3,613 matches
-
Istorie, Chișinău (din 2004). Lucrări principale: Politica națională În Moldova sovietică, 1944-1989, Cartdidact, Chișinău, 2000; „Problema exterminării evreilor În timpul celui de-al doilea război mondial În istoriografia moldovenească postsovietică”, În Viorel Achim și Constantin Iordachi (ed.), România și Transnistria. Problema Holocaustului, Curtea Veche, București, 2004; „Ethnonationale Identität, Minderheiten und Föderalismus”, În Alexander Rubel, Flavius Solomon și Alexandru Zub (ed.), Südosteuropa, im 20. Jahrhundert. Ethnostrukturen, Identität, Konflikte, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. și-a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1944 - 30 august 1948, editată de Serviciul Român de Informații, București, 1997 (CAS). *** Comunismo e comunismi. Il modello rumeno, Atti del convegno di Messina, 3-4 maggio 2004, editată de Gheorghe Mândrescu-Giordano Altarozzi, prefață de Antonello Biagini, Accent, Cluj-Napoca, 2005. *** Despre Holocaust și Comunism, vol. I, Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, Polirom, Iași, 2002. *** Experimentul Pitești. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”, ediția I, 2001, ediția a II-a, 2002, vol. I, Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
extinsă ulterior și În alte țări, mai ales În Franța, Statele Unite și Marea Britanie. Teza principală a lui Nolte este că nazismul nu a fost decât o reacție firească la apariția și pretențiile de dominație mondială ale bolșevismului. Din această perspectivă, Holocaustul este interpretat ca o reacție a lui Hitler față de amenințarea sovietică și care a urmat, nu a precedat experiența Gulagului. Este notabilă replica istoricului francez François Furet, care a apreciat mult cartea lui Nolte din 1987, dar a considerat-o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Al. Țerek, Iași, 1940. Cașu, Igor, „Politica națională” În Moldova sovietică, Cartdidact, Chișinău, 2000. Cașu, Igor, „Problema exterminării evreilor În timpul celui de-al doilea război mondial În istoriografia moldovenească post-sovietică”, În Viorel Achim, Constantin Iordachi (ed.), România și Transnistria. Problema Holocaustului, Curtea Veche, București, 2004. Concquest, Robert, Harvest of Sorrow: Soviet Collectivization and the Terror-Famine, Oxford University Press, Oxford, 1986 șed. rom.: Humanitas, București, 2003ț. Courtois, Stéphane (ed.), Le Livre Noir du Communisme, Laffont, Paris, 1997 șed. rom.: Cartea neagră a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
conduceau ori prin cele la care colaborau, ...fără rușine, se dăduseră de partea inamicului”. Concluzia poetului este că: “Comunismul românesc a fost un exercițiu oligarhic al Evului Mediu, experimentat în lumea modernă a vecului XX. A fost o replică a holocaustului nazist. Diferența este că, în timp ce primul a fost condamnat public de întreaga omenire, cel de-al doilea este și azi neatins. De ce?”. Securitatea a continuat (și poate urmașa ei SRI- ul mai continuă și acum ????) să se intereseze de foștii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
al Uniunii Sovietice pentru că și-a denunțat părinții ca dușmani ai regimului și aceștia au fost executați. Se considera că, dacă antifasciștii sunt comuniști, atunci anticomuniștii sunt fasciști . Anca Bujoreanu, care s-a ocupat îndelung de închisorile comuniste, conchide că “Holocaustul din țara noastră reprezintă cel mai mare capital din lume”. Iar Romulus Rusan completează: “Nu toate victimele au fost martiri, dar toate ne roagă, din cerul lor să nu le uităm”. Acestea sunt alte motive pentru care am scris această
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în gândirea omului european. Gândirea conflictuală noi-ceilalți a fost repusă în societate prin fenomene istorice complexe: 1) antisemitismul european de după 1800; 2) procesul de formare a statelor naționale și fragmentarea gândirii europene în "gândiri locale"; 3) politica lui Hitler și Holocaustul. Gândirea "locală" e doar un tribalism! Nu există decât gândire în termeni universali și transnaționali. Totodată, gândirea dialectică a întronat în societățile moderne un clivaj social-politic total, bazat pe două mari fenomene: 1) sistemul politic modern guvernare-opoziție; 2) sistemul economic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândire remarcabilă și foarte bine instruiți, care au slujit diverselor regimuri politice dictatoriale, practic, au susținut posibilitatea crimelor comise de acele regimuri și a diverselor abuzuri de putere. Cele mai sinistre efecte ale ideii de elită din secolul XX sunt Holocaustul și crimele regimurilor comuniste postbelice. De exemplu, Heidegger, pe lângă filosoful existențialist de reputație mondială, reprezintă și un simbol al elitei ticăloase, fiind un membru marcant al aparatului de propagandă nazist, pe care l-a susținut prin discursuri și scrieri. Nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o acțiune de îndoctrinare în raport cu civilii. Numai că această ordine, spulberată de la Febvre încoace, nu se mai susține decât pentru un interes politic și anticivic. Criza reprezentării și a liderilor este evidentă. A mai vorbi de "politici ale reprezentării" după Holocaust și Gulag este o modalitate inconștientă de a reveni la aceeași criminalitate intelectualo-politică. Mesajul lui Lucien Febvre, din 1948, rămâne, în ciuda trecerii timpului, unul de profundă actualitate, rămas neîmplinit pe plan social-politic: "A salva onoarea acestei Europe înseamnă să muncești
