1,975 matches
-
anii 1711, 1769, 1789, 1806 invaziile turco-tătărăști ca și evenimentele din anii 1821, 1829, 1916, 1941 au apăsat vârtos pe umerii gălățenilor. Locuitorii de pe pământul dintre aceste două râuri au suportat invazia a diverși cotropitori lacomi, au înfruntat epidemiile de holeră, ciumă și altele, iar cămătarii și unii negustori necinstiți storceau bruma de avere a locuitorilor, fără remușcări. Locuitorii județului se mândresc pe bună dreptate cu personalitățile lor, ce își au locul natal pe raza județului, în număr de 44, din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
De cuvânt, tânărul învățător s-a umflat în piept, a salutat și, cu un gest larg, a început: - Frrațilorr! A venit timpul să schimbăm lucrurile... SIMEON MARCOVICI După perioada tulbure a războiului ruso-turc și a ocupației urmată de epidemia de holeră din 1829, colegiul de la Sfântul Sava, care dăduse până la acea dată cărturari eminenți, își redeschide porțile la 8 septembrie 1831 mai întâi în localul provizoriu din hanul Șerban Vodă apoi într-un local propriu. Profesorii vor alcătui primele manuale tipărite
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la datorie, treaz și cu pas sigur; cu un asemenea regim, un atac i-a curmat zilele înainte de a ajunge la cincizeci de ani... Pentru turistul diplomatic cum eram eu, o pată mai supărătoare pe tablou a fost epidemia de holeră ce cuprindea capitala. La vremea aceea, St. Petersburg încă mai era un oraș cu aspect foarte oriental și dotat cu servicii municipale destul de înapoiate. Această întinsă cetate, ieșită din mlaștini prin voința lui Petru cel Mare, își etala seria de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
putere, dar că acel ansamblu impunător nu fusese decît un decor din lemn, înșelător, vopsită în verde și roșu în stilul satelor lui Potemkin 27 și că de atunci se bea apa fără a fi trecută prin vreun filtru protector. Holera însă continua să facă ravagii, secerînd zilnic aproape 600 de suflete. Legația României era adăpostită într-un imobil frumos unde treceai prin niște săli pictate în aur și cu panouri de malachit, dar situat excentric, într-un cartier locuit de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu portarul, detașat de poliție în case pentru a supraveghea și raporta ce mai făceau locatarii și ce se mai întîmpla pe acolo), zăream aliniate sub portal, gata pentru a fi duși la vreo necropolă, sicriele reprezentînd "recolta" zilnică a holerei din aceste dependințe ale Legației noastre: coabitare sinistră de care scăpam adeseori bucurîndu-mă de ospitalitatea prințului și a prințesei Barclay de Tolly în datcha lor (vilă din lemn) din Peterhof. Pe deasupra, activitatea la Legație nefiind prea grea, după festivitățile ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ospitalitatea prințului și a prințesei Barclay de Tolly în datcha lor (vilă din lemn) din Peterhof. Pe deasupra, activitatea la Legație nefiind prea grea, după festivitățile ce au urmat căsătoriei princiare, aveam posibilitatea să ne depărtăm de locuința pe unde bîntuia holera și să mergem să vedem alte meleaguri. Moscova ne-a oferit imagini asiatice: nici un adaos modern nu-i altera aspectul. Kremlinul, deschis pentru oricine, căci nici un Stalin nu locuia acolo, îi făcea să retrăiască în sălile sale policrome scunde pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care sprîncenele stufoase și mustața groasă nu reușeau să o facă fioroasă. Curajul dovedit la Custozza și pe alte cîmpuri de bătălie și în urma atentatelor eșuate ("Acesta este neprevăzutul meseriei", spunea el blînd) sau trecerea pe la căpătîiul celor atinși de holeră la Neapole erau lucruri apreciate de public cu mîndrie și simpatie; dărnicia cu care făcea pomeni era cunoscută. Curtea dădea dineuri, baluri și petreceri la Quirinal, iar dacă suveranul, nu prea dotat pentru muzică, nu apărea în lojă decît la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lumina evenimentelor din 1914-1918 și a insistențelor Rusiei, încoronate de succes pe lîngă aliați, de a i se recunoaște Constantinopolul și stăpînirea strîmtorilor realizarea unui vis niciodată abandonat de la Petru cel Mare încoace. Iar cînd Regele Ferdinand mărturisea, rînjind amar: "holera aceea care ne-a forțat să stăm la Ceataldja se numește în realitate "pofta rusească"", și cu siguranță că în asta consta cea mai mare parte a adevărului. Dar mai era și o epidemie de holeră a cărei extindere se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ferdinand mărturisea, rînjind amar: "holera aceea care ne-a forțat să stăm la Ceataldja se numește în realitate "pofta rusească"", și cu siguranță că în asta consta cea mai mare parte a adevărului. Dar mai era și o epidemie de holeră a cărei extindere se datora insuficienței serviciilor sanitare (în perioada campaniei "albe"114 din 1913, trupele române oprite într-o tabără din Bulgaria au contractat boala, de la apa din fîntînile poluate de cimitirele în care morții din războiul balcanic fuseseră
