sale pentru a-l da leneșului și neputinciosului? Bogatul nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cu usturimi de ocară nu venea de la eroul grec - habar n-aveam nici eu pe atunci de Homer -, ci de la câinele nostru Hector - un dulău fioros care ne păzea curtea. Numele acesta a Început să Însemne, În timp, „câine rău, harnic și neiertător” și mulți Își botezau cățeii așa, În credința că ghemurile alea de blană aveau să ajungă așa cum le chema. Un vecin al vărului meu are o pereche de câini - două fiare sălbatice, de o ferocitate nefirească, hrănite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
câteva ori pe loc din copite și o luase la o goană turbată, mușcându-și zăbala și Însângerându-și botul. Băieții se despărțiseră fără vorbe multe, mersese fiecare la casa lui și a doua zi se arătaseră peste fire de harnici la treburile din gospodărie. Între timp căruțașul iscodise În stânga și-n dreapta și aflase că ăi de-l speriaseră erau fiul și nepotul Directorului de școală. Pe seară se Înființase În josul potecii betonate din curtea Îngrozitorului mânuitor de grele legături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în luntrea vieții” (2006),„Acorduri pe strune de vioară” (2007), proză ”Stropi de înțelepciune” - aforisme (2006), „Trompeta cu surdină” - poeme în proză” (2008),” Cântecul lebedei”‐ poeme, Editura Cronica, Iași, 2009. 165 MAMA Aveau o casă plină de copii frumoși, sănătoși, harnici și poznași. Grijile, animația necontenită, bucuriile și necazurile constituiau viața familială care se scurgea lin, ca apa unui râu potolit. Părinții și copiii alcătuiau o minusculă comunitate unită, ai cărei membri se acordau sufletește până aproape de identificare, iar evenimentele, fericite
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cu felicitări. Solicitat să iau cuvântul am pus accentul pe următoarele coordonate: 1) Octavian Stoica n-a mai avut timp să-și desăvârșească și să publice în volume ceea ce a scris până în momentul dispariției, urmând ca, în viitor, un cercetător harnic și insistent să facă acest lucru. 2) Octavian Stoica a avut cultul prieteniei adevărate, devotate, ce putea merge până la sacrificiu. 3) Octavian Stoica a fost un tenace oponent al comunismului. Printre participanți, venerabila DOAMNĂ EMILIA STOICA, mama scriitorului comemorat, ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
II, 2008 *** Profil Vasile Fetescu Profesorul ieșean Vasile Fetescu, al cărui debut profesional e legat de orașul Bârlad prin cei șapte ani slujiți cu rezultate pe măsura pregătirii și a vocației sale de „Educator adevărat”, se prezintă și ca un harnic și talentat condeier. Oriunde a fost pus să lucreze și orice misiune a primit din partea forurilor conducătoare, a acționat în deplină concordanță cu propria-i structură sufletească dublat de pasiune și vocație pedagogică. Cu mintea deschisă, ageră, stimulată de slova
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
personal și un milițian, cu răspuns pe măsură: „Trenul personal avea atunci trei clase și milițianul numai două”, ulterior au făcut studii universitare la drept. Păcală se arată ironic, sarcastic cu activiștii și vremurile din trecut, când au scăpătat cei harnici și s-au ridicat hoții și lingăii, că e vai și amar de omul sărac, el plânge și sfinții tac, iar eroica noastră țărănime bine hrănită, din ce muncește ziua, noaptea fură - sugestivă era și un fel de strigătură de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
-l între Tecuci și Bârlad, lângă Ghidigeni. Ca unul care mi-am petrecut copilăria în lumea mirifică a satului, m-am „transpus” pe toată durata agreabilei lecturi în acel „Priponești...renumit pentru vinurile foarte bune și pentru oamenii atât de harnici, de buni, de primitori și de iubitori de frumos”. Apoi, ca unul care și-a petrecut anii de liceu într-un „internat”, l-am însoțit pe elevul Mânăstireanu la Școala Normală din Bârlad și am suferit alături de el când a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
față de pământul natal și de amintirea celor „plecați”, de copiii pe care i-a educat și format, ca apostol, la catedră și în teritoriu. El a punctat fragmente din reușita sa ca om, dascăl și autor de carte, de colaborator harnic și consistent la revista „Academia Bârlădeană”. Ion N. Oprea, alt fiu al localității, a evocat figurile unora dintre cei ridicați dintre localnici, printre care și numele specialistului în medicină pediatrică Gheorghe P. Scumpu, lipsă din sală din motive de sănătate
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
târziu, când am sădit doi peri (existenți și astăzi) în timp ce unul, ceva mai mic în talie, îmi dădea roade din ce în ce mai multe, celălalt, crescut buiac nici gând nu avea. Înciudat, într-o dimineață, după ce am admirat puzderia de flori din pomul harnic, mă apropii de cel neroditor încă, spunându-i scrâșnit printre dinți: „Dacă la anul, pe vremea asta, nu înflorești, să știi că te tai și în foc te arunc! Ai auzit ce am zis?! Te tai și în foc te
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]