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al metabolizării avantajelor și riscurilor libertății de tip occidental, Gelu Ionescu repudiază drastic antisemitismul declarat sau disimulat. Lectura cărții "Distrugerea evreilor în Europa" de Raul Hilberg, îl face să califice drept abjectă ieșirea în decor a lui Garaudy pe tema holocaustului; la fel de condamnabile i se par "încercările de reabilitare a dezastrului Antonescu", în care autorul nu vede decât resentimentul imaturității civice obediente unui "naționalism și antisemitism oribil". Iar a pune semnul de egalitate între Holocaust și Genocidul roșu este nu numai
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
decor a lui Garaudy pe tema holocaustului; la fel de condamnabile i se par "încercările de reabilitare a dezastrului Antonescu", în care autorul nu vede decât resentimentul imaturității civice obediente unui "naționalism și antisemitism oribil". Iar a pune semnul de egalitate între Holocaust și Genocidul roșu este nu numai firesc, ci și necesar. Norocul indeniabil ce l-a însoțit pe Gelu Ionescu în parabola sa biografică, profesională, umană explică în bună parte radicalismul său etic și politic. Dovadă stă și interviul din 1993
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
inclusiv că este autoarea unui raport "scris" ce-o învinovățește definitiv. Neînduplecată cu secretul vieții ei, Hanna este condamnată pe viață. Michael mimează o anume obiectivare, face exerciții de dedublare și răceală în timpul procesului, ocupându-se inclusiv de literatura supraviețuitorilor holocaustului. Nu ezită să radiografieze starea de amorțeală ce-i cuprinde nu numai pe făptași și pe victime, când "gazarea și incinerarea sunt fapte cotidiene", ci și pe "noi, toți cei care am avut mai târziu de a face cu evenimentele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
atât mai meritorii i se par viitorului expert în istoria dreptului Michael Berg (un transparent alter ego al autorului, profesor de drept) memorialele de lagăr ce, dincolo de acea amorțire, nu se lasă pradă autocompătimirii, și nici vendetei, ci dimpotrivă, raționalizează holocaustul, însuflețindu-l într-o formă literară. În această privință, a memoriei poliedrice a holocaustului, Schlink se întâlnește cu narațiunile atipice ale lui Wiesel, ale italianului Maurensig, ale americanilor Federman sau Philip Roth, ce la rândul lor se întâlnesc cu afirmația
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
transparent alter ego al autorului, profesor de drept) memorialele de lagăr ce, dincolo de acea amorțire, nu se lasă pradă autocompătimirii, și nici vendetei, ci dimpotrivă, raționalizează holocaustul, însuflețindu-l într-o formă literară. În această privință, a memoriei poliedrice a holocaustului, Schlink se întâlnește cu narațiunile atipice ale lui Wiesel, ale italianului Maurensig, ale americanilor Federman sau Philip Roth, ce la rândul lor se întâlnesc cu afirmația lui E. Levinas (reprodusă de Dumitru Radu Popa): "Nu atât memoria în sine contează
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sau mai puțin transparente la personaje, situații și embleme literare celebre. Nu-i vorbă, "ilustratele supraviețuiesc demolărilor,/ cutremurelor, incendiilor (O, Lisboa, Frisco, București,/ Alexandrii preferând pe/ Kavafis și Perse lui MD și MC și NC și AP și NS),/ inundațiilor, holocaustului, extazului erotic final", ne asigură poetul într-o incitantă Călătorie în erele geologice încheiată însă, deloc întâmplător, cu o apostrofă laconică țintită inclusiv împotriva acestei "mașinării/ triste, inutile, alchymice și năucitoare" care este, în fond, Literatura: "De dincolo de Carte, o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a cărnii/ evadată/ de pe oameni/ și dăruită,/ fibră cu fibră,/ unui infern în extaz. Nimic nu se mai vinde,/ nimic nu se mai cumpără,/ doar într-un Ghetsemani/ voivodin,/ încă o Golgotă/ a fost scoasă/ La licitație/ începută de la/ două holocausturi/ în sus" Serbiada (resturi de pisanie). La rândul ei, cea de-a doua sa carte de versuri a lui Bogdan Baghiu se deschide cu un text programatic intitulat Alchimia nebuniei, transparent elogiu al erosului care permite accesul spre țărmul "pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