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
trupele române oprite într-o tabără din Bulgaria au contractat boala, de la apa din fîntînile poluate de cimitirele în care morții din războiul balcanic fuseseră îngropați fără o prealabilă triere a celor decedați de pe urma rănilor și a celor morți de holeră și, din lipsă de sicrie, puși în lăzi recuperate...). Dacă secretul operațiunilor armatei bulgare era păzit cu strășnicie de guvern, ne-a fost în schimb mai ușor să ne informăm asupra primelor fricțiuni dintre comandamentelor aliate cel grec și cel
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pasul pe loc. Regele Ferdinand a fost autorizat de generalul Savov să se întoarcă la Sofia și acesta a părăsit fără regret trenul unde trăia izolat în apropiere de Lule Burgas, temîndu-se în așa măsură să nu se îmbolnăvească de holeră încît nu permitea să se apropie cineva decît după o prealabilă dezinfectare a picioarelor în niște vase pline cu pudră farmaceutică instalate pe treptele vagonului său. Odată cu revenirea sa și stagnarea operațiunilor militare, diplomații și cancelariile puteau să reia firul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu atîta avînt pentru a lucra la buna înțelegere și terminată prin abdicarea togei în fața armelor. Din fericire, războiul nostru a fost un război curat, care nu ar fi costat nici o viață omenească dacă nu ar fi fost epidemia de holeră, transmisă de serviciile de transport liniilor din spate. Trupele române au primit ordinul să se oprească la Orhanie spre a scuti Bulgaria de umilința intrării în capitală. Rolul nostru de jandarm, care a pus capăt oricărei vărsări de sînge între
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Enache Văcărescu, din 1787, se vorbește de romani, de Traian, de colonizarea Daciei etc., ceea ce presupune familiarizarea cu ideile Școlii ardelene, atunci abia născânde. Să se mai adauge la aceasta și o înfloritoare literatură în sudul Transilvaniei (Barac etc.). 1 Holera, Calendarul Buciumului român pe 1853. Grație acestei legături mai mari, Gh. Lazăr trece în Muntenia, și nu în Moldova. Și, cu aceasta, ajungem la a treia pricină a deosebirii dintre curentul latinist din Moldova și Muntenia. George Lazăr a fost
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
civilizații; analizează tipurile, de pildă pe Matasaru (Băcălia ambițioasă), arătând legătura dintre ideile și morala lor, pe de o parte, și meseria, educația și clasa lor, pe de alta, ca unul ce știa că împrejurările sociale condiționează pe om. Aiurea (Holera, Calendar pe 1853, Buciumul romîn) analizează, ca critic literar, o baladă populară, pentru a arăta cum se comportă sufletul românului în fața primejdiilor mari; etc., etc. Dar aceste lucruri au fost incidentale în activitatea literară a lui A. Russo. când se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a mai aduce și un al patrulea. Este de remarcat că medicii admit că nu au recunoscut Încă felul bolii și tocmai În timpul din urmă s-au Încins discuții, În tabăra lor, asupra pricinii oricăror manifestări de boli cum e holera și altele. Cu toate acestea oricine dă o explicație nouă și propune un alt procedeu de vindecare este excomunicat. Dacă alopatul reușește cu prescripțiile sale, atunci aceasta se Întâmplă, pentru că, cu toată diagnoza sa, a ordonat un tratament general al
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
să cadă cheile din buzunar. Cheile se află în mișcare față de clădire și în repaos față de persoană. Această analogie l-a inspirat în descoperirea relativității. Louis Pasteur a descoperit principiul imunologiei prin aflarea unui paradox: niște pui infectați cu bacilul holerei n-au murit, dar inoculându-li-se o doză puternică a virusului au supraviețuit. Deci puii erau în același timp și infestați și neinfestați, deci și bolnavi și sănătoși. Ideea folosirii bolii pentru a preveni boala însăși reprezintă baza imunologiei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unor aspecte nefavorabile acestuia: la „abatorul vechi“ de la Colentina autorul Scrisorii pier dute se ospătează prin 1886 cu „hălci mari de ficat negru și frigărui“; în 1892 plânge în hohote în grădina birtului Enache și apoi pe stradă de spaima holerei care amenința Capitala; în 1900 neagă în public, la Ateneu, o afirmație pe care totuși mai înainte, o făcuse („Nu, mă, în România nu trebuie să fii om de litere! Eu dacă aș avea 12 copii nu i-aș face