observator" jamesian care nu irosește nimic din bogatul și, în egală măsură, complicatul material de viață trăit. Chiar și la nivelul temelor narative, diversitatea dă tonul construcției textelor din volum. The Bellarosa Connection, de exemplu, discută, explicit și implicit, problema Holocaustului, dintr-un unghi, să spunem, al evreității americane (deși pentru mulți pare, fără îndoială, surprinzător, avînd în vedere predilecția prozatorului pentru subiectele și personajele evreiești, descinse dintr-un univers familiar lui, motivul Holocaustului nu mai e dezbătut, în întreaga operă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de exemplu, discută, explicit și implicit, problema Holocaustului, dintr-un unghi, să spunem, al evreității americane (deși pentru mulți pare, fără îndoială, surprinzător, avînd în vedere predilecția prozatorului pentru subiectele și personajele evreiești, descinse dintr-un univers familiar lui, motivul Holocaustului nu mai e dezbătut, în întreaga operă bellowiană, decît în menționatul deja roman Mr. Sammler's Planet). Într-un dialog prelungit, din interiorul familiei Fonstein, se conturează, gradual, povestea lui Billy Rose care, în timpul răboiului anti-nazist, realizează o adevărată "filieră
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
identitate falsă (ca numeroși naziști de vîrf, de altfel!) în America Latină. Deconspirat și capturat de un comando evreiesc, el e transportat (la San Cristobal) pentru a fi judecat și pedepsit. Soldații care îl păzesc pe parcursul călătoriei, tineri moderni, fără experiența Holocaustului, discută, în termeni filozofici și etici, despre sancțiunea meritată de teribilul dictator. Deși impulsurile punitive și revanșarde își fac simțită prezența, firesc, în discursurile lor, ultimativ, după o îndelungată reflecție, oamenii intră în subtilitățile unei soluții exemplare. Pedeapsa cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
documente în vederea studierii la rece a anumitor aspecte ale sufletului uman." Astfel vorbește Primo Levi37 despre cartea sa din 1947, Se questo e un uomo (Dacă acesta e un om), în care descrie, cu sobrietate și detașare, propria experiență a Holocaustului. Conținutul cărții, ceea ce spune și ceea ce sugerează, ne obligă să ne eliberăm, odată pentru totdeauna, de viziunea confortabilă asupra umanului pe care o întreține omul modern. Ce reprezintă Auschwitz? Un posibil greu de formulat în cuvinte. Ființe umane transformate, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
e bella emoționează profund și ne obligă să ne întrebăm: ce posibile și ce imposibile transmit părinții copiilor lor? Este povestea unui tată care reușește să transmită băiatului său un imposibil monstruos și în același timp salvator: este imposibil ca Holocaustul să fie altceva decît un joc. Ce rost are acest imposibil? Acela de a salva din umanitate ceea ce are ea mai bun: inocența, grația de a fi, poezia, iubirea. Este povestea unui copil căruia îi este imposibil să vadă lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Scoaterea în evidență, printre alți factori explicativi, a antisemitismul poporului german, a umilinței resimțite prin tratatul de la Versailles, a efectelor socio-economice ale crizei din 1929, a profilului psihologic al lui Hitler reprezintă demonstrația faptului că ascensiunea Führerului, nazismul și, desigur, Holocaustul au fost evenimente probabile, chiar inevitabile. Cu totul altul este demersul istoricului american Henry Ashby Turner Jr.132. El încearcă să demonstreze că numirea lui Hitler în fruntea guvernului german a fost unul din evenimentele cele mai improbabile cu putință
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în mod considerabil incertitudinea: transformînd un eveniment esențial, considerat probabil, într-unul improbabil, viziunea sa face ca Istoria și lumea noastră să pară întîmplătoare și ne obligă să ne punem problema responsabilității în privința modului în care vorbim despre nazism și Holocaust. Spiritul probabilist nu este, oare, periculos pentru oamenii moderni, "probabilismul" nu conduce oare la a-responsabilitate? De exemplu, cum abordează lumea modernă problema riscurilor majore (sanitare, ecologice...)? Să ne gîndim la afacerea sîngelui contaminat, a "vacii nebune", la organismele modificate
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
coșului cu romane de toamnă fără să dai peste reminiscențe ale celui de-al Doilea Război Mondial. Fiica ascunsă a fostului președinte François Mitterrand, Mazarine Pingeot, revine ( Spre aducere aminte) cu portretul unui bărbat ce-și construiește viața în jurul amintirii Holocaustului, traumatizat fiind în copilărie de imaginile unui film, iar Dominique Sigaud trasează parcursul unui comandant austriac al Gestapo-ului, responsabil de lagărul de la Treblinka, în 1942 (Franz Stangl și cu mine). Mulți alții, mai puțin cunoscuți, își construiesc și ei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Vashem din Jerusalem când Joshua Erlich, Îndrumătorul nostru de grup, ne Întreba și se Întreba, retoric firește, În fața unui colaj cu poze ale victimelor copii din lagărul de la Auschwitz: „Vă dați seama câte Premii Nobel a pierdut Israelul În acest Holocaust?” Trecând peste „hazul de necaz” din subtextul Întrebării, oare chiar este nevoie ca un popor să treacă prin Holocaust ca să atingă acest nivel de conștiință a valorii sale ca neam, ca să poată să-și respecte identitatea spirituală, personalitățile culturale, moștenirea
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]