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Adrian Păunescu și a Cântării României, [octombrie] 1984, difuzată la 6 noiembrie 1984 Folkul și porcul sau fleica și drapelul Năpastele la poporul român se zice că sunt de la Dumnezeu, de ele nu poți să scapi: cutremure, inundații, focuri, ciumă, holeră, brâncă, moartea-n vite, câte și mai câte. Unele dintre ele par mai rele decât războiul, pentru că cel puțin în cazul acestuia există un oarecare ceremonial: ultimatumuri, tratative, trădări, pe când în cazul seismelor, te culci treaz și te scoli mort
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noroi de carne s-a născut și ce hazna are în loc de inimă. Și când mai aflați că iar se arată la televiziune, stingeți becul, vârâți-vă capul sub plapumă, faceți-vă că nu-l auziți, că nu-l știți! Ciuma, Holera, Lepra veneau și treceau, ăsta nu se mai termină Doamne, apără și ferește! Un român din Canada, septembrie 1984, difuzată la 11 noiembrie 1984 Mult stimate domnule director de la Europa Liberă, Cum mă numesc n-are nicio importanță. Trăiesc în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și mai neagră în plus asupra persoanei și politicii dvs., care și așa este destul de compromisă. Un medic, [toamna] 1984, difuzată la 5 decembrie 1984 Domnule director, în ultimul timp s-a semnalat apariția în țară a unor boli ca holera pe care, din ordinul autorităților, medicii au trebuit s-o eticheteze ca boală diareică pentru a nu crea panică în rândurile populației, deși diagnosticul de laborator a fost clar vibrionul holeric fiind găsit în produsele biologice examinate. Cauza condiții precare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
imediat după. Mama mea ar fi sintetizat Întâmplarea prin vechea zicală evreiască „oz me leibt, derleibtmen” - ceea ce Înseamnă, Într-o traducere a intraductibilului, că „cine trăiește destul, ajunge să trăiască de toate”. Încercam să uit, măcar În acest nostalgic popas, „holera” asiatică a zilelor noastre, migrând „dinspre Afganistan și Persia, pe ruta marilor caravane”, cum se menționa În nuvela Moartea la Veneția, și „aducând teroare”, de data asta, până În Îndepărtatul Babilon modern al New Yorkului. Ciuma cea nouă circula, acum, insidios
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
studii de muzică vocală și instrumentală fie la școala de pe lângă Societatea Filarmonică, fie, mai sigur, în preajma ieromonahului rus Vissarion. Cântăreț „ajutor” (1829), apoi cântăreț „absolut” (1842) și epitrop (1852) al bisericii unde slujise tatăl său până în 1830, când murea de holeră, tânărul va fi și corist în trupa de operă a Henriettei Karl, precum și flautist în orchestra trupei italiene de operă din București. După 1850 a ocupat diferite funcții administrative: „scriitor” și mai târziu „ajutor la masa a doua” la Departamentul
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
1839-1855 numai trei ani sunt pomeniți aici, ultimul (1855) de două ori, 1852 („La 1852, în ziua când s-a sfințit paraclisul spitalului din Târgul-Neamțului și s-a deschis școala domnească de acolo...”) și 1848, când începe a bântui „cinstita holeră”. În tot acest răstimp, se poate spune, Nic’a lui Ștefan a Petrei, numit Ștefănescu la Târgu Neamț și Creangă la Fălticeni, nu face decât să „înșire” la școli și să lege poznă de poznă: „Îndată după cea cu cireșele
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
nu face decât să „înșire” la școli și să lege poznă de poznă: „Îndată după cea cu cireșele, vine alta la rând!” (cea cu pupăza din tei), mai accidentându-se din când în când și mai prinzând câte o boală (holeră, râie). El merge la școală și fuge de la școală, o refuză și iar vrea să meargă acolo (la școala catihetică de la Fălticeni, de pildă), și din nou o refuză cu disperare (drama plecării la Socola), prinde muște, nu dă pace
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
o înșală și nici Ștefan a Petrei când se gândește la grijile sale, nu râde Irinuca atunci când își vede casa dărâmată și nici fata ei când pleacă, în fiecare luni, pentru o săptămână, în pădure, nu râde, nu glumește „cinstita holeră de la ’48”, nu râd încă mulți și multe în cele patru părți ale Amintirilor...). Desigur, C. nu e un autor posac, care scrie o operă sumbră. Sunt în același timp total inacceptabile clișeul jovialității perpetue și imaginea cam nătângă a
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]